Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Unul dintre amendamentele aduse proiectului vinietei electronice „Oxigen”, propus de primarul Capitalei, Gabriela Firea, prevede ca noul tarif - de la 5 lei pe zi la 500 de lei pe an - să se aplice autoturismelor cu normă de poluare Euro 4 începând din anul 2021, nu de la 1 ianuarie 2020, așa cum prevedea forma inițială a hotărârii.

O altă modificare adusă de consilierii ALDE, care schimbă foarte mult forma inițială a proiectului, prevede ca mașinile non-euro, Euro 1 și 2 să fie interzise din data de 1 ianuarie 2022, iar Euro 3 să fie interzis din 2024.

„Se introduce un nou articol, după articolul 8, articolul 9, începând cu data de 1.01.2022, accesul autovehiculelor în Municipiul București cu norma de poluare non-euro, Euro 1 și Euro - 2 este interzis, și de asemenea, articolul 10, începând cu data de 1.01.2024, accesul autovehiculelor cu norma de poluare Euro 3 este interzis”, se arată în amendamentul propus de reprezentanții ALDE.

Înainte de introducerea amendamentelor, aceasta era forma proiectului de hotărâre propus pe ordinea de zi:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 5 tone pe arterele din municipiul Bucureşti este restricţionată zilnic, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7-22, după cum urmează:

a) pentru cele electrice, hibrid sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, accesul este permis fără restricţii pe toate arterele;

b) pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4 accesul este permis pe toate arterele din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen;

c) pentru cele cu norma de poluare Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen”.

Taxa cea mai mare, plătită de posesorii de autoturisme non-Euro

Cel mai mare tarif îl vor plăti şoferii care au maşini non-Euro, taxa pentru ei fiind de 1.900 de lei pe an.

Pe de altă parte, cel mai puţin vor plăti proprietarii de maşini cu normă de poluare Euro 4, respectiv 500 de lei pe an. Vinieta va putea fi achiziţionată pentru o perioadă minimă de o zi (15 lei pentru maşini Non Euro şi 5 lei pentru Euro 4), până la maxim un an.

Excepţie de la plata vinietei fac autovehiculele electrice şi cele hibrid, cele pe două roţi, cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, cele destinate transmisiunilor radio şi tv sau cele deţinute sau folosite de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă sau Medicină legală, protecţia civilă, autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, serviciile de ambulanţă, Societatea de Transport Bucureşti, cele utilizate la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare, cele istorice şi cele prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

De la prevederile vinietei sunt exceptate și scuterele și motocicletele, cât și mașinile care merg pe GNL, GNC și GPL (doar Euro 3).

Conform proiectului de hotărâre, circulaţia maşinilor fără vinietă corespunzătoare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei.

Vinieta se va putea cumpăra prin SMS sau de la benzinării, iar sistemul va fi monitorizat video.

Potrivit precizărilor primarului Firea, banii încasați vor fi folositi pentru „recuperarea de spații verzi și achiziția de mijloace de transport prietenoase cu mediul”.

Proiectul vinetei Oxigen a fost aprobat, joi, 24 octombrie 2019, cu 31 de voturi pentru, 7 împotrivă și 13 abțineri, în Consiliul General al Municipiului București. PNL și USR au votat împotrivă.

Luni, 21 octombrie 2019, dragorul maritim (DM) 25 Lt. Lupu Dinescu, comandat de către locotenent-comandorul Ionuţ Diaconu şi care are un echipaj alcătuit din 70 de militari, s-a integrat în Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group).

Potrivit unei informări transmise de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), gruparea SNMCMG-2 operează în Marea Neagră până la data 6 noiembrie 2019.

Misiunile grupării SNMCMG-2 în Marea Neagră vizează creșterea nivelului de interoperabilitate între forțele participante, în domeniul debarcării trupelor de desant și a luptei contra minelor marine, fiind prevăzute și escale ale vânătorului de mine ESPS SELLA (Spania), dragorului maritim BGS SHKVAL (Bulgaria), vânătorului de mine ITS NUMANA (Italia) și dragorului maritim „Lt. Lupu Dinescu” în porturile Constanța și Odessa, Ucraina.

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 va face o escală în portul Constanța, în intervalul 24-28 octombrie.

„Contribuţiile aliaţilor NATO pentru flancul estic, în mediile terestru, aerian şi maritim, sunt manifestarea concretă a solidarităţii aliate, iar aceste măsuri vizează atât dimensiunea de consolidare a posturii de descurajare şi de apărare, precum şi proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele aliate”, se menționează în comunicatul SMFN.

Exercițiul multinațional

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group 2) din care, în perioada 21 octombrie-6 noiembrie, face parte și Dragorul Maritim Lt. Lupu Dinescu, va acționa alături de militarii români în cadrul exercițiului FALL STORM 2019.

Exercițiul FALL STORM 19 are ca scop creșterea interoperabilității, perfecționarea capacității de planificare și conducere a forțelor de nivel întrunit, multinațional și interinstituțional. Vor fi implicate toate categoriile de forțe ale Armatei României, care vor colabora cu elemente ale unor structuri din Sistemul Național de Apărare (Garda de Coastă și Inspectoratul pentru Situații de Urgență).

Forțele Navale Române participă cu corvetele Amiral Petre Bărbuneanu, Cam Horia Macelariu, nava rapidă de scafandri „Venus” și două remorchere de radă și port, o companie de infanterie marină din cadrul Regimentului 307 Infanterie Marină și un detașament de scafandri.

Forțele Aeriene Române participă cu două aeronave MiG-21 Lancer, iar pentru secvențele de evacuare medicală, cu un elicopter IAR-330 și o aeronavă Spartan C-27 J. Forțele Terestre Române vor fi reprezentate de două plutoane de infanterie din Batalionul 341 din Brigada 9 Mecanizata, iar Garda de Coastă este reprezentată de o navă de patrulare.

Scenariul exercițiului are la bază elementele unei operații de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianței Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfășurat în condițiile unei amenințări hibride cu forțe convenționale și paramilitare.

Exercițiul multinațional FALL STORM 2019 este planificat, organizat și condus de Componenta Operațională Navală din subordinea Statului Major al Forțelor Navale și se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summit-ul Alianței de la Varșovia în anul 2016.

Potrivit studiului recent lansat „GfK Puterea de Cumpărare în Europa 2019”, în România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro, în timp ce europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în acest an.

Astfel, țara noastră se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, românii situându-se cu aproximativ 60% sub media europeană.

Capitala țării conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

„Studiul GfK Puterea de cumpărare în Europa este un reper important al puterii economice pentru anumite regiuni, deoarece există diferențe majore la acest capitol atât între regiunile aceleiași țări, cât și între țările europene”, explică Simone Baecker-Neuchl, expertă pe soluțiile de geomarketing la GfK. „Prin urmare, este crucial să calculăm datele noastre internaționale folosind standarde de calitate consistente. Acest lucru face posibil pentru companiile din toate industriile să facă comparații între aceste țări și să identifice regiunile europene cu cea mai mare putere de cumpărare. Aceste date oferă un sprijin indispensabil în deciziile de business legate de planificarea și evaluarea locațiilor la nivel internațional, precum și în gestionarea vânzărilor și în deciziile de marketing."

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.
Puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile, inclusiv orice ajutoare de stat primite. Studiul indică nivelul puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro și ca indicator. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflație. Calculele sunt realizate pe baza salariilor și a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de instituțiile oficiale.
Consumatorii își acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentație, întreținere, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

În nouă ani de zile (perioada 2009 - 2018), preţul terenurilor arabile din Germania s-a majorat cu 230%, potrivit statisticilor publicate miercuri, 23 octombrie 2019, de Oficiul federal de statistică (Destatis), citate de DPA.

Motivul principal pentru acest reviriment semnificativ ar fi investitorii non-agricoli, care optează din ce în ce mai mult să îşi investească banii în terenuri arabile.

Oficialii Destatis afirmă că preţurile nu au crescut însă la fel în toate regiunile. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în landul Mecklenburg- Pomerania Inferioară, unde terenul arabil este în prezent de 2,9 ori mai scump decât în 2008, şi în Saxonia de 2,7 ori. La polul opus, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în landurile Hessa şi Renania de Nord - Westfalia, unde preţurile sunt de 1,4 ori mai mari.

În medie, preţurile terenurilor arabile din landurile din vest sunt de 2,1 ori mai mari decât în 2009 în timp ce în fostele landuri estice, exceptând Berlinul, sunt de 2,6 ori mai mari.

Din cele aproximativ 275.000 de exploataţii agricole care existau în anul 2016 din Germania, 244.000 erau societăţi individuale, 21.000 sunt societăţi de drept civil, 2.100 sunt societăţi în comandită şi 1.600 sunt societăţi cu răspundere limitată.

Creveți, brânză, avocado, citrice, cereale instant și dulciuri. Iată câteva alimente aflată pe lista de export a venezuelenilor, chiar dacă nivelul comerțului peste graniță nu este foarte mare, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an.

Potrivit Reuters, circa 90% din producţia de creveţi realizată Maracaibo, municipalitate din nord-vestul Venezuelei, este destinată Europei şi Asiei, cu aprobarea preşedintelui Nicolas Maduro, care vrea să majoreze exporturile de produse alimentare pentru a strânge valuta necesară cu care să stabilizeze o economie în criză.

Pe lângă creveţi, statul sud-american a început să exporte brânză, avocado, citrice, cereale instant şi dulciuri. Până în prezent, vânzările pe pieţele externe sunt mici, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an. În comparație, exporturile de petrol ale Venezuelei s-au ridicat la 29 miliarde de dolari anul trecut. Însă chiar şi aşa, încurajarea exporturilor reprezintă o modificare de direcţie pentru Guvernul de la Caracas, care timp de mai mulţi ani a dat vina pe sectorul privat pentru lipsa de produse alimentare de bază.

În urmă cu doi ani, aproximativ 140 de companii din Venezuela au început să exporte pentru prima dată, jumătate dintre ele comercializând produse alimentare, potrivit cifrelor furnizate de firma de consultanţă Import Genius. În ultima perioadă însă, unii producători au început să se bazeze mai mult pe comerțul peste graniță, ca urmare a prăbuşirii monedei locale care a afectat cheltuielile de consum pe piaţa internă.

Statisticile oficiale relevă că, în 2019, companiile venezuelene au vândut peste hotare creveţi în valoare de 81 milioane dolari, în creştere faţă de 54 milioane dolari în 2016, ceea ce plasează creveţii pe locul patru în topul exporturilor non-petroliere ale Venezuelei.

În luna iulie a acestui an, preşedintele Nicolas Maduro, însoţit de camerele televiziunilor, a făcut o vizită la o fabrică din apropiere de Caracas care vinde ciocolată în Japonia. Cu această ocazie, Maduro a spus că obiectivul tuturor acestor exportatori este să genereze „euro, ruble, yuani şi criptomonede”.

Pentru a putea comercializa alimente peste graniță, producătorii au nevoie de o gamă largă de autorizaţii guvernamentale. În perioada fostului preşedinte Hugo Chavez, administraţia le refuza în mod frecvent producătorilor astfel de autorizaţii, însă administraţia Maduro a relaxat restricţiile pentru a permite ca o cantitate mai mare din producţie să meargă peste hotare.

Însă chiar dacă numărul produselor disponibile a crescut, din cauza hiperinflaţiei doar o mică parte din populaţia Venezuelei îşi permite să le cumpere. Potrivit organizaţiei non-profit Citizenry in Action, comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, cantitatea medie de calorii consumată zilnic de un cetăţean mediu a scăzut cu 56%, până la 1.600 de calorii, adică sub nivelul de 2.000 până la 2.500 de calorii pe zi recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Astfel, milioane de venezueleni depind de produsele alimentare subvenţionate.

Lipsa de cerere pe piaţa locală a determinat două mari companii alimentare din Venezuela (Empresas Polar şi General de Alimentos Nisa CA) să exporte produse care până acum erau vândute doar în Venezuela. Astfel de vânzări nu încalcă embargoul american, care împiedică firmele americane să facă afaceri cu companiile de stat din Venezuela. Companiile private din Venezuela sunt libere în continuare să vândă cumpărătorilor americani.

Conform celor mai recent date statistice, exporturile companiilor private din Venezuela au crescut cu 26% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2018, în timp ce economia s-a contractat cu 27%.

În contextul celor 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din 2014 până în prezent, în care doi pădurari şi-au pierdut viaţa şi mulţi au avut nevoie de spitalizare, potrivit declarațiilor acordate Surse și Resurse de directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, acesta are în vedere mai multe acte normative care adresează problematica vizată.

Conform precizărilor sursei citate, una dintre ele este și aceea de a reacordare a dreptului de a purta armă cu țeavă lungă de către personalul silvic.

În ceea ce privește actul normativ privind statutul personalului silvic, potrivit precizărilor șefului Romsilva, de vineri, 11 octombrie 2019, totul ține însă de calculele politice din Parlament.

„Am făcute trei demersuri legislative (n.r. - care vizează direct sau indirect agresiunile la adresa personalului silvic). Primul este statutul personalului silvic care cuprinde anumite elemente de protecție și de acordare a drepturilor. Inițiativa legislativă este gata și a fost susținută în Parlament. Sper că dacă Parlamentul va funcționa, să și fie aprobată prin lege. Există raport final favorabil și cred că va fi aprobat prin lege”, a răspuns Mihăilescu unde întrebări adresată de jurnalistul Surse și Resurse.

O altă acțiune, susținută de altfel și de șefia Poliției Române, conform precizărilor directorului general al Romsilva, este și aceea a dreptului personalului silvic de a purta armă cu țeavă lungă. Acesta este adresat de două acte normative neamendate în acest sens în ultima perioadă, și anume cea privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor.

„Referitor la protecția salariaților din punct de vedere al violenței fizice, am purtat o discuție cu Poliția Română și vreau să vă spun că pentru prima oară am găsit înțelegere la nivelul conducerii acestei instituții. Șefia Poliției Române a spus că noi avem tot dreptul să purtăm armă cu țeavă lungă. Și asta deoarece angajații noștri nu sunt expuși doar la violența fizică cu omul, ci și la violența aceea nevăzută, gen braconieri cu arme, cu carabină, sălbăticiuni etc. În plus, în cutuma românească, pentru că tot vorbim de percepție, pădurarul este văzut în uniformă și cu arma la spate. Nu interesează pe nimeni ce are pe țeavă, dar prezența lui, ca soldat, înarmat și îmbrăcat, crează acea educație, acea atitudine a omului că este un om care este responsabil”, a adăugat Mihăilescu. „(...) Voi înainta propunerile mele de ajustare a unor acte (n.r. - normative). După părerea mea este nevoie de doar niște ajustări. Nu are rost să discut. Nu fac politică, în sensul de a spune legea, pentru că nu este dreptul meu, eu sunt doar un administrator, au fost niște erori de interpretare a unor acte normative produse undeva între 2006 și 2009, am înțeles. Aceste acte normative au făcut ca, în prezent, să avem în magazie 8.000 de arme pe care nu le scoatem că nu avem voie, pentru că nu avem autorizație. Să sperăm că se modifică două acte normative, și anume una privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor”.

În ceea ce privește dotarea existentă, cele circa 8.000 de arme cu țeavă lungă, Mihăilescu speră ca acestea să nu mai fie comercializate, ci redate personalului silvic.

„Aceste arme pe care le avem în magazie să le scoatem și să echipăm pădurarii. Eu am dispus de îndată, după mitingul cu salariații din fața Parlamentului, ca aceste arme să nu mai fie vândute, să fie ținute ca în credința că voi fi ajutat de către Ministerul de Interne și celelalte autorități să putem să-i înarmăm din nou cu aceste arme. De acolo a plecat discuția, de la pușca de vânătoare”, mai afirma oficialul Romsilva.

Romsilva versus ONG-uri. Cifrele nu coincid

Joi, 17 octombrie 2019, ONG-urile de mediu Greenpeace, Agent Green şi Declic respingeau, printr-un-un comunicat de presă, sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigaţiile şi anchetele iniţiate de către ecologişti privind tăierile ilegale ar „semăna violenţă în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuşi silvicultorii”. În plus, numărul victimelor vehiculat de Romsilva nu concide cu cel din comunicatul comun al celor trei organizații.

„Încă un pădurar a fost ucis. Este al treilea silvicultor care devine, în ultima lună, victimă a grupărilor criminale ce acționează în domeniul forestier. Organizatorii Marșului pentru Păduri din 3 noiembrie 2019, Greenpeace, Agent Green și Declic, își manifestă solidaritatea cu lucrătorii silvici aflați în doliu. Activiștii de mediu se declară extrem de îngrijorați de creșterea cazurilor de violență asupra pădurarilor la care asistăm în ultimii ani: peste 600 de silvicultori au fost agresați, 6 dintre ei au murit. Trebuie să înțelegem că la aceste riscuri suntem supuși cu toții: pădurari, activiști de mediu sau simpli turiști care au ghinionul de a se lovi de o tăiere ilegală”, se menționa în documentul comun al surselor citate. „Cele trei ONG-uri resping sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigațiile și anchetele inițiate de ecologiști privind tăierile ilegale ar ”semăna violență în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuși silvicultorii” (http://tiny.cc/Mihailescu). Pădurarii onești pot fi siguri că găsesc în organizațiile de protecția mediului parteneri dedicați și un sprijin constant. Folosirea unui astfel de moment tragic pentru a arunca vina asupra celor care salvează pădurile de la distrugere este complet iresponsabilă”.

În replică, vineri, 18 octombrie 2019, Romsilva a emis un comunicat de presă prin care își exprima regretul că „anumite organizații de mediu interpretează declarații ale conducerii executive ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, într-un moment de doliu pentru corpul silvic”.

Mai mult, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva a menționt că apreciază solidarizarea organizațiilor non-guvernamentale de mediu cu silvicultorii după ce un al doilea pădurar și-a pierdut viața, în interval de o lună, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, apărând integritatea pădurii.

„Începând cu anul 2014 și până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din care doi silvicultori și-au pierdut viața, iar mulți alții au avut nevoie de spitalizare”, se mai precizează în document.

Miercuri seara, Liviu Pop, pădurar în cadrul Direcţiei Silvice Maramureş, a fost ucis într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori.

Liviu Pop este al doilea angajat al Romsilva ucis în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv paza pădurii, după ce în urmă cu o lună Răducu Gorcioaia, angajat al Ocolului Silvic Paşcani, din cadrul Direcţiei Silvice Iaşi, a fost ucis de către trei persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal arbori.

Față de 2018, parcul de utilaje destinate deszăpezirii deținut de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) s-a extins cu două agregate complexe, din 2017 și până la finele anului în curs un total de 11 asemenea utilaje urmând să completeze necesarul, a precizat joi, 17 octombrie 2019, Mihai Lazăr, şef Serviciu Operaţiuni Speciale în cadrul CNAB.

„Ne pregătim de începutul sezonului de iarnă, care, conform planului de deszăpezire, debutează la 1 noiembrie şi se termină pe 30 martie 2020. Suntem în ultimele pregătiri şi ultimele actualizări ale resurselor tehnice şi umane. Avem un parc extins faţă de anul trecut cu două utilaje complexe. Ne pregătim pentru livrări şi în următoarea perioadă de timp, tot două utilaje mari dintr-un total de 11. Am demarat acest program în 2017, îl închidem acum cu 11 utilaje noi. Urmează în imediata perioadă - sfârşitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, să mai ajungă încă două freze de capacitate medie destinate deszăpezirii suprafeţelor aeroportuare, dar cu un specific de încărcare în camioane mari, astfel încât zăpada pe care o colectăm cu ajutorul frezelor să o putem colecta direct în camion, să scutim încărcarea cu alte echipamente şi să consumăm alte resurse. Din camioane urmează să o depozităm în locurile special amenajate, delimitate în planurile specifice de deszăpezire”, a explicat Lazăr.

Conform precizărilor oficialului companiei, CNAB are o strategie multianuală şi urmează noi achiziţii.

„Noi am făcut o strategie multianuală, urmează s-o finalizăm în 2022 şi mai avem alte echipamente pe care urmează să le achiziţionăm, alte echipamente diferite sau suntem într-o continuă pregătire de a înlocui echipamentele vechi. Avem şi echipamente care au deszăpezit acum 10 ani şi care sunt uzate şi generează costuri. Suntem într-o continuă dezvoltare a acestor idei şi sperăm ca la un moment dat să ajungem la o eficienţă mai bună decât în anii trecuţi, deşi nu am stat rău nici atunci”, a adăugat sursa citată.

În plus, Lazăr a mai spus că există şi personal suplimentar ce urmează a fi implicat în această activitate, în condiţiile în care cele două piste sunt în stare de funcţionare.

„Avem pregătit şi personalul suplimentar care urmează să activeze în programul ăsta de deszăpezire şi, din punct de vedere al resurselor umane, sunt destul de multe persoane implicate în procesul de deszăpezire pe aeroport, având în vedere că anul acesta, spre deosebire de anul trecut, avem două piste în stare de funcţionare şi suntem pregătiţi pentru deszăpezirea completă a aeroportului. Astfel, în jur de 200 de persoane vor fi mobilizate pe ture, atât de la personal care operează aceste echipamente până la personal care repară în situaţii de urgenţă aceste echipamente, la personal care coordonează activităţile de deszăpezire şi personal care inspectează sau asigură un ansamblu al respectării regulamentelor pe care le avem în vigoare”, a arătat acesta.

Utilaje de deszăpezire suficiente, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă (Ivan, CNAB)

La rândul său, directorul general al CNAB, George Alexandru Ivan, a precizat că instituția pe care o păstrorește deține suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor.

„Faţă de numărul de utilaje de anul trecut, anul acesta mai achiziţionăm două noi utilaje, urmând ca până la sfârşitul anului să mai avem încă patru utilaje noi. Noutatea în această privinţă este că două din utilajele care vor veni - sunt deja achiziţionate - vor avea capacitatea de a arunca zăpada direct în camion pentru a nu mai fi nevoie de multiple servicii de manipulare a zăpezii. Faţă de anul trecut, anul acesta vom avea şase utilaje în plus. Trebuie să ţinem cont că durata de viaţă a utilajelor totuşi este limitată, iar noi încercăm în fiecare an să asigurăm cele mai bune servicii de calitate cu cele mai bune utilaje. Avem suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor”, a declarat joi directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan.

Mai mult, el a menționat că cele două aeroporturi ale Capitalei sunt pregătite cu material degivrant atât pentru aeronave, cât şi pentru pistă şi drumurile exterioare, iar stocurile sunt asigurate pentru cel puţin şase luni.

Suprafaţa totală estimată a fi necesar să fie deszăpezită include zona de operaţiuni care ajunge la 582.000 de metri pătraţi, precum şi parcări, drumuri de acces şi drumuri de circulaţie interioară.

Companiile de handling care activează pe aeroporturile bucureștene au fost notificate ca urmare a unor nereguli constatate în activitățile lor, iar dacă acestea nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor, a afirmat joi, 17 octombrie 2019, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB), George-Alexandru Ivan.

Declarațiile survin în urma unui incident prezentat duminică, 13 octombrie 2019, de însuși ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Oficialul guvernamental arăta atunci cu degetul către Globeground, una dintre companiile vizate de conducerea CNAB. Cuc a prezentat un filmuleț în care unul dintre angajații companiei vizate nu reușea să gestioneze o problemă la una dintre benzile transportoare de bagaje.

„Nu am reuşit să discutăm cu ei (n.r. - cu managerii Globeground). Au fost notificaţi nu doar pentru acest incident. Au fost notificate toate firmele de handling pentru neconformităţile identificate. Bineînţeles, în acelaşi timp am notificat şi autorităţile competente de la care îşi primesc avizele. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în viitor. Noi putem doar să dăm notificări şi amenzi, alta este autoritatea care poate să le dea certificat negativ. Eu sunt de părere că dacă nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor”, a mărturisit șeful CNAB.

El a adăugat că nicio firmă de handling nu a semnat actele adiţionale trimise de CNAB în care li se impunea operarea la anumiţi parametri internaţionali.

„Le-am trimis actele adiţionale pentru a introduce noi parametri de operare. Încă sunt în termenul legal în care pot să ne răspundă, urmând ca la expirarea termenului să vedem ce vor decide dânşii. Nu (n.r. - nimeni nu a semnat actele adiţionale). Punctul nostru de vedere este foarte clar, opinia rămâne fermă: dacă nu se vor alinia, vom trebui să reziliem contractele”, a adăugat el.

Duminică, 13 octombrie 2019, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a transmis directorului CNAB să ia măsuri în privinţa companiei de handling Globeground. Asta după ce a prezentat o înregistrare video în care un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată.

„Ce vedeţi în acest filmuleţ este o confuzie care s-a făcut foarte mult timp vizavi de autobuzele care preiau pasagerii, vizavi de bagajele care ajung într-o stare rea la pasageri, vizavi de întârzieri. Şi tot timpul toată lumea a spus: este de vină ba TAROM-ul pentru întârzierea curselor, ba aeroportul, că nu-i merg benzile, ba că nu sunt aere condiţionate în autobuzele care preiau pasagerii şi aşa mai departe. Ce vedeţi aici, este o firmă de handling. Firma de handling, practic, are contract şi prestează servicii pentru firmele de aviaţie care zboară şi pentru aeroporturi. Noi aici avem firma Globeground, una dintre cele cinci firme de handling care lucrează pe Aeroportul Otopeni. O firmă unde de altfel sunt acţionari şi TAROM şi CNAB (...) Am discutat cu domnul director de la aeroport şi l-am rugat să vină directorul acestei firme Globeground să îmi spună şi mie de ce se întâmplă aceste lucruri, un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată, de ce întârzie autocarele care trebuie să preia pasagerii de la aeronave câte 30-40 de minute şi astfel pasagerii îşi pierd conexiunile. L-am chemat să îmi spună de ce nu semnează actul adiţional care i-a fost dat de aeroport prin care i se impun anumite reglementări europene, în sensul că să avem aer condiţionat în autocare, să avem destui şoferi care deservesc autobuzele. Domnul director al firmei Globeground nu a putut să vină la întâlnire spunând că are foarte multă treabă şi are alt program”, a spus Cuc, într-o conferinţă de presă organizată duminică la sediul ministerului.

Mult timp, firmele de handling de pe AIHCB nu au avut probleme cu managementul CNAB. Acestea sunt responsabile de gestionarea proceselor de check-in, îmbarcare, ticketing și transferul bagajelor în numele companiilor aeriene. Potrivit opiniilor unor pasageri, serviciile prestate de acestea nu ar corespunde standardelor: pasagerii sunt transportați la avioane în condiții proaste, iar bagajele sunt manevrate necorespunzător.

Site-ul de Internet al celor de la Globeground este nefuncțional. Până la această oră nu a fost emis niciun comunicat de presă pe această temă din partea companiei citate.

Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene (UE) pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație, motiv pentru care protejarea avertizorilor de integritate promovează libertatea presei, a afirmat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, în contextul adoptării de către Consiliul de Miniștri luni, 7 octombrie, a Directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.

„Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”, a afirmat comisarul Jourová.

Directiva, asupra căreia s-a decis în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, va garanta un nivel crescut de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

Totodată, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului blocului comunitar împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii.

Actul normativ va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor.

„Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”, a adăugat la rândul său prim-vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans.

Doi ani pentru transpunerea în legislația națională. Siguranța alimentară, prioritară pentru avertizori

Actul normativ privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară.

Ulterior publicării sale în Jurnalul Oficial, directiva europeană va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data apariției în documentul oficial. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare pentru a transpune directiva în legislația națională.

Decidenții europeni au prevăzut în noul normativ mecanisme clare pentru angajatori. Astfel, toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane euro vor trebui să prevadă o procedură internă de tratare a rapoartelor înaintate de avertizorii de integritate.

Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.

Mecanismele de protecție care urmează să fie instituite trebuie să includă, printre altele, inclusiv raportarea către publicul larg sau către mass-media, în cazul în care nu se ia nicio măsură adecvată ca urmare a raportării neregulilor prin intermediul altor canale sau în cazul în care interesul public este expus unui pericol iminent sau vădit, respectiv în cazul unui risc de daune ireversibile.

Autoritățile și societățile au obligația de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele avertizorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de trei luni în cazul în care avertizorul a utilizat canalele interne de raportare.

Demn de menționat în acest context este și aspectul prevenirii riscului de represalii și o protecție eficace, astfel că toate formele de represalii sunt interzise și ar trebui să fie sancționate.

„În cazul în care avertizorul de integritate este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate (de exemplu, măsuri de încetare a hărțuirii la locul de muncă sau de evitare a concedierii). În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva avertizorilor. Avertizorii vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor”, precizează autoritățile de la Bruxelles.

Fără abuzuri. Se are în vedere apărarea interesului public

Directiva protejează actele responsabile de raportare a încălcărilor dreptului UE, care au drept scop real apărarea interesului public. Prin urmare, directiva include garanții menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației.

„Persoanele care fac obiectul semnalării transmise de un avertizor beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție, de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și de dreptul la apărare”, au adăugat legiuitorii.

În acest moment, protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru avertizori. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Directiva CE se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția avertizorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.

În cadrul Concluziilor privind transparența fiscală din 11 octombrie 2016, Consiliul a încurajat CE să analizeze posibilitatea unor viitoare acțiuni la nivelul UE. Organizațiile societății civile și sindicatele au solicitat în mod constant adoptarea unui act legislativ aplicabil la nivelul UE care să protejeze avertizorii ce acționează în interesul public.

Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea avertizorilor, cum ar fi sursele de informații ale jurnaliștilor, în cadrul celui de-al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale, organizat în noiembrie 2016, care a avut drept temă „Pluralismul mediatic și democrația”.

De asemenea, consolidarea protecției avertizorilor de integritate materializează angajamentul Comisiei Europene (CE) de a pune un accent mai puternic pe asigurarea respectării legislației UE, astfel cum se indică în comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

Legislație națională incompletă

România are, din 2004, un act normativ care reglementează protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, și anume Legea nr. 571/2004. Nu se specifică însă nimic de societățile comerciale, aspect prevăzut în noul document.

Dispoziția reglementează unele măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice și al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare prevăzute la art. 2.

Potrivit articolului citat, dispozițiile Legii 571 se aplică autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.

De asemenea, actul normativ se aplică și persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice.

Sâmbătă, 5 octombrie 2019 și duminică, 6 octombrie 2019, autoritățile locale ale Municipiului Alba Iulia și Asociaţia de Airsoft „Super Daddys” organizează evenimentul „Adventure Airsoft Contest IV” care se va desfăşura în Cetatea Alba Carolina şi în poligonul militar.

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Municipiului Alba Iulia, la eveniment se vor prezenta echipe din Bucureşti, Suceava, Constanţa, Reşiţa, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Mediaş, Cluj-Napoca, Deva, Bistriţa-Năsăud, Turda şi una din Serbia. Acestea se vor întrece în două competiţii diferite, și anume „Pyramid Tournament”, respectiv „Ultimate Contest”, ambele în poligonul militar. Atât membrii echipelor invitate, dar în special debutanții vor avea acces și la competiția „Tir airsoft” pentru amatori, în Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina.

Conform sursei citate, „Pyramid Tournament” este un concurs pe echipe de tip „skirmish”, desfăşurat în stil piramidă. Cele 16 echipe participante sunt împărţite în patru grupe, iar după ce joacă între ele, cele mai bine două clasate merg mai departe către finale.

„În acest an, avem cea mai consistentă prezenţă de până acum la un concurs de airsoft, fiind prezente echipe din Bucureşti, Suceava, Constanţa, Reşiţa, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Mediaş, Cluj-Napoca, Deva, Bistriţa-Năsăud, Turda şi o echipă din Serbia”, se mai menționează în comunicat.

„Ultimate Contest” este concursul individual, care combină aptitudinile de angajare a diferitelor tipuri de ţinte la un nivel de efort ridicat.

„Fiecare concurent are de finalizat două stagii diferite, unde punctele strânse şi timpul în care a parcurs traseul sunt scopul principal”, menţionează sursa citată, care adaugă că acest concurs este organizat în parteneriat cu clubul sportiv „Lupii Deva”.

În ceea ce priveşte concursul de Tir pentru amatori, doritorii se pot înscrie la faţa locului şi vor putea participa la concursul pentru câştigarea unei replici de pistol de tip airsoft.

Airsoftul, care a început ca un joc de simulări militare, a fost decretat sport în România în 2010. Cei care-l practică spun că este un sport în care primează disciplina, fair-play-ul şi spiritul de echipă. Pe teritoriul ţării noastre activează peste 80 de asociaţii sportive şi echipe de airsoft, cu peste 1.200 de jucători activi profesionişti.

Foto credit: http://2019.airsoftsuperdaddys.ro

Pagina 3 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind