Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Grupurile islamiste palestiniene Hamas şi Jihadul Islamic au lansat cel puțin 480 de rachete asupra Israelului în ultimele 24 de ore, pe fondul violenţelor dintre israelieni şi palestinieni produse în zona centrului vechi al oraşului Ierusalim.

VIDEO - Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a anunțat un atac cu rachetă asupra Holonului, la 3 kilometri sud de Tel Aviv -

Cel puțin trei persoane, dintre care două femei, au fost ucise în oraşul israelian Ashkelon, anunţau la orele serii autorităţile israeliene, conform cotidianului The Jerusalem Post. Alte circa 90 de persoane au fost rănite în atacurile lansate de grupuri islamiste asupra oraşelor israeliene Ashkelon şi Ashdod.

Ca urmare, prim-ministrul în exerciţiu al Israelului, Benjamin Netanyahu, a atras atenția că operaţiunile militare împotriva grupurilor islamiste din Fâşia Gaza vor fi intensificate, ceea ce s-a și întâmplat aproape de miezul nopții.

De altfel, pe lângă victimele înregistrate în Israel, în raidurile aeriene israeliene efectuate asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza au fost ucişi cel puțin patru lideri ai grupurilor islamiste.

Mai exact, organizaţia Jihadul Islamic a confirmat moartea a trei militanţi, și anume Sameh Fahim Al-Mamlouk, Kamal Tayseer Qureiqa şi Muhammad Yahya Abu Al-Atta.

Ministerul Sănătăţii din teritoriul palestinian Fâşia Gaza a raportat cel puţin 29 de morţi şi peste 110 răniţi. Printre persoanele ucise în raidurile aeriene israeliene se numără patru lideri ai grupurilor islamiste palestiniene.

Armata israeliană anunţă că 15 dintre persoanele ucise în Fâşia Gaza erau militanţi islamişti care se pregăteau să lanseze rachete.

Hidai Zillberman, un purtător de cuvânt al armatei israeliene, afirmă că unele dintre persoanele decedate în Fâşia Gaza au fost victimele rachetelor lansate de grupuri islamiste, nu victimele raidurilor aeriene efectuate de Israel.

SUA îndeamnă la calm

Marți, 11 mai 2021, administraţia Joseph Biden a îndemnat organizaţiile islamiste palestiniene şi Israelul să aplice măsuri pentru reducerea tensiunilor, în contextul violenţelor de la Ierusalim şi al confruntărilor militare.

Toate părţile trebuie să reducă tensiunile, trebuie să aplice măsuri practice pentru calmarea situaţiei”, a precizat secretarul de Stat american, Antony Blinken, citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Times of Israel.

Antony Blinken a condamnat atacurile cu rachete lansate de organizaţii islamiste din Fâşia Gaza.

Atacurile cu rachetă trebuie să înceteze imediat. Dar este imperativ ca toate părţile să ia măsuri pentru evitarea escaladării crizei”, a afirmat secretarul de Stat american.

În perioada 13 - 16 mai 2021, vă invităm, ca în fiecare an, să participați la Zilele Horticulturii Bucureștene, în campusul Agronomie-Herăstrău.

Timp de 4 zile, Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București vă conduce într-o călătorie în lumea horticulturii, prin cele 14 ateliere organizate în sistem hibrid și prin târgul Hortus FlorShow România.
Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina Zilelor Horticulturii Bucureștene unde vă puteți înscrie la prezentări organizate pe teme actuale din horticultură. Programul cuprinde conferințe, ateliere și demonstrații care se vor desfășura atât fizic, la fața locului, cât și online, pe pagina evenimentului.

Alegeți din program subiectul favorit:

• Peisagistica europeană și conservarea biodiversității urbane;
• Crearea unei grădini biointensive eco în campusul universității;
• Atragerea faunei utile în grădinile și fermele noastre și studierea cuiburilor artificiale;
• Reciclăm sau aruncăm? Materia organică – o resursă neprețuită. Cum și ce compostăm?
• Aplicații digitale în sprijinul fermierilor horticultori – TIC;
• Tehnologii ecologice pre și postrecoltă în sprijinul fermierului;
• Prezentarea speciilor pomicole noi și demonstrații în livadă privind tehnologiile moderne;
• PopArt - Demonstrație de artă florală cu Maestra Andreea Stor și Asociația Floriștilor Români.

Atracția principală este expoziția cu vânzare Hortus FlorShow (zilnic, între orele 10.00-18.00) ce aduce în fața vizitatorilor producători de flori, arbuști, plante ornamentale, semințe, răsaduri de legume și flori, unelte, utilaje, accesorii pentru horticultură și produse agricole tradiționale, în campusul Agronomie-Herăstrău (Bd. Mărăști, Nr.59).

„Suntem bucuroși că putem duce tradiția mai departe organizând acest eveniment - simbol al comunității noastre, din 2004. Zilele Horticulturii Bucureștene este un proiect de suflet al Facultății de Horticultură și al universității, care reunește studenți, specialiști, fermieri și pasionați de frumos, natură și viață sănătoasă.

Suntem deosebit de onorați că și această ediție se află sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române. Casa Regală are o lungă tradiție în dezvoltarea horticulturii românești, fiind susținătoarea Societății Române a Horticultorilor, încă de la primele expoziții din 1913”, a declarat prof.dr. Florin Stănică, Prorector, Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

Timp de 4 zile veți putea admira, dar și achiziționa din oferta expusă la fața locului și în deplină siguranță, respectând absolut toate reglementările. Iar pentru cei care doresc să participe fizic la conferințele și atelierele noastre, sau pur și simplu să devină expozanți, sunt așteptați să se înregistreze la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Simplu, sigur și la un click distanță.

Descoperiți tot programul accesând pagina evenimentului și ne vedem în Campusul Agronomie – Herăstrău (Bd. Mărăști, Nr.59).

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant şi consistent pe parcursul celor 168 de ani de existenţă. USAMV are peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate” („Agriculture for Life, Life for Agriculture").

USAMV are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, schimbă regulile pentru împuşcarea urşilor. Anunţul l-a făcut într-o emisiune televizată realizată de Sorina Matei.

Am dispus ca fiecare ordin să se mită cu o valabilitate de 15 zile. În cazul acesta singurii care vor fi îndreptăţiţi să ducă la bun sfârşit cu extragere de animal sălbatic din această specie să fie făcut de echipa tehnică din acea asociaţie de vânătoare”, a precizat ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc au deschis dosar penal după uciderea marelui urs brun, Arthur, şi fac cercetări pentru braconaj, vânarea speciilor de vânat în alte condiţii decât cele ale derogării şi uz de armă făă drept. Cercetările sunt in rem.

Între timp, ratingul de pe Google Maps al castelului Riegerburg, aflat regiunea Stiria, Austria, care este vizitat de un număr mare de turişti în fiecare an, a scăzut brusc, după ce sute de români au luat cu asalt pagina şi au dat recenzii negative. Mobilizarea românilor a condus şi la schimbarea denumirii castelului Riegerburg în ”Riegersburg Castle Arthur???”.

Moartea lui Arthur

Un prinț austriac, pe numele său Emanuel von und zu Liechtensten, rezident în regiunea austriacă Stiria, este acuzat de reprezentanţii Agent Green că l-au ucis pe Marele Arthur, un urs aflat într-o arie protejată la Ojdula, Covasna.

Cei din organizația citată susțin că prinţul şi-ar fi fundamentat uciderea celui mai mare urs prin derogarea oferită de Ministerul Mediului din România, acordată pentru eliminarea unei ursoaice cu pui care ar fi cauzat pagube anul trecut la unele ferme din localitatea citată mai sus.

În realitate însă, prinţul nu a ucis ursoaica-problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor, mai spun ecologiştii care monitorizau animalul.

Activiştii pentru drepturile animalelor sălbatice solicită scoaterea vânătorii de trofee în afara legii, după uciderea Marelui Arthur şi au iniţiat o petiţie online în acest sens.

Pentru asta trebuie închise toate portiţele care astăzi sunt deschise. Când soluţia letală este singura rămasă, atunci ar trebui să fie prezent şi un jandarm şi un comisar de mediu. Împuşcarea ar trebui evitată, prioritizându-se tranchilizarea, urmată de eutanasie.

Pentru a pune capac vânătorii de trofee, toţi urşii morţi vor trebui incineraţi, după ce se vor fi prelevat probe de ADN. Această practică se aplică deja cu succes pentru protejarea elefanţilor. Pentru a salva această specie, orice captură de fildeş este incinerată, oriunde în lume”, susțin experții Agent Green în textul petiţiei online.

Dispariţia ursului Arthur pentru egoul unui prinţ pasionat de trofee

Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna. Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti şi gospodării.

Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat şi just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura”, au mai explicat activiştii.

Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulţi ani de rangerul Agent Green din zona respectivă şi era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic şi neobişnuit cu prezenţa omului şi sursele de hrană oferite de acesta.

Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130”, se mai menționează în petiţie.

Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană.

Încălcări constante ale legislației în domeniu

Agent Green arată că România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a devenit membră a blocului comunitar european, prin stabilirea cotelor de recoltare şi de derogare fără a implementa vreodată măsuri de co-existență şi co-adaptare.

Mai mult, țara noastră nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiaşi urs de multiple ori într-o singură zi şi în consecinţă nu s-a ştiut niciodată câţi urşi au fost în România.

Cu privire la Arthur, este posibil că ursul să se fi deplasat sute de kilometri de vara trecută, de când fermierul Berszan Gheorghe a raportat că o ursoaică i-ar fi făcut pagubă şi până în ianuarie, când s-a hotărât să ceară asociaţiei de vânătoare să împuşte animalul.

Întreaga documentaţie subsecventă necesară legalizării aparente a partidei de vânătoare pentru print a fost realizată în mare grabă”, explică organizaţia.

În consecinţă, activiştii solicită crearea unui plan naţional care abordează ameninţările la adresa acestei specii şi care investeşte în măsuri de co-existență şi co-adaptare.

Petiţia a început deja, miercuri la amiază, să circule pe paginile de socializare.

De la efect, la cauză

Trupurile de păduri virgine din Europa Central-Estică sunt ultimele rămase pe continent, dar cu toate acestea ele sunt exploatate fără milă.

Din această industrie de miliarde de euro face parte un sistem mafiot care se întinde din România chiar până în Ucraina. Companiile austriece de exploatare a lemnului stau chiar la baza acestui sistem, susțin jurnaliștii European Data Journalism.

Transformarea copacilor în bușteni, apoi în plăci aglomerate implică un proces de dimensiuni gigantice. O mulțime de autocamioane livrează buștenii în depozite uriașe de cherestea zi și noapte. Aici ei sunt măsurați și verificați, iar mai apoi sunt azvârliți pe o bandă rulantă, curățați de scoarță, și dați la tăiere.

Potrivit European Data Journalism, 40 de trunchiuri de copaci în fiecare minut, 2.400 în fiecare oră, 28.800 în fiecare tură.

Cel mai mare prelucrător din România, un colos în sector, are o foamete de nestăpânit pentru lemn”, scrie sursa citată.

Și acest lucru se întâmplă în timp ce miza în România este un paradis natural unic, casă a lupilor, urșilor și râșilor, și gazdă a unor plante care au dispărut de mult în alte părți. Și în timp ce activiștii pentru protejarea mediului încearcă să reducă emisiile de CO2 prin învinuirea celor ce aleg să călătorească cu avionul și prin solicitări pentru restricții a traficului rutier în orașe, un singur fag de 150 de ani absoarbe nouă tone de CO2 — îndeajuns cât să anuleze o călătorie de 56.000 de kilometri cu mașina.

Chiar și așa, inclusiv copacii mai bătrâni sunt doborâți la întâmplare. Pentru că acești copaci sunt de asemenea o afacere, businessul generează lăcomie care duce la rândul ei la violențe, amenințări și, într-un singur caz, chiar la tentativă de crimă.

Cu ajutorul imaginilor din satelit, Global Forest Watch a calculat că 317.000 de hectare de pădure românească au fost pierdute datorită exploatării forestiere între 2001 și 2017. Asta înseamnă echivalentul a 444.000 de terenuri de fotbal.

Suntem în munții Apuseni, în valea urșilor. Dar urșii sunt de mult dispăruți”, se plângea ziariștilor publicației de mai sus Horea Petrehuș, un manager forestier.

Agricover Holding SA („Grupul Agricover”), a publicat rezultatele financiare consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2020.

Raportul Anual și Situațiile Financiare Consolidate pentru anul încheiat la 31 decembrie 2020, întocmite și auditate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS-UE), pot fi consultate la https://agricover.ro/relatii-investitori/.

„2020 a fost marcat de șocul istoric provocat de pandemia globală generată de virusul SARS-CoV-2 și de continuarea pandemiei de pestă porcină africană, cu impact negativ asupra unor segmente importante ale agriculturii și industriei alimentare, și de manifestarea unor condiții climaterice extreme care au afectat producția multor fermieri din sudul si estul țării”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Reziliența modelului de business al holdingului a făcut ca acesta să absoarbă șocuri majore, a declarat Liviu Dobre, Directorul General al Agricover.

Grupul Agricover a depășit cu succes acest test de stres, demonstrând încă o dată reziliența modelului său de business și capacitatea acestuia de a absorbi șocuri majore. Grupul și-a îndeplinit misiunea, onorând-și angajamentele asumate față de parteneri și contribuind la menținerea în funcțiune a unor importante fluxuri de aprovizionare, cu impact major asupra agriculturii și siguranței alimentare a populației. Nu in ultimul rând, Grupul Agricover a obținut rezultate notabile și a generat valoare pentru acționari și pentru alte categorii de părți interesate”, a precizat sursa citată.

Principalele rezultate financiare consolidate au fost:
• Venituri consolidate (inclusiv venituri din dobânzi și comisioane aferente segmentului Agrifinance) de 1.639,1 milioane RON, în scădere cu 2,0% (2019: 1.673,3 milioane lei);
• Profitabilitatea consolidată a operațiunilor continuate de 77,3 milioane lei, în creștere cu 61,6% (2019: 47,8 milioane lei);
• Profitul pe acțiune aferent operațiunilor continuate de 0,034 în 2020 față de 0,021 în 2019.

Aceste realizări nu sunt întâmplătoare, ele fiind rezultatul executării planului strategic de dezvoltare al Grupului, axat pe discontinuarea activităților devenite neperformante, datorită evoluției predictibile a sectorului agricol, și pe realocarea resurselor pentru dezvoltarea liniilor de business strategice, care au o contribuție efectivă la accelerarea progresului tehnologic al fermierilor, sprijiniți de soluții de finanțare specializate și la dezvoltarea unei agriculturi sustenabile și responsabile fata de mediu și societate”, a continuat Liviu Dobre.

Analiza rezultatelor financiare consolidate și pe segmente de business

Veniturile totale au scăzut în anul 2020, datorita reducerii vânzărilor segmentului Agrifood, pe fondul reorientării societății către producția și comercializarea de produse cu valoare adăugată ridicată, în detrimentul produselor mai puțin profitabile.

Astfel, principalele rezultatele obținute de segmentul Agrifood au fost - Abatorul Periș S.A. - venituri totale de 329,1 milioane lei, în scădere cu 1,5% (2019: 333,9 milioane lei); profit net de 6,2 milioane lei, în creștere cu 135,7% (2019: -17,4 milioane lei).

Celelalte segmente de business au crescut, iar performanța lor financiară s-a îmbunătățit.

Principalele rezultate financiare ale segmentelor Agrifinance și Agribusiness au fost - Agricover Credit IFN S.A.- valoarea creditelor și avansurilor acordate (sume nete) in creștere cu 9,4% pana la 1.643,3 milioane lei (2019: 1.501,4 milioane lei); profit net de 42,1 milioane lei, în creștere cu 14,4% (2019: 36,8 milioane lei).

Agricover S.A., rezultatele aferente activităților continuate - venituri totale de 1.139,7 milioane lei, în creștere cu 2,8% (2019: 1.109,1 milioane lei); profit net de 29,8 milioane lei.

Finanțarea activității Grupului Agricover

Pe parcursul anului 2020, Grupul Agricover și-a finanțat operațiunile prin împrumuturi de la bănci comerciale, instituții financiare internaționale, fonduri de investiții și reinvestind majoritatea profitului obținut.

Astfel, evoluția structurii de capital a fost - datorii nete de 1.397,0 milioane lei, în creștere cu 3,9% (2019: 1.344,3 milioane lei); capitaluri proprii de 499,3 milioane lei, în creștere cu 12,9% (2019: 442,1 milioane lei). În aceste condiții, raportul dintre totalul datoriilor nete și capitalurile proprii s-a ameliorat de la 3,04 în 2019 la 2,8 în 2020.

Perspectivele viitoare

Grupul Agricover își va continua executarea planului său de dezvoltare strategică vizând creșterea organică a cotei sale de piață și atingerea sau consolidarea unei poziții de „lider de piață” pe toate segmentele sale de business.

Agricover Holding S.A. este o societate de tip holding și reprezintă vehiculul prin care sunt deținute cele patru entități ale grupului, respectiv Agricover S.A. (specializată în distribuția de tehnologii agricole), Agricover Credit IFN S.A. (instituția financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor), Abatorul Periș S.A. (specializată în abatorizarea porcilor și procesarea cărnii de porc) și Agricover Technology S.R.L. (prin care Grupul intenționează, începând cu 2022, să ofere fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura mondială și, practic, să le faciliteze acestora o transformare a modului în care își desfășoară activitatea prin intermediul accesării tehnologiilor digitale).

În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășoară activitatea peste 1.000 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.000 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,2 milioane de hectare de teren arabil la nivel național. 

Acționarul majoritar al Agricover Holding este Jabbar Kanani, cu o participație de 87,269% din capitalul social subscris și vărsat. Un alt acționar important este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care deține 12,727% din acțiunile Agricover Holding. Adama Agriculture B.V., membră a Grupului Syngenta, unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse pentru protecția plantelor și semințe certificate, deține 10,000% din acțiunile Agricover S.A.

Miercuri, 28 Aprilie 2021 18:07

Pastorala Sf. Paști 2021

DANIEL

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,

LOCŢIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI

ŞI

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER

ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

HAR, BUCURIE ŞI PACE DE LA DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,

IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI!

Hristos a înviat!

Hristos este Întâiul-Născut din morţi (Coloseni 1, 18);

începătură a învierii celor adormiţi (1 Corinteni 15, 20)”

Preacuvioși şi Preacucernici Părinți,

Iubiți credincioși şi credincioase,

Taina Crucii şi Taina Învierii Domnului Iisus Hristos au fost profețite de prorocii Vechiului Testament, iar Sfinţii Apostoli, ucenici şi martori ai lui Hristos Cel Răstignit şi Înviat, le-au mărturisit ca fiind adevăruri mântuitoare şi dătătoare de viaţă. Ei au văzut împlinită profeția lui Isaia care, cu sute de ani înainte, fiind inspirat de Duhul Sfânt şi văzând duhovniceşte cu anticipație pătimirile şi rănile lui Hristos Cel Răstignit a spus, rezumând taina legăturii dintre Jertfă şi Înviere: „[...] prin rănile Lui noi toţi ne-am vindecat” (Isaia 53, 5).

Sfinţii Apostoli şi Evangheliști, conștienți fiind de importanţa Jertfei şi a Învierii lui Hristos, prevestite de Hristos Însuşi „înaintea lor”, au transmis cu fidelitate cuvintele Lui în scrierile lor. Astfel, după Înviere, ucenicii amintindu-şi cuvintele tainice ale Domnului Iisus Hristos, prin care prevestea Pătimirile, Moartea şi Învierea Sa, le vor interpreta din perspectiva „plinirii” Scripturilor.

Faptul că Iisus „a înviat a treia zi, după Scripturi” (1 Corinteni 15, 4) arată nu doar o simplă informaţie cronologică, ci are o semnificație teologică.

În acest sens, Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei consemnează cuvintele profetice ale Mântuitorului Iisus Hristos: „precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopți, aşa va fi şi Fiul Omului în inima pământului trei zile şi trei nopți” (Matei 12, 40). Sfântul Evanghelist Marcu notează, de asemenea, cuvintele lui Iisus: „Fiul Omului trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat de bătrâni, de arhierei şi de cărturari şi să fie omorât, iar după trei zile să învieze” (Marcu 8, 31). Sfântul Evanghelist Luca evocă acelaşi adevăr descoperit de Iisus: „Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi, fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci şi în Psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuia să pătimească Hristos şi să învieze din morţi a treia zi” (Luca 24, 44-46; cf. 24, 6-7).

Iar Sfântul Ioan Evanghelistul, după ce vorbeşte în mod alegoric despre dărâmarea şi rezidirea templului în trei zile, spune: „Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care îl spusese Iisus” (Ioan 2, 22).

Astfel, moartea şi Învierea lui Iisus sunt prezentate ca o împlinire a unui plan al lui Dumnezeu de mântuire a lumii de păcat şi moarte, plan în care moartea lui Iisus este liber acceptată de El. De altfel, pe când era împreună cu ucenicii Săi şi îi învăţa, Iisus le-a spus: „Pentru aceasta Mă iubeşte Tatăl, fiindcă Eu îmi dau viaţa, ca iarăşi să o iau. Nimeni nu o ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi o dau. Putere am ca să o dau şi putere am iarăşi să o iau. Această poruncă am primit-o de la Tatăl Meu” (Ioan 10, 17-18). Înţelesul morţii lui Iisus ca jertfă liber acceptată sau ca dăruire de Sine pentru viaţa lumii este exprimat în Liturghia euharistică ortodoxă prin cuvintele: „în noaptea în care (Iisus) a fost vândut – sau, mai degrabă, când El Însuşi S-a dat pe Sine pentru viaţa lumii [...]”1.

Sfântul Evanghelist Luca ne arată că Domnul Iisus Hristos Cel Înviat din morţi a călătorit cu ucenicii Săi, Luca şi Cleopa, pe drumul spre Emaus şi le-a tâlcuit lor ceea ce prevestiseră Sfintele Scripturi despre Moartea şi Învierea Sa (cf. Luca 24, 13-32). Din felul în care Iisus tâlcuiește ucenicilor Sfintele Scripturi, înţelegem faptul că Dumnezeu are un plan al mânuirii lumii, al eliberării ei de păcat şi de moarte. Acest plan se va realiza prin Fiul Său Cel veşnic, Care S-a făcut Om pentru a mântui omenirea întreagă (cf. Luca 24, 46; 1 Corinteni 15, 20-25).

Din acest motiv, Biserica Ortodoxă consideră că Persoana lui Iisus Hristos, Fiul veşnic şi Cuvântul veşnic al lui Dumnezeu, este centrul spiritual de convergență al cărților Vechiului Testament scrise de Moise, Profeți şi Psalmist, încât Vechiului Testament era pedagog sau călăuză către Hristos, după cum spune Sfântul Apostol Pavel (cf. Galateni 3, 24)

Iubiți fii şi fiice duhovnicești,

Cartea Faptele Apostolilor ne spune că, după Învierea Sa din morţi, Iisus S-a arătat mai ales ucenicilor Săi, timp de 40 de zile, până în ziua Înălţării Sale la cer, vorbindu-le „cele despre Împărăţia lui Dumnezeu” (Fapte 1, 3).

Faptul că timp de 40 de zile după Învierea Sa din morţi, Domnul Iisus Hristos S-a arătat de mai multe ori ucenicilor Săi şi altor persoane, are o semnificație deosebită, cifra 40 regăsindu-se cu înțelesuri profunde în Sfânta Scriptură. Fericitul Augustin face o analogie între motivul pentru care Hristos a postit vreme de 40 de zile înainte de activitatea Sa mesianică şi tot în timp de 40 de zile S-a arătat, de mai multe ori, ucenicilor Săi după Înviere: „Hristos Domnul a postit timp de 40 de zile (cf. Matei 4, 2), precum a postit şi Ilie (cf. 3 Regi 19, 8) şi prorocul Moise, care reprezintă Legea (cf. Ieșirea 34, 28); de asemenea, timp de 40 de zile a plutit pe apele potopului Corabia lui Noe (cf. Facerea 8, 20), care simboliza Biserica. Tot astfel, timp de 40 de zile după Înviere, Hristos Domnul S-a arătat Apostolilor Săi, mâncând şi bând cu ei (cf. Fapte 10, 40-41; Luca 24, 43), nu pentru că El ar fi avut nevoie, ci pentru a dovedi realitatea Învierii Sale, pentru a-i încredința pe Apostoli că El a înviat în acelaşi trup care a fost răstignit pe cruce”2.

Iubiți frați şi surori,

Sfintele Evanghelii ne arată că viaţa Mântuitorului Iisus Hristos Cel Înviat din morţi nu este simplă revenire la viaţa trăită pe pământ printre oameni, ci o viaţă diferită. Cu trupul Său înviat El trece prin ușile încuiate (cf. Ioan 20, 19), Se arată ucenicilor Săi, vorbește cu ei și apoi Se face nevăzut. Ucenicii constată că, după Învierea Sa, Iisus poartă pe trupul Său semnele cuielor şi al suliței din timpul Răstignirii Sale (cf. Ioan 20, 19).

În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că Hristos S-a arătat ucenicilor cu trupul Său însemnat cu urmele Răstignirii, „pentru ca Învierea să fie crezută, pentru ca Apostolii să afle că El Însuşi era Cel răstignit şi că n-a înviat altcineva în locul Lui”3.

Însă, deşi timp de 40 de zile, Iisus Cel Înviat Se arată de zece ori ucenicilor Săi şi altor persoane de pe pământ, totuşi El nu mai trăieşte o viaţă fizică pământească, ci trăieşte viaţa cerească şi veşnică, într-o totală libertate de toate determinismele şi limitele spaţiului şi timpului. Nimeni şi nimic din lumea aceasta pământească nu-L mai poate atinge sau reţine, nici măcar cu privirea, decât dacă El vrea, când vrea şi cum vrea. Iisus Cel Răstignit şi Înviat nu mai moare niciodată, El este veşnic viu: „moartea nu mai are stăpânire asupra Lui”, după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel (Romani 6, 9).

Totodată, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează că, după Învierea Sa, Iisus S-a întâlnit doar cu Apostolii Săi (cf. Faptele 1, 4), de aceea le spunea acestora înainte de Pătimirea Sa: „Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea” (Ioan 14, 19). De asemenea, minunile pe care le face Iisus după Învierea Sa sunt săvârşite doar „înaintea ucenicilor Săi” (Ioan 20, 30). Pentru că „după cum înainte de Înviere Hristos trebuia să facă multe minuni, ca ucenicii să fie încredinţaţi că El este Fiul lui Dumnezeu, tot aşa trebuia şi după Înviere, ca ei să creadă că El a înviat”4.

Prin arătările Domnului Iisus Hristos după Învierea Sa din morţi, El le oferă ucenicilor Săi o încredințare fermă, care avea să-i pregătească pentru a deveni puternici mărturisitori ai Lui în lume. Iisus îi face pe ucenicii Săi să înțeleagă faptul că Pătimirile, Moartea şi Învierea Sa constituie împlinirea Scripturilor, sunt prevăzute în planul cel veşnic al lui Dumnezeu de mântuire a lumii. Astfel, ucenicii Săi vor fi trimişi să binevestească lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice.

Înainte de a-l învia din morţi pe prietenul Său Lazăr din Betania, Iisus spune surorii acestuia (Marta): „Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25). În altă parte, Iisus spune: „Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel Care M-a trimis pe Mine are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă” (Ioan 5, 24; vezi şi Ioan 5, 25, 28 şi 29).

Prin urmare, înţelegem că numai Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat poate dărui oamenilor mântuirea şi viaţa veşnică.

În acest sens, viaţa creştinilor care iubesc pe Hristos este Cruce sau răstignire a păcatului, prin rugăciune, pocăință şi post, dar şi pregustare a bucuriei Învierii, prin iertarea păcatelor şi împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos (cf. Ioan 6, 54), Sfânta Euharistie fiind arvuna vieţii veşnice din Împărăţia cerurilor.

Pentru creştini, fiecare săptămână începe cu Ziua Învierii Domnului (Duminica), zi în care creştinii exclamă: „iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea!”, iar ultimul articol din Crezul ortodox arată scopul ultim al vieţii creştine: „Aștept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie”.

Dreptmăritori creștini,

Traversăm o perioadă extrem de dificilă privind sănătatea și valoarea vieții, când numeroși oameni sunt încercați de noua epidemie, care s-a extins la nivel global. În această perioadă este mare nevoie de rugăciune și de ajutorare frățească, de apropiere de Dumnezeu și de solidaritate practică între oameni.

Aceste vremuri ne arată cât de fragilă este viața omului pe pământ și cât de mare nevoie este de a păstra permanent legătura cu Dumnezeu, Izvorul vieții pământești și al vieții cerești veșnice. Această perioadă de criză medicală poate fi transformată într-o perioadă de întărire în credință, mai ales prin rugăciune și prin sporire a iubirii noastre față de oamenii aflaţi în suferință. Totodată, criza medicală sau pandemia ne cheamă să preţuim viaţa şi sănătatea noastră, precum şi viaţa şi sănătatea semenilor noştri, ca fiind daruri primite de la Dumnezeu, pe care însă trebuie să le protejăm cu multă responsabilitate spirituală şi sanitară.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 ca An omagial al pastoraţiei românilor din afara României şi An comemorativ al celor adormiți în Domnul – valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

În acest sens, suntem chemați să cultivăm mai intens comuniunea fraternă cu românii din jurul graniţelor României şi din diaspora română.

În privința cimitirelor ortodoxe româneşti, acestea sunt locuri de reculegere şi de pelerinaj; în ele aflăm mormintele bunicilor şi părinţilor noştri, precum şi morminte sau monumente funerare ale marilor personalități naţionale, oameni de cultură, de artă, oameni de știință, morminte şi monumente ale eroilor care s-au jertfit pentru unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român, ale eroilor revoluției române din decembrie 1989, dar şi morminte ale martirilor mărturisitori ai lui Hristos Domnul din închisorile regimului comunist totalitar. Pomenirea celor decedați, cu rugăciune şi cu recunoștință, nu este doar o datorie morală a noastră, a tuturor, ci este şi un act de sănătate spirituală a sufletului, deoarece numai rugăciunea şi recunoştinţa sunt relație vie între suflete, o comuniune spirituală mai tare decât moartea fizică a trupului.

Dorim ca Sfintele Sărbători de Paşti să aducă tuturor românilor multă sănătate şi pace, bucurie şi speranţă! Cu iubire părintească, vă adresăm tuturor salutul pascal: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul împreună rugător şi de tot binele doritor,

D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

1 Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, în Liturghier, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2012, p. 173.

2 Fericitul Augustin, „Predici la marile sărbători”, vol. 1, colecția Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, serie nouă, 13, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2014, p. 373.

3 Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omilii la Evanghelia după Ioan”, vol. 2, colecția Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, serie nouă, 18, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2019, p. 435.

4 Sfântul Ioan Gură de Aur, „Omilii la Evanghelia după Ioan”, pp. 435-436.

În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu Adrian-Nechita Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului. În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, a declarat Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, la întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Direcțiile abordate de diverse țări membre UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Definire clară privind recomandările unor investiții

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.
Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) derulează o serie de manifestări dedicate „Zilei Veteranilor de Război”.

VIDEO - În acest context, MApN a distribuit un videoclip emoționat, disponibil sub textul acestui articol și al link-urilor asociate.

Printre aceste manifestări se numără campania „Alături de veterani”, care își propune să îi readucă în atenția publicului pe veteranii de război, eroi care și-au servit țara pe câmpul de luptă, expoziții și mese rotunde dedicate participării Armatei României la cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și ceremonii organizate pe 29 aprilie, dată la care este marcată Ziua Veteranilor de Război.

În seria manifestărilor dedicate „Zilei Veteranilor de Război”, secretarul de stat şi şef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului, Marius Bălu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, au participat luni, 26 aprilie, în Sala Unirii din Cetatea Marii Uniri din Alba-Iulia, în cadrul proiectului „Alături de veterani”, la prima activitate de împachetare a cadourilor cu ocazia Sărbătorilor de Paște pentru veteranii de război domiciliați în 15 județe din centrul și vestul țării.

La eveniment, organizat în parteneriat cu Asociația „Alături de eroi”, au luat parte elevi ai Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” și militari din garnizoana Alba-Iulia.

România sărbătorește, în data de 29 Aprilie, Ziua Veteranilor de Război. Numărăm astăzi 2.610 supraviețuitori ai celui de-Al Doilea Război Mondial, cărora trebuie să le mulțumim pentru credința și bărbăția cu care au rezistat în vremurile de încercare. Ne aflăm la Alba Iulia, în Sala Marii Uniri, unde deschidem seria de evenimente dedicate Zilei Veteranilor de Război cu împachetarea cadourilor veteranilor de război care locuiesc în Ardeal. Ceremonia este dedicată societății civile, autorităților locale și militarilor români, care vor pune în fiecare pachet recunoștința și respectul lor pentru bravii luptători de vârsta României Mari”, a transmis secretarul de stat Mariu Bălu în cadrul evenimentului.

De asemenea, generalul-locotenent Daniel Petrescu a declarat, la finalul primei etape a proiectului „Alături de veterani”, că „în acest an se împlinesc 80 de ani de la intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial. Sacrificiul militarilor români, sub misiunea sacră a eliberării teritoriului național, a fost dramatic - peste 90.000 căzuți la datorie, 60.000 dați dispăruți și peste 330.000 răniți în luptă. Dintre cei care au supraviețuit războiului, astăzi mai sunt puțini. Este o datorie morală de a fi alături de veteranii de război, adevărate istorii vii, față de care instituția militară își îndreaptă aprecierea și respectul. Este o onoare să fiu parte în acest proiect dedicat veteranilor de război. Știu că-i am alături de mine pe toți colegii din Armata României și că, împreună, aducem un pios omagiu tuturor eroilor noștri, celor care s-au așezat în icoane și celor pe care-i mai avem încă printre noi”.

pachete veteraniMinisterul Apărării Naţionale organizează, în parteneriat cu Asociația „Alături de eroi”, împreună cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, o serie de manifestări dedicate „Zilei Veteranilor de Război” – 29 aprilie, în București și în toate marile garnizoane din ţară.

Campania „Alături de veterani”, inițiată în parteneriat cu Asociația „Alături de eroi”, împreună cu mediul de afaceri și societatea civilă, se va desfășura pe parcursul mai multor zile și va include o acțiune de distribuire a unor pachete cadou cu ocazia Sărbătorilor de Paște pentru toți cei 2.610 veterani de război de pe teritoriul României, precum și pentru cei opt din Republica Moldova.

Distribuirea pachetelor către veteranii de război se va desfășura în perioada 27-30 aprilie. Echipele de distribuire a cadourilor sunt constituite din personal al unităţilor militare din țară și sprijinite de voluntari și de membri ai asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale de profil. Membrii echipelor de distribuire vor fi testați pentru depistarea COVID-19 cu ajutorul unor teste rapide antigen puse la dispoziție de organizatori.

La data de 23 aprilie 2021 a fost aniversată Ziua Forţelor Terestre – categorie de forțe a Armatei României al cărei patron spiritual şi ocrotitor este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”.

„Tradiția de a-l cinsti pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe ca patron spiritual și ocrotitor al Forțelor Terestre izvorăște din însăși vitejia, puterea și credința lui, calități ce constituie un adevărat imbold pentru generațiile de tineri care apără țara sub faldurile Drapelului de luptă și reprezintă dovada de nezdruncinat a perenității existenței celor două instituții fundamentale - Biserica și Armata - care ocrotesc spiritul, liniștea și pacea poporului român”, au precizat cu această ocazie vocile autorizate ale MapN.

Cu peste un secol şi jumătate de existenţă organizaţională în Armata României, Forţele Terestre Române, alături de celelalte entităţi militare naţionale, au avut şi au aceeaşi misiune fundamentală - participarea la apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României.

În baza reglementărilor constituţionale şi legale, în contextul geopolitic actual, spectrul misiunilor de bază este unul extins, Forţele Terestre Române sprijinind, pe de o parte, autorităţile administraţiei publice în combaterea pandemiei de COVID-19 și, pe de altă parte, participând activ la eforturile de sprijin al securităţii regionale şi globale şi la apărarea aliaţilor şi partenerilor din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi din Uniunea Europeană.

La această dată, Forţele Terestre Române sunt în măsură să genereze capabilităţi care să răspundă cerinţelor, dislocabile rapid în orice zonă, în scopul realizării apărării armate a ţării sau a Alianţei, promovării valorilor păcii, stabilităţii internaţionale şi intereselor strategice ale României.

Cu prilejul Zilei Forțelor Terestre Române, au transmis mesaje aniversare ministrul apărării naționale, Nicole-Ionel Ciucă, șeful Statului major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului major al Forțelor Terestre, generalul-maior Iulian Berdilă.

De asemenea, au transmis mesaje colegilor din Forțele Terestre militari care se află în misiuni în Afganistan și în Polonia (precum și militari din forțele aliate care acționează împreună cu contingentul românesc), iar alți militari din Forțele Terestre au ținut să le ureze La Mulți Ani ! colegilor lor dintr-un loc deosebit – Monumentul eroilor neamului de la Mărășești.

Aspecte de la sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, în preajma Monumentului eroilor neamului de la Mărășești au fost surprinse într-o filmare video din dronă, disponibilă mai jos.

În înregistrarea video de mai jos, material realizat de col. Oana Ciobanu și Daniel Iancu, căpitanul medic dr. Silviu Cercel, medic specialist ATI, locotenentul medic Claudia Costan, medicul rezident ATI și asistenții nucleului ATI al Spitalului Militar ROL 2 COVID-19 Aslan, alături de unul dintre cele mai grave cazuri tratate în această unitate medicală, vorbesc despre puterea de a zâmbi și de a merge mai departe privind cu recunoștință la cei care luptă, alături de ei, cu o boală care a oprit în loc o lume întreagă.

Până vineri, 23 aprilie, pe teritoriul României au fost confirmate 1.042.521 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (SARS-CoV-2). 963.840 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.523 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 493 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până vineri, 23 aprilie 2021, 27.113 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 22.04.2021 (10:00) – 23.04.2021 (10:00) au fost raportate 170 de decese (100 bărbați și 70 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 50 decese la categoria de peste 80 de ani.

164 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.901. Dintre acestea, 1.391 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.228.196 de teste RT-PCR și 831.562 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.386 de teste RT-PCR (13.118 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.268 la cerere) și 12.923 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 42.195 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.939 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.077 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 85 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.352 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.334 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 22 aprilie, 4.726 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 917.070 de lei.

Pagina 2 din 13

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies