Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Primele imagini cu centrul mobil de vaccinare aflat în comuna Afumați, județul Ilfov, au fost puse la dispoziția presei de Ministerul Apărării Naționale (MapN), miercuri, 21 aprilie 2021.

- VIDEO cu președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită la Centrul de vaccinare din Afumați, după link-urile aflate la finele articolului -

De altfel, conform sursei citate, cele 20 de centre mobile de vaccinare aflate în coordonarea Direcției medicale a MApN acționează începând de miercuri în spijinul autorităților locale, în localități izolate sau greu accesibile, la propunerea și solicitarea Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) județene, conform instrucțiunilor Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19.

„Echipele vaccinatoare sunt formate din personal medico-sanitar din cadrul MApN (medici și asistenți medicali) și paramedici din cadrul DSU, în funcție de numărul de beneficiari și capacitatea spațiului de vaccinare amenajat în localitate.

Centrele mobile de vaccinare sunt organizate în containere asigurate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, iar echipele mobile își desfășoară activitatea în spații puse la dispoziție de autoritățile locale și asigură, la nevoie, vaccinarea persoanelor nedeplasabile la domiciliu”, se menționează în informarea MapN.

Echipele și centrele mobile sunt arondate spitalelor militare și acționează după cum urmează: Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” – pentru județele Ilfov, Teleorman, Dâmbovița, Giurgiu și Prahova; Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu „Academician Ștefan Milcu”, București – pentru județele Buzău, Călărași și Ialomița; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu”, Pitești – pentru județele Vâlcea și Argeș; Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Gafencu”, Constanța – pentru județele Constanța și Tulcea; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Iacob Czihac”, Iași – pentru județele Iași, Neamț, Suceava și Botoșani; Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Popescu”, Focșani – pentru județele Vrancea, Bacău și Vaslui; Spitalul Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti”, Galați – pentru județele Galați și Brăila; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu”, Timișoara – pentru județele Timiș, Arad, Caraș Severin și Bihor; Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin”, Sibiu – pentru județele Sibiu, Alba, Hunedoara și Mureș; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilan”, Cluj-Napoca – pentru județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Bistrița Năsăud; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Regina Maria”, Brașov – pentru județele Brașov, Covasna și Harghita; Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Ștefan Odobleja”, Craiova – pentru județele Mehedinți, Dolj, Gorj și Olt.

Totodată, mai spun cei de la MapN, transportul echipamentelor și materialelor necesare procesului de vaccinare, precum și transportul vaccinurilor pentru fiecare echipă de vaccinare vor fi asigurate de instituția citată mai sus.

IohannisIohannis, în vizită la Centrul mobil de vaccinare din Afumați

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, în aceeași zi, Centrul mobil de vaccinare de la Afumaţi, judeţul Ilfov.

Este prima zi în care vaccinarea anti-COVID are loc şi în centre mobile.

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, anunţa marţi că sunt şapte judeţe în care vor fi dislocate centre mobile de vaccinare - Arad, Bacău, Constanţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Sibiu.

Pentru moment, în aceste centre mobile imunizarea se face cu vaccinuri de la compania Moderna, care permit din punct de vedere logistic organizarea activităţilor, având în vedere stabilitatea la temperaturi obişnuite, de plus 2 - 8 grade Celsius, pentru 30 de zile.

Campania de vaccinare anti-COVID a început în România în data de 27 decembrie 2020.

În condițiile în care, în 2020 și 2021, peste 708.000 de consumatori au solicitat băncilor amânarea plății ratelor, la care se adaugă cei care au cerut acest lucru IFN-urilor, Centrul de Soluționare Alternativa a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a întrebat top-managementul celor mai mari bănci comerciale din România despre modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci.

VIDEO cu bancherii care și-au exprimat opiniile pe această temă poate fi vizionat mai jos.

În context, criza sanitară îi afectează pe consumatori, comercianți și întregul mediu economic, dar are și părți bune, spun reprezentanții celor mai mari instituții financiare din sistemul bancar.

Cu toate acestea, pandemia a facilitat îmbunătățirea relației consumatorilor cu băncile, iar negocierea în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este un instrument pe care instituțiile de credit vor să îl folosească mai mult în perioada următoare.

Analizarea situațiilor individuale și găsirea soluțiilor personalizate sunt mai dezirabile decât moratoriile care oferă soluții generale, spun reprezentanții băncilor.

Soluțiile colective au trecut, negocierea individuală rămâne

În acest moment nu mai putem vorbi de bănci care nu se implică în soluționarea alternativă. Vorbim, în schimb, de bănci care se implică mai mult și de bănci care se implică mai puțin. Din fericire, vorbim deja de mii de negocieri care s-au purtat în cadrul CSALB, dintre care aproximativ 2.000 s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluției propuse de conciliatori.

„Este un proces de schimbare a unei mentalități: sunt tot mai puține instituțiile care clasează multe cereri, iar cele mai mari bănci din sistem arată o deschidere spre negociere, inclusiv în relația directă cu propriii clienți. Dincolo de cifre, oamenii vor să interacționeze cu o persoană care să îi asculte. Rolul «social» al Centrului, exprimat prin intermediul colegilor de la Secretariatul de Procedură (n.n. departamentul din CSALB care preia cererile și intermediază legătura între consumatori, comercianți și conciliatori), s-a manifestat mai puternic și în acest sens.

„Consumatorii au primit informații utile, referitoare la procedura concilierii încă din faza premergătoare celei de soluționare alternativă propriu-zisă, inclusiv în legătură cu anumite detalii contractuale care nu au fost înțelese de la bun început. Au fost cazuri când consumatorii au fost mulțumiți pentru faptul că li s-a facilitat accesul direct la o persoană cu capacitate de decizie din partea băncilor, chiar dacă, ulterior, respectivul dosar nu s-a finalizat printr-o înțelegere între părți.

„Pandemia a umanizat mult relațiile consumator-bancă: se pune mai mare preț pe empatie, pe implicare, pe ajutorare. E aproape imposibil ca pe parcursul derulării unei relații contractuale să nu se întâmple evenimente neprevăzute. Iar exemplul cel mai la îndemână este pandemia, care a întrerupt relații sociale, relații contractuale, a dat peste cap afaceri, a schimbat importanța unor industrii. De aceea, băncile care sunt aproape de consumatorii aflați în dificultate pe parcursul derulării contractului vor culege roadele încrederii acestora și în anii următori”, a declarat Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

Cu ce rămânem din criza provocată de pandemie?

CSALB a discutat cu top-managementul celor mai mari bănci comerciale din România despre modul în care pandemia a schimbat relația consumatori-bănci.

Potrivit precizărilor lui Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor,
acțiunile băncilor s-au accelerat, volumul de lucru a fost foarte mare dintr-o dată, într-o perioadă scurtă.

„În perioada pandemiei băncile au fost supuse unei cereri mai mari chiar și de 20 de ori decât într-o perioadă obișnuită. Acest câștig de viteză, de procesualizare mai rapidă, de determinare a situației individuale a clienților pe tipuri de probleme și experiența pe care o are CSALB, ar trebui preluate și folosite în continuare în relația cu clienții.

Pe de altă parte, știu că așteptarea clienților noștri este să putem schimba condițiile contractuale pur și simplu, în funcție de piață. Dar, mai ales în situații de criză, acest lucru poate însemna costuri pe care chiar și băncile nu și le pot asuma. Așadar, așteptările trebuie să fie echilibrate”, a afirmat Dănescu.

La rândul său, Dana Dima (Demetrian), vicepreședinte BCR, a menționat că soluția legislativă de amânare a ratelor a determinat conducerea băncilor să ofere rapid soluții pentru mulți clienți în același timp. Cu toate acestea, domnia sa crede că o strategie aplicată problemelor individuale ale clienților este favorabilă unei soluții pe termen limitat.

„Credem în soluții legislative și reglementare, dar credem și în soluții individuale pe care le putem aplica în cazurile în care clienții întâmpină, în cadrul parteneriatului comercial, dificultăți de plată.
Am învățat din discuțiile pe care CSALB le-a avut cu clienții și ne-am întors către procesele noastre interne și ne-am spus: Trebuie să schimbăm ceva aici! Trebuie să fim mai prezenți! De exemplu, în 2020, când am intrat în procesul de amânare la plată a ratelor, am sunat câteva zeci de mii de clienți să-i întrebăm dacă vor avea probleme după ce vor finaliza această perioadă de amânare la plată”, a precizat Dana Dima.

Creștere a numărului de dispute soluționate

În discuția avută cu analistul financiar Irina Chițu, la începutul lunii aprilie 2021, expert care, de altfel, a realizat toate interviurile cu bancherii, Flavia Popa, secretar general BRD, a mărturisit că pandemia, pe lângă răul produs, a provocat și o accelerare a proceselor.

„Dacă ar fi să alegem ceva din lecția care ni s-a aplicat din cauza pandemiei, ar fi aceea că ne-a învățat să fim mult mai rapizi și să căpătăm încredere să colaborăm cu clienții noștri de la distanță. Pe de altă parte, moratoriile nu au făcut decât să uniformizeze practicile pe care deja, mulți dintre noi în sistemul bancar, le puseserăm în aplicare pentru clienții noștri.

Cât privește negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB, dacă mă uit la 2020 am avut o creștere de 45% a disputelor soluționate cu ajutorul conciliatorilor. Banca are tot interesul să aibă clienți mulțumiți, dar și clienți care își pot asuma obligațiile până la capăt și care, la rândul lor, își țin promisiunea”, a declarat Popa.

Nu în ultimul rând, Omer Tetik, președintele Băncii Transilvania, a declarat în context că pandemia i-a învățat pe bancheri, de fapt, dificultățile din viața clienților persoane fizice și juridice.

„Acestea pot fi structurale sau conjuncturale”, a adăugat Tetik. „De aceea, soluțiile nu pot fi simple și fixe, ci trebuie adaptate. Depinde foarte mult de unde vine dificultatea financiară a clientului. Dacă este legată de conjunctură, atunci încercăm să găsim soluții cu amânare de rate, cu renunțarea la anumite condiții contractuale. Dacă problemele sunt pe termen mediu și lung, atunci încercăm să găsim soluții nu doar pentru acest client, ci pentru tot segmentul de clienți care au probleme similare.

„Și, aici, CSALB poate fi ca o enciclopedie pentru că vede multe spețe și nu fiecare trece prin criză cu dificultăți sau probleme similare. Dacă pandemia va mai avea un val, trebuie să ne regândim toată structura. Pentru că doar amânând ratele, nu rezolvăm problema în sine. Cel mai important lucru este ca băncile să continue finanțările, activitatea de creditare, ca să ne asigurăm că oamenii vor avea joburi, vor putea consuma sau investi.”

Statistici CSALB

Aproape 650 de români (cu 20% mai mulți decât în T1 2020) au trimis cereri către CSALB în primele trei luni ale acestui an, pentru identificarea de soluții amiabile în relația cu băncile și IFN-urile. Din totalul cererilor primite, 440 sunt adresate băncilor, iar 204 IFN-urilor.

Numărul total de dosare constituite în T1 2021 a ajuns la 130, dintre care 127 au fost formate în relația cu băncile, în vreme ce la nivelul IFN-urilor au fost constituite doar 3 dosare. Față de aceeași perioadă a anului trecut, se înregistrează o scădere cu 15% a numărului de dosare formate.

Totodată, 54 de cereri au fost soluționate amiabil de către comercianți, după sesizarea CSALB (comercianții au negociat direct cu consumatorii), respectiv 39 de cereri soluționate amiabil de bănci și 15 cereri soluționate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluționări amiabile a crescut în comparație cu aceeași perioadă a anul trecut cu aproximativ 23%.

În primele trei luni ale anului, 94% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și doar în 6% dintre dosare una din părți sau ambele au refuzat soluția propusă de conciliatorii CSALB.

O aeronavă MiG 21 LanceR din cadrul Bazei 71 Aeriană Cîmpia Turzii, care efectua un zbor de instrucție, s-a prăbușit marți, 20 aprilie 2021, în jurul orei 14:30, la în apropierea localității Dedrad, județul Mureș, într-o zonă nelocuită.

VIDEO cu cu pilotul care a fost transferat la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București, pentru tratament de specialitate și recuperare, în josul articolului.

„Pilotul a reușit să execute manevra de catapultare și este în stare stabilă, conștient și cooperant cu echipele de intervenție ajunse la fața locului”, anunțau inițial vocile autorizate ale MApN

Ulterior, în aceeași zi, comunicatorii ministerului de resort au confirmat că starea de sănătate a locotenent-comandorului Andrei Criste este stabilă.

„Ofițerul este, în prezent, internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, unde a fost evaluat de o echipă medicală, care a constatat că viața sa nu este în pericol și a autorizat transferul pacientului, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București, pentru tratament de specialitate și recuperare”, se preciza într-un comunicat de presă al MApN transmis spre seara zilei de marți.

Transferul a fost realizat în cursul serii aceleiași zile 20 aprilie 2021, cu o aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române (RoAF).

Miercuri, 21 aprilie 2021, reprezentanții MApN au transmis că locotenent-comandorul Andrei Criste, pilotul aeronavei MIG 21 LanceR prăbușită marți, 20 aprilie, în județul Mureș, care a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, a fost evaluat de o echipă multidisciplinară constituită din medici specialişti în medicină de urgenţă, neurochirurgie, chirurgie toracică, Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi chirurgie generală pentru evaluarea medicală, stabilirea diagnosticului şi instituirea conduitei terapeutice chirurgicale şi medicale.

„În urma consulturilor de specialitate şi a investigaţiilor clinice şi paraclinice efectuate, locotenent-comandorul Andrei Criste a fost internat, în Secţia ATI, cu diagnosticul politraumatism prin catapultare. Pilotul este conştient, cooperant, orientat temporo-spațial, stabil hemodinamic şi respirator. Conducerea MApN și echipa medicală se află în contact permanent cu familia”, au declarat cei de la ministerul de resort.

Locotenent-comandorul Andrei Criste este pilot militar din anul 2008 și are o experiență de 600 ore de zbor pe aeronave supersonice, fiind certificat ca pilot operațional pe aeronave MiG-21 LanceR.

Aeronava implicată în incidentul aviatic decolase în jurul orei 14.00 de pe baza aeriană din Câmpia Turzii, pentru a executa un zbor de instrucție împreună cu alte două aeronave de același tip.

imagini amatorÎn timpul executării misiunii, pilotul a raportat că se află într-o situație de urgență și s-a catapultat, aeronava prăbușindu-se în zona localității Dedrad, județul Mureș, în afara ariilor locuite. Celelalte două aeronave au revenit în bază, în siguranță, în jurul orei 15.00.

Cazul este cercetat de Parchetul Militar, iar circumstanțele accidentului vor fi investigate de o comisie numită de șeful Statului Major al Apărării. De asemenea, în conformitate cu procedurile-standard, au fost sistate zborurile de instrucţie cu acest tip de aeronavă până la finalizarea anchetei de specialitate.

Avioanele MiG sunt unele dintre cele mai vechi din dotarea armatei. Primele au fost achiziţionate în 1962.

Forţele Aeriene Române au iniţiat în anul 1992 un program de modernizare a aparatelor MiG 21, pentru a asigura interoperabilitatea cu NATO şi pentru a mări capacitatea acestora de a executa misiuni la cerinţele luptei aeriene moderne. În prezent sunt în serviciu doar avioane modernizate MiG 21 Lancer A (pentru misiuni aer-sol), Lancer B (versiune de instruire) şi Lancer C (optimizate pentru misiuni aer-aer).

Avionul este echipat cu un scaun de catapultare KM-1M, ce asigură salvarea echipajului la înălţime 0 şi o viteză minimă de 130 km/h.

Avioanele MiG au o lungime de 14,5 metri, înălţimea de 4,1 metri şi anvergura de 7,15 metri. Greutatea avionului gol este de 5.750 de kilograme, iar greutatea maximă la decolare trebuie să nu depăşească 10.400 de kilograme.

Cinci instalații APR ale Regimentului 52 Artilerie Mixtă „General Alexandru Tell” din Bârlad au lansat proiectile reactive către ținte aflate în largul Mării Negre!

- Clipul VIDEO cu lansările poate fi urmărit în secțiunea din josul paginii, imediat după articol -

Anunțul a fost făcut vineri, 16 aprilie 2021, de Ministerul Apărării Naționale (MapN), în contextul desfășurării exercițiului tactic cu trageri de luptă „Bizonul Negru 21” executat de militarii Regimentului 52 Artilerie.

Potrivit sursei citate, exercițiul s-a desfășurat în perioada 12-16 aprilie, în Poligonul Complex de Trageri Capu Midia.

Exercițiul a început cu deplasarea tehnicii către Poligonul Capu Midia și a continuat prin ocuparea poziției de tragere, pregătirea muniției pentru tragere și executarea misiunilor de foc.

„Lansatoarele s-au comportat exemplar, iar militarii din subordine au dat dovadă de profesionalism”, a declarat sublocotenentul George Popa, comandant secția 1 tragere din bateria 1 aruncătoare de proiectile reactive din cadrul Regimentului 52 Artilerie Mixtă.

La rândul său, plutonierul Lucian Fulganu, comandant instalație de lansare, a adăugat că militarii instalației „ca și ceilalți militari din cadrul bateriei” au făcut față cu brio acestei provocări.

„De obicei, noi executăm misiuni în poligoanele Statului Major al Forțelor Terestre – Cincu, Smârdan sau Babadag”, a mai precizat acesta.

Exercițiul a presupus verificarea, evaluarea nivelului de instruire, a deprinderilor motrice și disponibilitatea militarilor la un efort fizic și psihic îndelungat și s-a desfășurat împreună cu Forțele Aeriene și cu Forțele Navale.

Testarea nivelului capacității de reacție la misiunile primite

Într-o postare pe pagina de Facebook, vocile oficiale ale Regimentului 52 au precizat la rândul lor că, după un marș tactic de peste 400 km, artileriștii au ocupat pozițiile de lansare din poligon și au demonstrat că au deprinderi practice foarte bune în executarea misiunilor de luptă.

„Tragerile cu muniție reală din poligon au vizat testarea nivelului capacității de reacție la misiunile primite, a capacității de planificare și conducere a acțiunilor de luptă de către comandanții secțiilor de tragere și a comandanților instalațiilor de lansare. La sfârșitul activităților, comandantul regimentului, colonelul Costel-Sorin Bălan, a apreciat faptul că militarii sunt în măsură să îndeplinească misiunile primite în baremele stabilite, chiar dacă vremea nu a fost de partea militarilor”, se precizează în postarea de pe pagina de socializare a Regimentului 52.

Într-o declarație postată pe pagina sa oficială de Facebook, ministrul Apărării, Nicolae-Ionel Ciucă, recunoaște că este momentul retragerii militarilor români din Afganistan, laolaltă cu forțele aliate.

- Videoclipul cu declarațiile ministrului Ciucă poate fi vizionat derulând pagina -

„Împreună cu aliații din NATO, am decis că a venit momentul retragerii forțelor militare aliate din Afganistan. Acest proces va demara la 1 mai și se va încheia până la 11 septembrie 2021. Concomitent cu sprijinirea procesului de pace din regiune, este important să acordăm o atenție deosebită măsurilor de asigurare a protecției forțelor NATO din Afganistan în timpul procesului de retragere a militarilor. Pentru Ministerul Apărării Naționale, misiunea se va încheia numai atunci când toți militarii români vor fi în siguranță, acasă!”, a scris Ciucă pe pagina sa de socializare, joi, 15 aprilie 2021.

Aliații promit menținerea angajamentelor față de afgani

În aceeași zi, secretarul de stat american, Antony Blinken, a efectuat o vizită neanunţată în Afganistan, pentru a oferi garanţii Administraţiei de la Kabul privind menţinerea sprijinului acordat de Washington în pofida retragerii trupelor SUA, informează agenţia Associated Press.

„Am vrut să demonstrez prin această vizită continuarea angajamentelor Statelor Unite faţă de Republica Islamică Afganistan. Parteneriatul se modifică, dar parteneriatul în sine continuă”, a declarat Antony Blinken, pe parcursul întâlnirii acestuia cu preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani.

„Respectăm decizia Statelor Unite şi ne ajustăm priorităţile”, a afirmat, la rândul său, preşedintele afgan, Ashraf Ghani.

Ulterior, cu ocazia întâlnirii cu Abdullah Abdullah, liderul Consiliului afgan pentru Reconciliere Naţională, Antony Blinken a precizat: „Avem un nou capitol, dar este un capitol pe care îl scriem împreună”.

„Suntem recunoscători poporului american, Statelor Unite, Administraţiei de la Washington”, i-a transmis Abdullah Abdullah lui Antony Blinken.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a anunţat că trupele americane vor fi retrase din Afganistan până pe 11 septembrie 2021, la aproape 20 de ani de la intervenţia militară americană declanşată ca reacţie la atentatele din New York şi Washington.

Preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a declarat că a discutat cu omologul său din SUA, Joseph Biden, despre planul retragerii trupelor americane, subliniind că serviciile de securitate afgane sunt pregătite să preia toate sarcinile în materie de apărare.

Directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) din SUA, William Burns, a avertizat că retragerea trupelor occidentale din Afganistan generează riscuri "semnificative" privind amplificarea terorismului.

Un studiu dat publicității marți, 13 aprilie 2021, relevă că, de la izbucnirea pandemiei, tot mai mulți angajați români au început să ia în calcul posibilitatea de a deveni freelanceri și a lucra pe proiecte punctuale.

Rezultatele cercetării realizate de cei de la BestJobs, în perioada martie-aprilie 2021, relevă că aproximativ 21% dintre respondenții la studiu sunt tentați să facă trecerea de la un job full time, într-o singură companie, la joburi în sistem freelancing.

În același timp, aproape 60% dintre angajați spun că au suficient timp și sunt interesați să preia proiecte de tip freelance în afara jobului actual, pentru a-și suplimenta veniturile.

„Domeniile în care aceștia ar fi interesați să lucreze în sistem freelance sunt IT (36%), marketing și servicii creative (29%), financiar (19%), transporturi (15%) și outsourcing (14%)”, se precizează în studiul dat publicității.

Până aici toate bune. Ce se întâmplă însă cu jurnaliștii, mare parte dintre ei afectați de efectele #coronacrizei? Și prin afectați înțelegem trecerea uneori forțată de la contracte individuale de muncă la contracte de drepturi de autor, ale căror prevederi sunt, de cele mai multe ori, discreționare în favoarea angajatorilor (cesionarilor).

Dacă s-ar realiza un studiu legat de câți dintre gazetarii care activează în absolut toate ramurile branșei mai sunt angajați în prezent, rezultatele ar fi dezastruoase. Redacții întregi au trecut angajații pe drepturi de autor la mijlocul lui 2020, chiar dacă marea majoritate au primit bani de la stat.

Nu mai discutăm de beneficii, unele dintre ele frizând ridicolul. Chiar și angajați, salariile în mass-media sunt printre cele mai mici (bineînțeles că există și excepții).

Sunt o grămadă de ziariști care abia așteaptă să fie angajați din nou. Atunci de unde apetența românilor pentru freelance?

Probabil că aceia care-și doresc acest sistem, nu-și fac griji în ceea ce privește plata șomajului, a taxelor virate către sănătate, impozite etc. De altfel, vedem că tocmai IT-iștii sunt cei care-și doresc cel mai mult această formă de rotunjire a veniturilor, branșă care, de ani buni, nici nu mai achită impozite la stat.

Unde este cerere, este și ofertă

„Pandemia de COVID-19 a transformat radical piaţa muncii și a accelerat dezvoltarea recrutării pentru joburi în sistem freelance, pe proiecte cu perioadă determinată, potrivite pentru liber profesioniști”, precizează cei de la BestJobs. Pentru a susține nevoile de angajare ale freelancerilor și ale companiilor care caută astfel de colaborări pe bază de proiect, dar și pentru a oferi angajaților posibilitatea să-și suplimenteze veniturile în afara jobului actual, BestJobs lansează serviciile de freelancing și estimează o creștere de peste 40% a pieței de recrutare în sistem freelance până la finalul acestui an.”

Este mai mult decât clar că angajatorii își doresc să taie cât mai mult din taxe și vor să transfere responsabilitatea taxelor de genul plății pensiei, șomajului, solidarității către furnizorii sau cedenții serviciilor.

„Odată cu lansarea noului serviciu, angajatorii pot găsi profesioniști care își doresc să lucreze în sistem freelance (liber profesionist), pentru job-uri și proiecte punctuale, prin intermediul platformei BestJobs. În același timp, cei care preferă un mod flexibil de lucru și caută joburi pe bază de proiect, pot selecta opțiunea de freelance direct din profilul lor de candidat, arătându-și disponibilitatea pentru lucrul în sistem freelance. Noul serviciu consolidează oferta de recrutare de freelanceri acoperită până acum de BestJobs prin proiecte punctuale de recrutare de specialiști în HR, coachi sau mentori, consultanți în sfera fondurilor europene, specialiști IT, call center sau creatori de conținut”, mai scriu vocile autorizate ale furnizorului de servicii HR online.

Că liber-profesioniștii din gazetărie au sisteme funcționale bine puse la punct în țări cum sunt SUA, Marea Britanie, Australia ș.a. este clar. Dar acolo există și respectul față de cedent, în primul rând în ceea ce privește beneficiile.

Nu știm câți cunosc, dar pentru a te acredita la Parlamentul României ca freelancer, trebuie să depui o documentație demnă de un doctorat.

MediaSind - 20 de ani în slujba jurnaliștilor și a libertății de exprimare!

Deviza „Împreună suntem mai puternici” – are o acoperire totală în realitate, definind forța de acțiune și coeziune a celei mai puternice organizații sindicale din mass-media

Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind a împlinit luni, 12 aprilie 2021, 20 de ani de existență, ani de luptă împotriva abuzurilor din mass-media, în sprijinul lucrătorilor din cea mai încercată breaslă, aflată mereu pe frontul apărării democrației.

Curajul, dăruirea, ambiţia şi determinarea au fost şi sunt doar câteva dintre calităţile pe care orice membru de sindicat, orice jurnalist, orice om de presă trebuie să le posede pentru a-şi duce la bun sfârşit ţinta pe care şi-a propus-o. Riscul pe care noi ni l-am asumat în urmă cu 20 de ani, de a construi mijlocul prin care vocea jurnaliştilor să poate fi auzită şi respectată, a părut pentru unii un curaj ce friza nebunia, o obrăznicie ce trebuia pedepsită cu orice preţ, o încercare sortită în mod evident eşecului. Acest risc s-a transformat într-o palmă grea pe obrazul patronilor de media care îşi duceau veacul şi făceau regulile după bunul lor plac pe o moşie pe care jurnaliştii trudeau fără niciun fel de drepturi, dar cu multe obligaţii. Erau vremuri în care cuvinte ca sindicalist, mişcare sindicală în mass-media reprezentau tabu-uri greu de surmontat. Vremuri în care sindicatele din presă erau anatemizate, iar membrii de sindicat deveneau nişte paria, nişte nulităţi ce trebuiau evitate cu orice preţ. Noi toţi eram nişte subversivi care lucram împotriva aşa-zisei dreptăţi şi reguli încetăţenite.

Am început atunci un război cu corupția, cu abuzurile,cu ilegalitățile din instituțiile de media, război pe care nu l-am terminat încă. Luptele continuă pe mai multe fronturi. Ne batem încă cu politicienii certaţi cu libertatea de exprimare, cu angajatorii din presa publică și privată care nu respectă legislația muncii, dar și cu unii care nu respectă regulile deontologiei profesionale.

Desigur, dacă la început luptam cu mentalităţi anchilozate în stereotipuri ciocoiești, cu conştiinţe pătate şi tributare unor reguli arhaice venite dintr-o formă de capitalism sălbatic, în timp, MediaSind a creat instrumentele prin care a câştigat drepturi pentru salariați la care nimeni nu ar fi visat sau sperat vreodată. Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, piatra de hotar în lungul drum pe care am ales să-l parcurgem, a însemnat pentru noi toţi simbolul şi forţa care ne-au ajutat să câştigăm procese în instanţă, să demonstrăm că avem un cuvânt de spus, să primim ceea ce ni se cuvine. Din nefericire însă, în urma modificării legislației muncii din anul 2011 împotriva drepturilor de negociere colectivă, acest Contract Colectiv a fost imposibil de a mai fi negociat, din cauza inexistenței unei organizații patronale reprezentative la nivel de sector cultură și mass-media. (www.mediasind.ro/drepturi-jurnalisti).

Şi totuşi, unificarea organizaţiilor sindicale din mass-media într-o singură organizaţie de sine stătătoare, Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind, cu personalitate juridică proprie, cu peste 9 000 de salariaţi din presa scrisă, radio, televiziuni, edituri, tipografii şi difuzare a reprezentat constituirea unui pol de putere a mişcării sindicale româneşti din mass-media, gata mereu să vină în sprijinul fiecărui truditor din această breaslă atât de des atacată. Această realitate a fost recunoscută şi de cea mai importantă organizaţie a jurnaliştilor din lume FIJ – Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, în momentul în care ne-am afiliat ca membru cu drepturi depline.

În tot acest timp am luptat, am pierdut uneori, dar am şi câştigat redute considerate ca inexpugnabile. Realizările MediaSind pot fi confirmate de toți aceia care au câştigat procese în instanţă împotriva propriilor patroni, de cei care au ieşit în stradă alături de noi, au tremurat în frig şi ploaie pentru a picheta Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia, de partenerii de negociere a contractelor colective de muncă, reprezentanţii patronatelor din presă, reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi profesionale, colegii din presa internaţională, de reprezentanţii clasei politice româneşti. Alături de noi a fost mereu Dumnezeu care ne-a dat puterea de a trece peste orice obstacole, oferindu-ne înţelepciunea de a învăţa din propriile greşeli.

An de an am adus îmbunătăţiri şi noi drepturi la contractele colective negociate în instituțiile unde avem membri, am dat clauzei de conştiinţă a jurnalistului putere de lege. An de an ne-am străduit să creăm condiţii mai bune pentru jurnalişti, pentru toţi cei care lucrează în mass-media. Împreună cu cele mai importante universități din țară am demarat Proiectul ReStart pentru un jurnalism de calitate, în sprijinul viitorilor jurnaliști. Nu am stat deoparte nici când reprezentanţi ai clasei politice au încercat să pună botniţă libertăţii de exprimare. Nu am lăsat nepedepsită nicio reacţie care ar fi putut afecta imaginea şi demnitatea condiţiei de jurnalist.

Iar de la 1 decembrie 2013 nu mai suntem singuri ci mult mai puternici. Împreună cu colegii reprezentativi din domeniul Cultură, reuniţi în Federaţia Artiştilor Interpreţi din România – FAIR, am creat cea mai puternică şi reprezentativă organizaţie din sectorul Cultură şi Mass-Media, sub denumirea Federaţia din Cultură şi Mass-Media FAIR – MediaSind. Iar rezultatele acestei unificări se văd zi de zi: pe platforma Sindicatului Jurnaliştilor Profesionişti, am creat noul Sindicat Român al Jurnaliştilor MediaSind, prin fuziunea prin absorbţie cu Sindicatul lucrătorilor din Audiovizual – TVR Sind şi cu Sindicatul Asociaţia Porfesională Radio. În prezent, avem 4 filiale puternice – MediaSind AGERPRES, MediaSind TVR, MediaSind Radio România și MediaSind Freelanceri, în instituţiile media publice și în cele cu capital privat. Şi nu ne vom opri aici!

Se spune că istoria este scrisă de învingători, dar e trăită de învinşi. Semnificaţia acestei afirmaţii este parţial adevărată. Noi am scris istoria, am trăit-o şi am înfăptuit-o de pe poziţia învingătorilor. Etapele pe care le-am parcurs în aceşti ani ne dau certitudinea că orice confruntare poate avea învingători în ambele tabere, căci strădaniile noastre aduc şi vor aduce avantaje nu numai membrilor de sindicat, ci şi angajatorilor din mass media. Suprimarea oricărui obstacol în calea libertăţii de exprimare, siguranţa unui loc de muncă, demnitatea profesiei de jurnalist, condiţii decente de desfăşurare a activităţii etc., vor duce inevitabil la eficienţă şi randament, la profesionalism şi dăruire, finalmente la audiență şi profit pentru toată lumea. Aceasta este mentalitatea pe care dorim să o promovăm. Acesta este drumul pe care trebuie să mergem. Aceasta este istoria pe care trebuie să o scriem la unison. Atunci nu vor mai fi învingători şi învinşi, vom fi cu toţii doar învingători.

O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a efectuat vineri, 9 aprilie 2021, o misiune umanitară pe ruta Otopeni – Iași pentru transportul, în regim de urgență, a trei pacienți infectați cu virusul SARS-CoV-2, aflați în stare gravă.

„Echipa medicală este formată din specialiști ai SMURD București și ai Ministerului Apărării Naționale, iar transportul pacienților de la unitățile spitalicești către aeroport s-a realizat cu ambulanțe ale SMURD și ale Serviciului de Ambulanță București-Ilfov”, se precizează într-o informare remisă la redacție.

Aeronava a decolat din Baza 90 Transport Aerian vineri, în jurul orei 15.00. Zboruri similare au avut loc în lunile noiembrie și decembrie ale anului trecut.

Ce spune șeful DSU despre lupta împotriva pandemiei de COVID-19

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a apreciat luni seara că modul în care sistemul de sănătate românesc a făcut faţă pandemiei de COVID-19 este acceptabil, având în vedere infrastructura existentă.

Precizările au fost făcute într-o conferinţă de presă susţinute la Palatul Victoria, unde secretarul de stat în Ministerul de Interne a fost întrebat dacă incidente precum cel de la Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă a Spitalului "Victor Babeş" nu i-ar putea face pe oameni să se teamă de felul în care este administrat oxigenul în spitale.

„La numărul pacienţilor care sunt trataţi şi la tot ce a fost, eu nu ştiu de incidente care să fie atât de repetitive. Într-adevăr am avut tragedii, am avut Piatra Neamţ, am avut Balş, am avut situaţii cu care ne-am confruntat, dar în acelaşi timp nu putem să negăm că sistemul a salvat foarte multe vieţi. Şi la mortalitate, totuşi, cred că sistemul a făcut faţă foarte bine.

Şi eu vă spun: România, la ce sistem avem sau aveam, modul în care a făcut faţă România, la limită, este un mod care este foarte, hai să zicem, acceptabil, pentru nivelul sistemului, pentru infrastructura care este în sistem, pentru condiţiile în care este sistemul. Totuşi România a făcut toate eforturile posibile ca să poată să treacă cât mai corect”, a precizat Raed Arafat.

El a subliniat că pentru a reduce riscul aglomerării secţiilor de terapie intensivă este important ca oamenii care au simptome COVID să se prezinte la spital mai devreme, nu atunci când nu mai pot să respire.

„Din păcate, decese de COVID au avut loc şi în alte ţări, şi în SUA, şi în Italia, şi în Franţa. Şi decese multe. Incidente au avut loc pentru că în momentul în care ai sistemul sub presiune, pragul în care apar incidente scade, pentru că sistemul e sub presiune, pentru că e întins la maxim sistemul. Şi asta nu e numai la noi. Peste tot sistemul este întins la maxim. Încercăm să ajutăm pe toţi.

Însă greşeala cea mai mare este să ai boala asta, să stai acasă şi să aştepţi până nu mai poţi respira să vii la spital, că atunci, într-adevăr, singurul loc de care ai nevoie este terapie intensivă. Dacă ai veni la spital mai devreme, ai primi medicamentele mai devreme, ai fi îngrijit mai devreme şi poate ai evita să ajungi în terapie intensivă. Aşa că sfatul meu către oameni este în continuare - dacă sunt pozitivi şi au orice simptom care îi face să simtă că nu respiră bine, ceva nu merge bine, trebuie să consulte medicul”, a conchis Raed Arafat.

IMAGINILE SURPRINSE LA PLECAREA PACIENȚILOR CU AERONAVA MAPN, MAI JOS.

Florin Dumitrescu face un pas către noua tehnologie blockchain și lansează un pachet NFT, devenind astfel primul chef din România ce adoptă acest trend digital. NFT-ul “Unusual Foie Gras” va fi lansat pe platforma www.opensea.io, considerată a fi cea mai puternică piață NFT în acest moment.

Cel care va achiziționa pachetul disponibil în acest moment, „Unusual Foie Gras”, va deveni unicul proprietar al fotografiei originale a NTF-ului, al rețetei scrise, al celor două cărți lansate de chef Florin Dumitrescu – „Gătește cu mine” și „Românește. Punct și de la capăt” – însoțite de un autograf personalizat, dar și al unui sorț semnat de cunoscutul chef.

Răzvan Munteanu este crypto-mentorul meu, să spun așa! Vorbind cu el mi-am dat seama că prin aceste token-uri pot să ajung la mai mulți oameni într-o manieră mult mai personală. Prin achiziționarea unui NFT poți să beneficiezi de momente memorabile sau să fii proprietarul unei colecții, pe cea mai mare piață de bunuri digitale din lume. Acest trend creează un nou tip de abordare”, a declarat cheful.

Florin Dumitrescu subliniază faptul că, pe viitor, tehnologia blockchain poate crește valoarea operelor și le poate oferi cumpărătorilor experiențe speciale prin achiziția NFT: „Unicitatea este cel mai valoros atribut al acestui trend digital. Ceea ce ofer acum este doar începutul. În timp, este posibil ca NTF-ul să te aducă atât de aproape de mine, încât poți să ai parte de un curs de gătit one-on-one sau de o cină pe care să ți-o gătesc chiar eu.”

NFT-urile, aceste non-fungible tokens, sunt prin definiție bunuri unice care pot fi înlocuite sau împărțite în unități interschimbabile. Aceste produse artistice în format digital pot fi vândute sau cumpărate ca orice alt tip de bunuri, însă nu au o existență tangibilă. Întreg procesul este operat prin intermediul unei rețele accesibile publicului, blockchain, unde sunt stocate informatii despre operă, proprietarul ei și eventualele tranzacții.

„Unusual Foie Gras” și tot pachetul care vine odată cu achiziționarea acestui NFT este primul lansat de un chef în România și printre puținele NFT-uri lansate de un chef în întreaga lume.

Sâmbătă, 10 aprilie, în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” s-a desfășurat exercițiul RAPID FALCON II, cu participarea unor structuri de artilerie aparținând Statului Major al Forțelor Terestre și ale forțelor militare americane dislocate în Europa.

Forțele militare americane au participat cu două sisteme mobile de artilerie - HIMARS din cadrul Brigăzii 41 Artilerie Terestră dislocată în garnizoana Grafenwoehr din Germania.

La activitate a participat personal din cadrul Statului Major al Apărării, Statului Major al Forțelor Terestre și militari artileriști de la Brigada 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza" din garnizoana Focșani.

Scopul activității a fost dezvoltarea și consolidarea cooperării militare dintre Forțele Terestre ale României și cele ale Statelor Unite ale Americii. În același timp, activitatea a reconfirmat nevoia de interoperabilitate consolidată și nivelul superior de instruire dintre militarii români și americani, atât în cadru bilateral, cât și aliat.

Exercițiul a fost organizat cu respectarea tuturor normelor și măsurilor privind prevenirea și limitarea răspândirii noului coronavirus impuse de autorități la nivel central și local.

Declarațiile video sunt disponibile mai jos. Acestea aparțin sergentului-major Jacob Plummer - Brigada 41 Artilerie Terestră, Grafenwoehr, Germania, locotenent-colonelului Gelu Perju - Brigada 8 Rachete Operativ-Tactice din Focșani, locotenent-colonelului Anthony H. Brunner - Brigada 41 Artilerie Terestră, Grafenwoehr, Germania și sefului Statului Major al Fortelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă.

Exercițiu comun al forțelor armate române și americane

Forțele pentru operațiuni speciale ale Escadrilei 352 și cele ale Brigăzii 41 Artilerie Terestră au efectuat cu succes o nouă inserare rapidă pe cale aeriană (HIRAIN) a sistemului de rachete cu mobilitate ridicată (HIMARS), în apropiere de Constanța, în România, în data de 10 aprilie 2021, anunțau la rândul lor vocile autorizate ale Ambasadei SUA în România.

Colonelul Marc V. LaRoche, Comandant adjunct al Comandamentului pentru Operațiuni Speciale în Europa, a declarat: „Această repetare a operațiunii HIMARS, efectuată într-un interval de timp mai scurt, a amplificat nu numai relația noastră unică și solidă cu aliații NATO și cu alți parteneri din teatrul de operațiuni, ci a evidențiat și caracterul letal sporit al capacității și mijloacelor pe care forțele de operațiuni speciale (SOF) le pun la dispoziția forțelor întrunite, în special în situațiile în care suntem parteneri cu unitățile noastre convenționale în operațiuni pentru toate domeniile”.

Echipajul forțelor de operațiuni speciale aeriene a încărcat sistemul de rachete HIMARS în aeronava MC-130J Commando II, la baza aeriană Ramstein, împreună cu partenerii de la Forțele Terestre ale S.U.A. din Europa, ca parte a unei misiuni de inserare rapidă în România, cu simulare de tragere și întoarcere la baza din Germania.

Activitățile HIRAIN demonstrează abilitatea Comandamentului Forțelor Armate ale S.U.A. din Europa de a efectua, rapid, trageri precise cu rază lungă de acțiune în teatrele de operațiuni, la momentul și la locul ales de noi, prin utilizarea forței dinamice și a capacității de tragere de tip „cross-domain” împreună cu aliații și partenerii noștri NATO.

Colonelul Daniel Miller, Comandantul Brigăzii 41 Artilerie Terestră, a declarat: „Acest tip de exercițiu comun care combină tragerile precise cu rază largă de acțiune ale Brigăzii 41 Artilerie Terestră cu mobilitatea Escadrilei 352 Operațiuni Speciale creează un mijloc flexibil care poate fi dislocat oriunde în Europa, într-un timp foarte scurt, ca sprijin pentru apărarea colectivă a aliaților și partenerilor noștri NATO.”

Interoperabilitatea combinată a unităților și mijloacelor Comandamentului pentru Operațiuni Speciale în Europa (SOCEUR) și ale Forțelor Terestre ale S.U.A. din Europa (USAREUR) este esențială alternativelor flexibile și letale de care dispune Comandamentul Forțelor Armate ale S.U.A. din Europa. Astfel de misiuni permit militarilor să se antreneze în eșalonul operațional și tactic, în calitate de forțe întrunite, combinate cu forțele de operațiuni speciale, creând condiții pentru operațiuni mai ample, convenționale.

„Astăzi sărbătorim 17 ani de când facem parte din cea mai puternică alianță militară din lume”, scria duminică, 4 aprilie 2021, ministrul Apărării, Nicolae-Ionel Ciucă, pe pagina sa oficială de socializare.

„Azi este Ziua NATO în România. De 17 ani, executăm misiuni în teatrele de operații, pe mare, în teren și în aer, alături de partenerii noștri din alianță. (...) Această zi se marchează, începând din anul 2005, în prima  duminică a lunii aprilie. La alegerea datei s-a ținut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianța Nord-Atlantică (29 martie 2004) și de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004)”, scria Ciucă pe Facebook.

Și Mircea Geoană, înaltul reprezentant al României la NATO, a surprins într-o postare pe social media importanța aderării țării noastre la structurile euro-atlantice. Cu această ocazie, el a tras un semnal de alarmă și a precizat că, în prezent, trăim într-o lume plină de riscuri, de incertitudini, de intensă competiție geopolitică.

„Pentru România, aderarea la NATO a reprezentat un moment de cotitură în istoria sa, una agitată și cu o geografie foarte expusă. Niciodată nu am avut atât de multe garanții de securitate cum avem astăzi. Este o dovadă a faptului că suntem o țară predictibilă, liberă și democratică. Trăim într-o lume plină de riscuri, de incertitudini, de intensă competiție geopolitică. A fi membri NATO, a fi membri ai Europei, a fi parte a acestei familii occidentale de democrații și de națiuni libere reprezintă cea mai importantă garanție pentru astăzi și pentru viitor.

Pentru că această apartenență la NATO este o asigurare pe termen lung pentru țara noastră. Și trebuie să fim mândri că suntem parte influentă a celei mai de succes alianțe din istoria umanității. În ceas aniversar, vreau să le mulțumesc militarilor noștri și tuturor acelor care cred în destinul euro-atlantic al României!”, scria la rândul său pe Facebook, Mircea Geoană.

„Rusia nu reprezintă ameninţări pentru nicio ţară din lume”

La doar o zi distanță, Administraţia Vladimir Putin a reiterat că trupele mobilizate în apropierea frontierei cu Ucraina nu reprezintă nicio ameninţare și a respins preocupările exprimate de Alianţa Nord-Atlantică.

„Armata rusă transferă militari pe teritoriul Rusiei în direcţia pe care o consideră necesară, pentru a garanta securitatea ţării. Nu trebuie să fie nimeni alarmat”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Tass. „Rusia nu reprezintă ameninţări pentru nicio ţară din lume, nu reprezintă ameninţări nici pentru Ucraina.”

Alianţa Nord-Atlantică a exprimat preocupări privind suplimentarea efectivelor militare ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.

„Membrii Alianţei Nord-Atlantice împărtăşesc preocupările referitoare la activităţile militare ruse de amploare efectuate în interiorul şi în jurul Ucrainei”, a declarat un oficial NATO citat de agenţia Reuters.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că a primit asigurări din partea omologului său american, Joseph Biden, că Statele Unite vor apăra Ucraina în cazul unei „agresiuni” a Rusiei. Volodimir Zelenski a anunţat că a discutat prin telefon, vineri, cu preşedintele Statelor Unite, Joseph Biden.

„Am discutat în detaliu despre situaţia din Donbas. Preşedintele Biden m-a asigurat că Ucraina nu va fi lăsată niciodată singură în faţa agresiunii Rusiei”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Preşedinţia SUA a confirmat informaţiile.

„Preşedintele Joseph Biden a vorbit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Preşedintele Biden a afirmat susţinerea neclintită a Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a acestei ţări, în contextul agresiunilor continue ale Rusiei în Donbas şi Crimeea”, a anunţat Casa Albă vineri.

Rusia continuă să acumuleze efective militare în apropierea frontierelor Ucrainei, generând riscuri pentru securitatea ţării, a afirmat săptămâna trecută Ruslan Homciak, şeful Statului Major al armatei ucrainene, denunţând şi încălcarea armistiţiului de către insurgenţii proruşi din regiunile separatiste est-ucrainene.

Pentru VIDEO, fie dați click pe link-ul YouTube de aici: https://youtu.be/IORHCXU3wlo , fie vizualizați mai jos:

Pagina 3 din 13

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies