Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA) printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

În condițiile în care țara noastră are mai bine de 10.000 de operatori în agricultura ecologică, din care 9.200 sunt producători, la capitolul procesatori contabilizăm doar 270 de astfel de operatori, a declarat, miercuri, 4 decembrie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre.

„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (n.r. - în agricultura ecologică). Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punct de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a precizat șeful MADR.

În aceeași ordine de idei, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă în favoarea necesității protejării mediului.

„Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor”, a spus Michele Ramis.

Găzduit de centrul comercial DN1 Value Centre, Carrefour Corbeanca lansează noul concept WineSquare Shop & Bar, cu cramă de vinuri locale, selectate în cadrul programului „Deschidem Vinul Românesc”.

Oferta culinară este completată de cea mai variată gamă de produse bio, live cooking zilnic în raionul de gastronomie, street food, afumătoare de carne roși și peşte, precum şi legume româneşti proaspete de sezon, pe raft la doar 48 de ore de la recoltare.

Compania menţionează că a lansat în 2019 trei programe originale Carrefour sub egida „Act for Food, acţiuni concrete pentru ca tu să mănânci mai bine”. Primul programul este „Creştem România BIO”, prin care reţeaua de hipermarketuri este alături de fermierii români pe tot parcursul procesului de conversie la agricultura ecologică. Al doilea program este „Deschidem Vinul Românesc”, un program dedicat vinului local, din care fac parte 14 crame reprezentând toate regiunile viticole din ţară, iar prin al treilea program - „Punem Preţ pe Plastic” - se încurajează o economie circulară.

În acest context, între 4 şi 11 decembrie, la Carrefour Corbeanca, PET-ul devine monedă de schimb pentru achiziţionarea unui fruct sau a unei legume de la producătorii locali, sub iniţiativa „Plata cu PET-ul” din programul „Punem Preţ Pe Plastic”.

„La noul hipermarket Carrefour Corbeanca, dorim să oferim o experienţă de shopping completă pentru întreaga familie. Mai mult decât atât, lansăm în premieră WineSquare Shop & Bar, cu o selecţie impresionantă de vinuri internaţionale şi locale, care pot fi degustate în zona de bar. Susţinem producătorii locali prin programe care aduc produsele tradiţionale mai aproape de consumatori. În plus, implementăm acţiuni concrete de reducere şi integrare a plasticului într-un circuit responsabil, prin iniţiative ca Plata cu PET-ul, colectarea uleiului folosit sau staţia educativă de colectare a deşeurilor, dedicată copiilor. Aceasta este o altă premieră introdusă la Carrefour Corbeanca, ce urmăreşte dezvoltarea unui program de educaţie interactivă pentru comportamente responsabile”, a declarat Ionuţ Niţoi, Hypermarket Director Carrefour Corbeanca.

Carrefour Corbeanca se află în DN1 Value Centre, dezvoltat de Prime Kapital, care aduce împreună mai mult de 90 de comercianţi pentru toate categoriile de vârstă şi interese, pe o suprafaţă de aproximativ 46.600 metri pătraţi. Noul centrul comercial, care lansează un concept nou în zonă, un strip mall, zonă de food court interioară, exterioară şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în familie - un centru de escaladă interior, un magazin de dulciuri unice, restaurante şi cafenele, va deservi cei peste 150.000 de locuitori din zonă, precum şi locuitorii din nordul capitalei.

Primarul General, Gabriela Firea, a sancționat conducerea Companiei Municipale Energetica, în urma achiziției a trei autoturisme cu tracțiune integrală.

„Deși realizată cu respectarea prevederilor legale și în deplină transparență, achiziția nu este oportună”, precizează edilul-șef prin intermediul unui comunicat de presă. „Nu sunt de acord cu astfel de achiziții, pe care nu le consider absolut necesare pentru o companie municipală. În consecință, am solicitat remedierea acestei situații, eventual prin vânzarea lor și achiziția unora mai potrivite pentru domeniul lor de activitate”.

Totodată, Primarul General a dispus realizarea unei analize minuțioase a tuturor achizițiilor acestei companii.

Prin anunțul de procedură publicat pe platforma SICAP cu indicativul CAN 1024498/11/11/2019, Compania Municipală Energetica a realizat achiziția a trei autovehicule Euro 6, cu motorizarea de 1.591cmc, 177 CP, tracțiune integrală, varianta de echipare medie și consum mediu de 7,4 l/100km.

„Facem precizarea că, în anul 2020, Compania Municipală Energetica București va demara cel puțin trei șantiere consecutive – Piața Bobocica, Drumul Taberei și Ferentari - pentru modernizarea rețelei de termoficare a Capitalei”, se mai precizează în documentul de presă.

Potrivit informării transmise de Metrorex, miercuri, 27 noiembrie 2019, la ora 14:47 un călător a sărit în calea de rulare în stația de metrou Piața Unirii 1, pe firul 1, posibilă tentativă de suicid.

„Persoana respectivă a fost scoasă din calea de rulare cu ajutorul pazei Metrorex și a călătorilor”, se menționează în informare.

Ulterior acesta a fost preluat de către Poliția Metrou, prezentând un comportament agresiv. Echipajul SMURD l-a preluat cu ambulanța transportându-l la spitalul Alexandru Obregia.

„În urma acestui eveniment, circulația trenurilor de metrou nu a fost afectată”, potrivit sursei citate.

foto credit: Wikipedia

Misiunile în teatrele de operaţii din Angola, Albania, Irak şi Afganistan, dar şi cele în cadrul structurilor de comandă NATO sau de reprezentare naţională i-au desăvârşit generalului-locotenent Daniel Petrescu, noul şef al Statului Major al Apărării, „profilul de comandant şi, în acelaşi timp, i-au şlefuit abilităţile diplomatice”, scrie ministrul Apărării în exercițiu, Nicolae Ciucă, pe pagina sa de socializare.

„Felicitări generalului-locotenent Daniel Petrescu pentru avizarea de către CSAT în funcţia de şef al Statului Major al Apărării! L-am propus pe generalul-locotenent Daniel Petrescu pentru funcţia de şef al Statului Major al Apărării, iar astăzi, în şedinţa CSAT, a fost avizat pentru numirea pe funcţie. Daniel Petrescu este un ofiţer cu o pregătire şi experienţă de excepţie, fiind absolvent de liceu militar, academie militară, al cursului de comandă şi stat major din Marea Britanie şi Colegiul Naţional de Război al SUA. Misiunile în teatrele de operaţii din Angola, Albania, Irak şi Afganistan, alături de camarazii şi subordonaţii săi, dar şi cele în cadrul structurilor de comandă NATO sau de reprezentare naţională i-au desăvârşit profilul de comandant şi, în acelaşi timp, i-au şlefuit abilităţile diplomatice”, a scris ministrul Apărării, miercuri seară pe Facebook.

Miercuri, 27 noiembrie 2019, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat numirea general-locotenentului Daniel Petrescu ca şef al Statului Major al Apărării.

„Am avut astăzi pe ordinea de zi avizarea numirii noului şef al Armatei în persoana domnului general-locotenent Petrescu, un militar cunoscut, respectat, eminent, care a fost avizat favorabil pentru poziţia de şef al Armatei Române”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Pe 28 octombrie a.c., preşedintele României a semnat decretul privind trecerea în rezervă a generalului Nicolae Ciucă, care ocupa funcţia de şef al Statului Major al Apărării. General-locotenentul Daniel Petrescu a fost locţiitorul şefului SMAp.

foto credit: Nicolae Ionel Ciucă

Joi, 28 noiembrie 2019, începând cu ora 19:00, din Târgul de Crăciun Bucureşti, se va aprinde iluminatul festiv de Sărbători, anunță Primăria Capitalei.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, iluminatul ornamental-festiv pentru iarna 2019 - 2020, asigurat de Compania Municipală Iluminat Public București, are ca temă „Euro 2020 - București, oraș-gazdă”.

Potrivit sursei citate, Capitala va fi împodobită cu 10 milioane de beculete de tip LED - cu șapte milioane mai multe decât în anii precedenti, peste 9.300 de elemente luminoase - dintre care unele cu specific sportiv, aproximativ 4.000 de elemente luminoase 3D și 2D, (cu 1.500 mai multe decât în 2018) și 2.200 de figurine agabaritice – care depășesc 2,5 metri înălțime.

Traseul iluminatului festiv din acest an însumează peste 40 de kilometri de bulevarde și străzi adiacente, în 72 de locații din București.

„Primăria Capitalei, prin Creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, dă startul sărbătorilor de iarnă, joi, 28 noiembrie 2019, în Piața Constituției din Capitală, acolo unde se va deschide cea de-a XIII-a ediție Târgului de Crăciun București”, se precizează în documentul de presă. „Tot joi, începand cu ora 19:00, din Târgul de Crăciun Bucureşti se va aprinde iluminatul festiv de Sărbători. Spectacolul de deschidere va fi susținut de Corul de copii Radio, Lidia Buble, Voltaj și Loredana & Banda Agurida”.

Concerte extraordinare la Târgul de Craciun Bucureşti

„Ca şi anii trecuţi, Târgul de Craciun Bucureşti le-a pregatit bucureştenilor programe speciale dedicate Zilei Naționale a României și Crăciunului, un patinoar, Casa Moşului, un brad de Crăciun, înalt de peste 30 m, dar și produse tradiționale de sezon, expuse in cadrul celor peste 130 de casute ale targului”, se mai menționează în document.

Atmosfera târgului va fi completată de melodiile unor îndrăgiți artiști, precum: Grigore Leșe, Ştefan Hrușcă, Horia Brenciu & HB Orchestra, Connect-R, Nicole Cherry, Ștefan Bănică sau Holograf.

De asemenea, pentru cei care aleg să petreacă Seara de Ajun în Piața Constituției, sunt invitați la Concertul extraordinar de Crăciun „Silent Night” sustinut de Orchestra Simfonică Bucureşti şi Big Band-ul Radio, dirijor Andrei Tudor, Grupul vocal „Acapella”, Corul de copii „Sunetul Muzicii” și soliştii Marcel Pavel, Vlad Miriţă, Andrei Lazăr, Ionuţ Ungureanu, Aurelian Temişan, Luminiţa Anghel, Monica Anghel, Paula Seling, Irina Baianţ și Loredana.

Târgul de Crăciun va fi deschis zilnic, până pe 26 decembrie, între orele 11:00 – 22:00, în perioadele 2 – 5 decembrie / 9 – 12 decembrie / 16 – 19 decembrie, cu o prelungire de 30 de minute (11:00 – 22:30) în perioadele 28 – 30 noiembrie / 1 decembrie / 6 – 8 decembrie / 13 – 15 decembrie / 20 – 26 decembrie. Intrarea este liberă la toate atracțiile din program.

Produse tradiționale și zonă gastronomică

În cele peste 130 de căsuțe din lemn decorate festiv, bucureștenii și turiștii pot găsi obiecte ce se pot constitui în cadouri speciale și inedite pentru cei dragi, decorațiuni de sezon, costume populare, accesorii, ii, obiecte tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă, produse lucrate manual, jucării sau produse naturale de îngrijire dar si cozonaci, prăjituri de casă, dulcețuri, poale-n brâu, plăcinte, vin fiert si brânzeturi.

Casa lui Moș Crăciun, elfi și ateliere de creație

Copiii vor putea participa, și în acest an, la atelierele de creație organizate în primele două weekend-uri la Casa lui Moș Crăciun din Piața Constituției. Astfel, pe 30 noiembrie, între orele 12:00 – 14:00 și pe 1 decembrie, între orele 11:00 – 14:00, cei mici sunt așteptați la atelierul de personalizat globuri, iar pe 7 și 8 decembrie, între orele 11:00 – 14:00, la atelierul de personalizat coronițe de brad.

Tot în primele două weekend-uri, se poate vizita Casa lui Moș Crăciun, între 15:00 – 16:30, iar copiii se vor bucura de întâlnirea cu elfii Moșului, între orele 17:00 – 22:00.

Elfii Moșului pot fi salutati de public până pe 24 decembrie, în intervalul orar 11:00 – 13:00/17:00 – 22:00. Tot la Casa lui Moș Crăciun va avea loc și un spectacol de magie, pe 6 decembrie, între orele 18:00 – 20:00. Cei mici pot lăsa și anul acesta scrisorile cu dorințe în cutia poștală din Casa lui Moș Crăciun.

Moș Crăciun sosește la Târg pe 13 decembrie

Moș Crăciun va sosi la Târgul de Crăciun București, pe 13 decembrie, la ora 18:00, propunându-ne, cu această ocazie, un program artistic special: Gașca Zurli, Alina Sorescu și „Picii lu’Soreasca”, Jo & Band, Randi.

Moșul și elfii săi vor sta de vorbă cu cei mici zilnic, între orele 11:00 – 13:00 și 17:00 – 22:00, până pe 24 decembrie, pentru a afla direct de la ei ce-și doresc să primească de sărbători. După ultima întâlnire, Moșul își va lua sania și va pleca pentru a pune daruri sub bradul de Crăciun, copiilor din toată lumea.

Ștefan Hrușcă și Grigore Leșe în Piața Constituției

Printre artiștii care-și dau întâlnire cu bucureștenii și oaspeții de pretutindeni ai Târgului de Crăciun București se numără: Horia Brenciu & HB Orchestra, Ștefan Bănică, Vița de Vie, Vunk, Voltaj, Bere Gratis, Holograf, Phoenix, Moonlight Breakfast, Antract, Damian Drăghici & Brothers, Ovidiu Komornyik & OK Band, Nicole Cherry, Connect-R, Bosquito, Elena Gheorghe Band, ansambluri de datini şi obiceiuri din toate regiunile țării, Ștefan Hrușcă, Narcisa Suciu, Grigore Leșe, Fuego, Irina Loghin și mulți alții.

De asemenea, cei care aleg să sărbătorească Ziua Națională la Târgul de Crăciun București vor avea parte de un program artistic impresionant, în seara de 1 decembrie, începând cu ora 18:30 - „Ziua României, Ziua Bucuriei” va aduce laolaltă vedete îndrăgite ale muzicii populare românești, acompaniate de Orchestra Națională „Valahia”, a Primăriei Municipiului București, condusă de Marius Zorilă: Nicolae Mureșan, Niculina Stoican, Margareta Clipa, Petrică Mâţu Stoian, Ştefania Rareş, Nicoleta Voica, Florica Zaha, Gheorghe Turda, Gheorghe Roşoga, Răzvan Rădos şi Corul Cuanticum, Ansamblul folcloric profesionist „Doina Dunării”. Pe scena din Piața Constituției, de Ziua Națională, vor performa și minorități naționale.

În data de 25 decembrie publicul se poate bucura de un program artistic susținut de: Corul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale – condus de arhidiacon Mihail Bucă, corurile de copii „Symbol”, „Allegretto”, „Meloritm”, Ansamblul de copii „Andantino”, Orchestra Metropolitană Bucureşti - condusă de dirijorul Daniel Jinga, Corul Accoustic și soliștii Ana Cebotari, Mirela Vaida, Elianne, Amna, Mihai Mitză Georgescu, Daniel Lazăr, Ianna Novac, Alina Petrică, Iordache Basalic, Alin Stoica, Liviu Indricău.

„Dăruiește, fii mai bun! Și tu poți fi Moș Crăciun!” - Campania umanitară a Târgului de Crăciun București

Invităm publicul să fie alături de copiii mai puțin favorizați, prin Campania „Dăruiește, fii mai bun! Și tu poți fi Moș Crăciun!”, organizată anual cu scopul de a încuraja vizitatorii să doneze cărți și jucării, făcând apel la solidaritate și implicare socială. Perioada de desfășurare a campaniei este 28 noiembrie – 20 Decembrie 2019, iar punctul de donare, cufărul în care pot fi lăsate cărțile și jucăriile, se află chiar la intrarea în Casa lui Moș Crăciun din Piața Constituției.

Târgul de Crăciun București se află, anul acesta, la cea de-a XIII-a ediție și se înscrie în rețeaua internațională a celor mai importante târguri de Crăciun din Europa – ”Christmas Markets”. Anual, acesta este vizitat de peste un milion de romani și turiști străini.

foto credit: CMIPB

Casa lui Mos Craciun 2019 program

Harta Targului de Craciun Bucuresti 2019

Întrebat de jurnaliști la finele Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă, organizat la Constanţa, despre planul de dezeşuare a navei din acvatoriul Midia, marți, 26 noiembrie 2019, directorul general al Autorităţii Navale Române (ANR), Alexandru Mezei, a răspuns că nimeni nu poate să facă o predicţie serioasă pe acest subiect, cercetarea unui astfel de eveniment putând să dureze chiar şi doi ani.

„Ca sa fiu categoric, este uşor să spui ca o scoţi într-o zi sau într-o lună (...) Costa Concordia a fost ranfluată în doi ani. Dacă vine cineva şi îmi spune că o scoate într-o săptămână ... lăsaţi-mă să nu îl cred. Este iarnă, sunt porturi închise din cauza vremii (...) cercetarea unui astfel de eveniment poate să dureze şi doi ani”, a spus Alexandru Mezei.

În ceea ce priveşte afirmaţiile apărute în presă şi pe site-urile de socializare în legătură cu posibila încărcare neconformă a mărfii vii sau inerte la bordul navei, respectiv că nava nu ar fi avut asieta dreaptă la plecarea în voiaj, şeful ANR a spus că doar la finalul anchetei pot fi stabilite cauzele accidentului naval.

„La navele care încarcă cherestea, înclinarea permisă este spre exemplu de 8 grade. Această nava avea 3 grade când a plecat la cheu. Această înclinare nu reprezintă o problemă. Comandantul a declarat că redresează nava şi că nu sunt probleme. Acum investigăm şi luăm date de la piloţi, de la comandant; există contradicţii în aceste declaraţii. Trebuie să se ştie că nava nu este abandonată de către armator, echipajul a părăsit nava pentru a se salva, fiind în pericol”, a adăugat oficialul ANR.

Despre dispunerea încărcăturii la bordul Quenn Hind, reprezentantul autorităţii navale a explicat că, potrivit legilor naţionale şi internaţionale, comandantul navei este singura autoritate care întocmeşte cargo-planul şi stabileşte modul de distribuţie a încărcăturii şi tot el poartă grija mărfii, a echipajului şi răspunde de siguranţa navigaţiei.

„Nu este cineva care urcă la navă şi îi spune comandantului unde să pună marfa. El îşi asumă asta pentru că el cunoaşte ce are de făcut în situaţiile date. Calculele de stabilitate şi le face comandantul. Nu poate să spună nimeni din afară dacă nava este încărcată bine sau nu. Comandantul depune la căpitănie documentele şi atât. Această navă nu e la primul transport de la Midia. Este undeva probabil o cauză pentru tot ce s-a întâmplat. E posibil! Spre deosebire de voiajele anterioare, aveau acum şi alt comandant; este posibil sa fi încărcat furajele pe punte şi nu în siloz”, a completat Mezei.

Nu în ultimul rând, el a precizat că este primordială salvarea animalelor vii de la bordul navei Quenn Hind, scufundată parţial duminică în Portul Midia, cu 14.600 de oi.

„La ora actuală se acţionează pentru salvarea eventualelor animale care mai sunt vii, după care urmează să se cureţe acvatoriul zonei Midia a Portului Constanţa şi de cadavrele existente. Şi salvarea animalelor şi extragerea cadavrelor trebuie făcută fără să expunem salvatorii la riscuri deosebite. La ora actuala nu există risc biologic”, a conchis șeful ANR.

26 de ovine salvate, marți, 26 noiembrie 2019 „toate sedate”

Potrivit precizărilor făcute presei de purtătorul de cuvânt al ISU Dobrogea, Anamaria Stoica, în cea de-a treia zi de la scufundarea navei Queen Hind, cu 14.600 de oi la bord, în acvatoriul zonei Midia a Portului Constanţa, aceștia au reuşit să salveze 60 de animale vii şi să le transporte la mal.

„Avem până acum, marţi după-amiază, în cea de-a treia zi a operaţiunii de salvare, 60 de oi vii recuperate şi duse la cheu salvate, în zona portuară Midia, de pe nava Queen Hind. Operaţiunea continuă, animalele sunt scoase de pe navă şi transportate la mal cu ambarcaţiunea tip RHIB, de unde sunt preluate de medici veterinari şi evaluate în cadrul a două corturi încălzite din dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Constanţa, iar de aici adăpostite la o fermă de animale”, a afirmat oficialul ISU.

O declarație de ultimă oră, venită de această dată din partea lui Raed Arafat, 75 de ovine ar fi fost salvate din vasul eșuat, 26 doar în ziua de marți, 26 noiembrie 2019, „toate sedate”. Armatorul și-a dat acordul pentru efectuarea unor decupaje în navă, astfel încât accesul la animale să fie facilitat.

„Nu există pericol de epidemii din cauza cadavrelor”, a conchis Raed Arafat într-o intervenție televizată de marți seară, care a adăugat că dacă armatorul va fi de acord, o firmă specializată va fi contractată pentru colectarea cadavrelor ovine, respectiv incinerare.

O navă cu pavilion Palau s-a răsturnat, duminică, în Portul Midia. La bordul ei se aflau peste 14.600 de oi și un echipaj format din 22 de sirieni. Toți membri echipajului au fost salvați și aduși teferi la mal. Unul dintre ei a căzut peste bord, însă a fost scos din apă.

Când în doar trei ani, Mihai Postelnecu, tânărul business developer al SmartFert, a reușit să-și împingă propria afacere la o creștere semestrială de două cifre, nu mai ești atât de uimit când afli că acesta a renunțat la un post de manager în cadrul unei multinaționale și la un salariu cu mult mai multe zerouri.

Postelnecu a ales România. Și bine a făcut. Din 2017, el reușește să disemineze în teritoriu propria viziune asupra protecției și dezvoltării sănătoase ale păioaselor, leguminoaselor și nu numai cu ajutorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.

Faptul că vacanțele și le petrecea la țară, în livezile bunicilor, a generat în timp o afinitate a acestuia pentru sectorul agricol. Chiar dacă a terminat un liceu de matematică fizică, Mihai Postelnecu a ales facultatea de mecanică agricolă și a intrat „în pâine” imediat după obținerea licenței.

El vorbește de primul job ca de o adevărată școală de business, toate celelalte poziții pe care le-a ocupat de-a lungul anilor în diverse companii fiind pietre de temelie pentru ceea ce avea să devină ulterior.

Într-un interviu acordat Surse și Resurse, Postelnecu a vorbit despre produsele pe care acesta le comercializează, două dintre ele recomandate pentru perioada de toamnă.

Nu în ultimul rând, el a creionat un tablou propriu al sectorului agribusiness.

Despre recomandările sale, dar și despre ceea ce va însemna finele anului agricol 2019-2020 pentru cultivatorii de rapiță și de grâu, în cele ce urmează.

Surse și Resurse: Ați ales mecanica agricolă din cadrul Politehnicii și ați ajuns să coordonați un business în sectorul biostimulatorilor și fertilizanților foliari.

Mihai Postelnecu: A fost pur și simplu o alegere de moment. După Bacalaureat, în anii ’90, „apele erau destul de tulburi” în ceea ce privește viziunea despre viitor și carieră. Prietenii, familia, cu toții ne gândeam ce să fac mai departe. La aceea vreme eram orientat mai mult către zona tehnică, în condițiile în care absolvisem un liceu de matematică-fizică, astfel încât alegerea facultății nu a fost una prea dificilă. Nu am fost atras de partea cu ASE-ul. La medicină nu mă vedeam la momentul respectiv, așa că...

SSR: Înainte de alegerea facultății avuseserăți vreo legătură cu agricultura?

M.P.: M-am născut în București, însă copilăria mi-am petrecut-o atât în Capitală, cât și la țară. Legătură cu agricultura a existat, după cum bine ați și intuit. Toate vacanțele le petreceam la țară, unde bunicii dețineau suprafețe cu livezi. Probabil că de acolo și dorința de a activa în agricultură.

SSR: Din ce zonă erau bunicii? Nu puțini sunt cei din generația noastră care ieșeau la prășit porumbul...

M.P.: Din zona de deal a județului Argeș, din localitatea Vulturești. Vorbim de o zonă cu plantații întinse de meri, peri și pruni. Porumbul era doar o cultură destinată autoconsumului. Ca un element haios, în ceea ce privește relația mea cu porumbul, eu eram favorizat. Toamna, trebuia să mă întorc în București, la școală; prindeam ceva prășit și doar începutul recoltatului.

SSR: Ați devenit absolvent de mecanică agricolă. Puteați fi foarte bine un reprezentant de vânzări pentru marii distribuitori de utilaje agricole. Și totuși ați optat pentru altceva.

M.P.: După ce am terminat facultatea, am ajuns la o firmă românească de distribuție de inputuri (n.r. - Dacrom). Acolo am lucrat patru ani. A fost o școală foarte bună, chiar dacă a fost puțin cam dură. Ulterior însă, experiența de la Dacrom mi-a prins extraordinar de bine. La momentul respectiv (n.r. - anul 2002), agribusiness-ul nu era atât de dezvoltat sau de reprezentat din punct de vedere al distribuitorilor. Pe atunci, eram director regional, aveam o zonă desemnată și plecam inclusiv cu marfa în mașină s-o livrăm.

SSR: După această experiență, care a fost pasul următor?

M.P.: Multinaționala. Am activat la Maisadour Semences. După aproape doi ani de zile de experiență dobândită acolo, am făcut pasul către o altă companie franceză, și anume Euralis. La acest angajator am petrecut cinci ani de zile. Am pornit de pe poziția de director regional cu valențe de coordonator la nivel de promovare, până la nivelul de director național de vânzări.

SSR: Director național de vânzări - o poziție destul de privilegiată într-o companie multinațională. Cu toate acestea, ați decis să continuați pe cont propriu. Cum așa?

M.P.: Decizia mea de exit din multinațională a fost tocmai pasiunea față de acest domeniu al fertilizanților foliari și al biostimulatorilor.

SSR: Ați constatat că apăruse un debușeu pe piață, din acest motiv ați părăsit compania?

M.P.: Nu. Trebuie să fiu corect. La momentul respectiv se punea problema unei reorganizări la nivel de grup. Eu am avut ceva probleme personale. În primă fază decisesem să merg alături de companie, în condițiile în care făceam un pas în față în ceea ce privește cariera; urma să preiau în subordine business-ul din încă două țări. Am discutat însă serios în familie și am decis să rămân în România.

SSR: Asta a însemnat însă o nouă provocare...

M.P.: Am început să dezvolt în România aceste produse – fertilizanții foliari și biostimulatorii care, la momentul respectiv, veneau doar din Marea Britanie. Am intrat în acest segment agribusiness în parteneriat cu un fost coleg și prieten. Partenerul meu de atunci începuse acest business, iar eu am venit pentru a-l dezvolta împreună. După mai bine de un an, lucrurile nu se dezvoltau așa cum îmi doream. Din acest motiv, am preferat să mă retrag și să dau viață ideii pentru care plecasem din multinațională.

SSR: Adică promovarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor. Apare pe piață SmartFert. În ce an se întâmpla asta?

M.P.: Brandul l-am creat la sfârșitul lui 2016, undeva în luna august. El fost dezvoltat special pentru biostimulatori și fertilizanți foliari, iar ca tip de business, de la început a fost creionat pentru a lucra prin distribuitori. Nu ne adresăm ca vânzare, direct, end user-ilor (n.r. - consumatorilor finali). Noi funcționăm prin parteneriatele avute cu distribuitorii. Am mers pe ideea să fac ce știu mai bine, eu lucrând în ultimii ani cu sectorul de distribuție, și am zis să valorific această experiență.

Postelnecu 2Smart Fert la trei ani de activitate: creșteri constante ale cifrei de afaceri!

Surse și Resurse: Noiembrie, 2019. Vorbim despre SmartFert și despre adresabilitatea produselor din portofoliul companiei. Căror tipuri de producători agricoli vă adresați?

Mihai Postelnecu: Noi ne adresăm fermierilor de nivel mediu și mare. Și asta nu pentru că producătorii agricoli mici nu ar reprezenta un potențial important de business, ci pur și simplu din cauza lipsei de timp. Suntem în faza de dezvoltare încă și nu avem capacitatea de a acoperi la nivel de fermă mică. Și aici vorbim de partea de promovare.

Produsele ajung însă la nivel de țară. Focusul a fost la început pe zona de sud, asta însemnând de la Mehedinți până la Brăila și Tulcea. Am optat pentru aceste zone pentru că erau mai apropiate de sediul central. Am deschis mai nou și zona Banatului printr-o colabolare la Timișoara.

SSR: Pentru că ați discutat de zona de sud a țării și, deja, de o campanie de însămânțări aproape definitivată, despre ce produse putem discuta în prezent ca ofertă a Smart Fert? Care sunt recomandările dumneavoastră pentru această perioadă?

M.P.: Portofoliul de produse este complet și complex, cu beneficii atât pentru cultura mare, cât și pentru partea de leguminoase, pomi și viță de vie. Evident, marea majoritate a business-ului s-a orientat către cultura mare. Avem unele produse care sunt foarte bine primite și la nivel de legumicultori. Lucrăm în zona bazinelor legumicole din împrejurimile Bucureștiului și distribuim cu succes produsul nostru pe bază de calciu, și anume CalMax.

SSR: Care sunt atu-urile CalMax? Iată, vorbim de prima recomandare...

M.P.: CalMax este un produs care se vinde aproape de la sine. El este un fertilizant foliar lichid destinat pomilor fructiferi, legumelor, viței de vie, căpșunilor, verzei, zmeurului și coacăzului. Este căutat de fermieri și este unul dintre cele mai bune produse pe bază de calciu. Și asta deoarece materia primă este dovedită a fi una de înaltă calitate. Un alt beneficiu pentru client este cel al concentrației substanței active și, bineînțeles, faptul că el este un produs bine formulat. Nu în ultimul rând, unul dintre avantajele utilizării produselor noastre este și acela că se pot folosi laolaltă cu alte produse de protecția plantelor.

SSR: La noi în țară se tot vorbește de capitalizarea fermierilor și de capacitatea lor de a avea acces la produse de înaltă calitate. În acest context, produsele dumneavoastră sunt catalogate uneori drept prea scumpe? Sau fermierul conștientizează necesitatea de a avea culturi agricole sănătoase, bine dezvoltate și nu se gândesc prea mult la costuri?

M.P.: În general, clienții sunt atenți la factorul preț. Contează foarte mult interlocutorul, discuția cu un producător agricol care înțelege ce înseamnă un produs bine formulat. Vorbim totuși de niște costuri per total pe care un fermier le are atunci când stabilim prețul, când stabilim doza, modul de lucru cu un anumit produs premium. Toate acestea la un loc generează un cost de timp, de resursă etc.

De la început, focusul nostru a fost să mizăm pe produse foarte bune, chiar dacă prețul nu este cel mai mic. Una este să folosești la hectar o doză la un fertilizat de 3-5 litri și alta este să utilizezi 1 sau 1,5 litri.

SSR: Revenind, campania de însămânțări de toamnă este aproape gata. Care sunt celelalte recomandări SmartFert în ceea ce privește necesitatea de biostimulatori și fertilizanți foliari?

M.P.: Dacă vorbim de campania de toamnă, unul dintre produsele pe care le promovăm în această perioadă este și Spur Aminoacizi. Acesta este un bio-activator care are la bază aminoacizi obținuți prin procese enzimatice care fac ca acest produs să fie mai eficient decât celelalte care au la bază procese chimice.

Apoi avem în vedere fertilizantul foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot, cu denumirea comercială de Boron Extra.

Acestea sunt cele două produse bine primite la nivel de fermă. Ele au fost testate și verificate și în loturi demonstrative, și la nivel de fermă, pe suprafețe mari.

SSR: Care a fost feedback-ul potențialilor clienți cu privire la aceste produse?

M.P.: Dacă mă duc în această campanie cu un produs, la o fermă, producătorul agricol respectiv, fie că mă cunoaște personal, fie că i s-a părut interesează formularea, îl testează și în al doilea an îl cumpără, pentru mine este cea mai bună dovadă că produsul este bun. Altfel spus, produsul a confirmat în teren.

Faptul că am lucrat în multinațională, m-a învățat să nu ies în comercial cu un produs până nu îl verific. De fiecare dată când aduc un produs nou, îl aduc în cantități mici, îl plasez în câteva zone unde știu că oamenii au un grad înalt de pregătire tehnică și observ parcursul său în teren. Dacă de acolo primesc un feedback pozitiv, atunci am tot curajul să ies cu el în comercial, să vorbesc despre el și să-l promovez.

SSR: Spur Aminoacizi. Care sunt zonele de unde au venit cele mai multe comenzi?

M.P.: La momentul actual, Spur Aminoacizi este singurul din piață care conține un inițiator al sistemului imunitar. Vorbim în acest caz de molecula OES (Organic Elicitor System) care crează o barieră între țesutul bolnav și cel sănătos, astfel încât boala să nu se extindă până la momentul aplicării unui fungicid. Mai exact, vorbim de așa-zisul Răspuns Hipersensibil, adică izolarea infecției și necroza țesutului din zona infectată.

El se utilizează toamna, pentru a crește rezistența plantelor la iernare și/sau primăvara pentru înlăturarea rapidă a efectelor gerului din timpul iernii. Se poate utiliza la o gamă largă de culturi de câmp: cereale păioase, rapiță, porumb, floarea soarelui etc.

Produsul a fost bine primit și vândut la rapiță și la grâu

SSR: Rapița este principala cultură care aduce primii bani în fermă. O protecție mai bună a acestei culturi înseamnă o securizare a veniturilor.

M.P.: Rapița este prima cultură care aduce bani fermierilor. În momentul în care însă avem ani precum 2018 și 2019, în care condițiile din toamnă sunt atipice și dificile pentru a semăna rapiță, a doua cultură care aduce bani în fermă este și cea de orz. Spur Aminoacizi este eficient și în acest caz.

SSR: Nutrifast Boron Extra – fertilizant foliar, formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot. Ce poate face produsul pentru a susține toate aceste culturi cărora li se adresează, și anume rapiță, floarea soarelui, cereale păioase, mazăre, soia, fasole, varză, căpșuni și legume?

M.P.: În cultura de rapiță, borul este foarte important. De cele mai multe ori, pe perioada de vegetație, în câmp, pe tulpina plantei apar crăpături longitudinale. Acela este un semn al carenței de bor.

În general, culturile oleaginoase răspund foarte bine la tratamentul cu produse pe bază de bor. Avantajul produsului Boron Extra este că pe lângă bor mai are și azot și molibden. Acesta din urmă este un element foarte important și scump. Per total, produsul vine într-un pachet foarte atractiv.

Fermierii au conștientizat utilitatea acestui produs și îl folosesc. Problema este însă reprezentată de produsele ieftine, doar pe bază de bor. Trebuie să ajungi la fermierii tehnici care înțeleg ce înseamnă un produs complet.

Din păcate însă, la ora actuală încă sunt producători agricoli care nu sunt convinși de utilizarea unui produs biostimulator sau fertilizant foliar. Și aici vorbim de fermieri din toate spectrele, de la mici la cei mari. Nu au încredere, dar le folosesc, doar pentru că au colegi care le utilizează și obțin rezultate bune.

SSR: Nu au încredere, poate, și din cauza contrafacerilor de pe piața agricolă din România? Știm că în cazul dumneavoastră, produsele vin direct din Marea Britanie, cu risc zero de contrafacere.

M.P.: Nu facem nimic în România. Marfa vine exact așa cum ajunge la fermier de la producător, direct din fabrică. Inclusiv eticheta vine direct din fabrică.

Cei care activează în sectorul de profil s-au lovit de-a lungul timpului de fenomene de contrafacere. Inclusiv eu, la momentul la care eram director la Euralis, am avut o situație de acest gen cu sacii de sămânță contrafăcuți. Acolo era și mai greu de falsificat pentru că sacul trebuia să aibă o anumită formă, culori, logo specific etc. Cu toate acestea, tot au mai existat situații neplăcute semnalate în piață.

SSR: Și prin distribuitori, riscul de contrafacere este mare, pentru că te poți gândi că pe lângă două produse originale, al treilea să fie contrafăcut și are de suferit brandul în același timp.

M.P.: Am preferat de la început să nu facem nimic aici, tocmai pentru a elimina primele gânduri că s-ar putea întâmpla ceva.

În Constanța, rapița arată extraordinar de bine

Surse și Resurse: Ce se întâmplă în țară, în acest moment, cu culturile agricole?

Mihai Postelnecu: Din câte am putut constata, cine are rapiță, o are bună, frumoasă, și va trece cu ea peste iarnă. Suprafața însămânțată este însă, din păcate, una foarte mică la nivel de țară. Eu cred că, în prezent, avem semănate maximum 200.000 de hectare cu rapiță. Asta în condițiile în care acum câțiva ani de zile aveam 600.000 – 650.000 de hectare semănate cu rapiță.

Chiar și așa, zilele trecute am primit de la un fermier din zona Constanței niște poze cu rapiță care arată extraordinar de bine.

Și în cazul grâului stăm binișor. Am putut observa parcele bune în zonele vizitate.

SSR: Ce-a însemnat primul semestru 2019 pentru Smart Fert?

M.P.: Noi ne-am orientat către campanii, și anume cea de primăvară și cea de toamnă. În general, undeva la 65 la sută din business se face în primăvara, poate chiar și 70% în unii ani. În fiecare an ne propunem să avem o creștere de două cifre. În semestrul I al acestui an ne-am atins obiectivele și am reușit să obținem o creștere de aproximativ 35 la sută. Ne putem mândri că suntem prezenți într-unele dintre cele mai mari ferme de la noi din țară, chiar și cu peste 10.000 ha, cu acționariat român și mixt.

În timp ce reprezentanții Fundației Friedrich Ebert (Friedrich-Ebert-Stiftung - FES) au afirmat recent că 85% din contractele de muncă (CIM) înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent, președintele Klaus Iohannis trimite Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar pe motiv de terminologie și de înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat.

„Reamintim că în anul 2018, 85% din contractele de muncă înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent”, precizează reprezentanții organizației pe site-ul lor.

Datele unui studiului realizat de FES relevă că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna Septembrie 2019 este de 6954 lei pe lună. Conform sursei citate, valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5918 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4383 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2684 lei pe lună.

Luna trecută, Parlamentul României a adoptat o lege conform căruia coșul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de fundamentare a salariului minim pe economie și a politicilor salariale. Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Iohannis în data de 26 octombrie 2019, care are la dispoziție un termen de 20 de zile de la primire pentru a o promulga.

„Promulgarea legii este esențială pentru predictibilitatea politicilor salariale și pentru asigurarea unui nivel de trai decent lucrătorilor. Reamintim că dincolo de dimensiunea sa socială, legea răspunde și recomandărilor Comisiei Europene de a defini un mecanism transparent de stabilire a salariului minim”, menționează reprezentanții FES.

Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2019 raportat la luna septembrie 2019.

Iohannis trimite Parlamentului legea spre reexaminare

Miercuri, 13 noiembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis trimitea Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

În expunerea de motive, șeful statului preciza că legea are ca obiect de reglementare înlocuirea conceptului de „coş minim de consum lunar” cu unul nou, respectiv cel de „coş minim de consum pentru un trai decent”, stabilirea structurii şi componentelor acestuia, precum şi a procedurii de actualizare a valorii sale. Iohannis indică faptul că prin această lege coşul minim de consum pentru un trai decent, conform structurii şi componentelor reglementate şi raportat la preţurile valabile în septembrie 2018, are valoarea de 6.762 lei/lună şi că valoarea acestuia se actualizează anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin HG.

„Dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeaşi forţă juridică, respectiv tot prin lege. O asemenea modalitate de reglementare, ce ar permite modificarea unei legi printr-o Hotărâre a Guvernului, echivalează cu o înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi a ierarhiei actelor normative, astfel cum este aceasta stabilită prin Constituţie. Respectarea acestor principii presupune cu necesitate reanalizarea de către Parlament atât a anexei, cât şi a prevederilor art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării", spune Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.

El menţionează că, potrivit actului normativ, coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale şi semnalează că salariul de bază minim brut pe ţară este reglementat de Codul Muncii - ce constituie cadrul normativ general al raporturilor de muncă.

„Deoarece coşul minim de consum pentru un trai decent va constitui unul dintre elementele de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară, considerăm că Parlamentului îi revine sarcina de a analiza şi în ce măsură structura, componentele şi valoarea acestui coş trebuie să fie stabilite prin lege”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, se menţionează că Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stipulează că modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză, în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.

Preşedintele Iohannis precizează că legea transmisă la reexaminare schimbă concepţia generală a actului normativ supus modificării şi completării şi vizează întreaga reglementare a OUG 217/2000, care de altfel conţine două articole şi o anexă.

sursa: FES, Agerpres

foto credit: FES

Ca urmare a deciziei Parlamentului ucrainean de miercuri, 13 noiembrie 2019, moratoriul privind vânzarea terenurilor agricole ar putea fi eliminat din octombrie 2020, însă doar după ce va fi supus votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile până în 2024, chiar dacă zilele trecute preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume.

Votul de miercuri din Rada a generat reacţii amestecate. Sute de protestari care au legătură cu partidele de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului în timp ce în interiorul legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine.

2.200 dolari hectarul

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole, precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. În acest context, Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2.200 de dolari, în funcţie de regiune.

Decizia, una care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, riscă totuși să declanşeze o reacţie politică negativă.

Potrivit vocilor autorizate ale Guvernului de la Kiev, măsura în cauză ar putea aduce un plus de 2-3% la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului susţin că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Pe de altă parte, criticii avertizează că astfel oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să îi devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă cu o suprafaţă de 32,5 milioane hectare.

În acest moment, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Conform calculelor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace de pe bătrânul continent.

sursa: Reuters, Agerpres

Pagina 2 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind