Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În contextul confirmării unor cazuri de difterie în anumite regiuni din Ucraina aflate la graniţa de nord a României, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Suceava a transmis recomandări medicilor de familie şi unităţilor sanitare privind diagnosticarea corectă a pacienţilor, anunța șefa instituţiei, Liliana Grădinariu, luni 11 noiembrie 2019.

În ceea ce privește atenţionarea de călătorie emisă de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) față de existenţa unor cazuri de difterie în țara vecină, DSPJ Suceava fusese informată de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNCSBT) încă din 1 noiembrie 2019.

Potrivit spuselor oficialului DSPJ Suceava, în condiţiile în care acoperirea vaccinală pentru difterie, tetanos şi tuse convulsivă raportată de judeţele de la graniţa cu Ucraina este suboptimală, au fost transmise recomandări tuturor medicilor de familie şi unităţilor sanitare cu privire la necesitatea acordării unei atenţii deosebite diagnosticării corecte a tuturor cazurilor de angină cu simptomatologie sugestivă, inclusiv prin investigaţii de laborator.

CNCSBT a recomandat îmbunătăţirea acoperirii vaccinale prin mobilizarea tuturor medicilor de familie în vederea recuperării restanţierilor, copii şi adolescenţi, nevaccinaţi sau vaccinaţi incomplet.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a solicitat Companiei UNIFARM să demareze, de urgenţă, prin procedură de nevoi speciale, o achiziţie de ser antidifteric pentru asigurarea profilaxiei specifice în situaţia apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire.

De asemenea, instituția guvernamentală a cerut INSP să distribuie prin direcţiile de sănătate publică tuturor medicilor de familie şi unităţilor sanitare din judeţe definiţia de caz pentru difterie, precum şi obligaţia de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP judeţean, care va raporta cazul la INSP - CNSCBT şi va demara ancheta epidemiologică.

MS a mai cerut direcţiilor de sănătate publică să evalueze de urgenţă situaţia acoperirii vaccinale pentru difterie, astfel încât să fie identificate zonele cu o mai slabă acoperire pentru a interveni cu acţiuni de recuperare la vaccinare a copiilor.

În acest context epidemiologic, la nivel naţional şi judeţean nu s-au mai înregistrat cazuri de difterie din anii 1980.

Difteria este o boală contagioasă, cu evoluţie gravă, dar perfect controlabilă prin dozele de vaccin administrate corect în primii ani de viaţă.

Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu și Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A., a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, 7 noiembrie 2019, prin intermediul unui comunicat de presă.

Asta în condițiile în care unul dintre aceștia afirma nu demult că ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, fără însă a preciza presei că sunt probleme de genul celei semnalate joi.

„Acest magazin (n.r. - supermarketul Casei de Comerț Unirea deschis luni, 14 octombrie 2019) este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, afirma Coşea.

Conform documentului citat, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a avut o întâlnire cu membrii Consiliului de Administrație al Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A., ca urmare a solicitării acestora, în data de 7 noiembrie 2019.

„Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare Unirea S.A.”, potrivit sursei citate. „Această situație de fapt nu va influența sub nicio forma determinarea noii conduceri a Ministerului de a face politici publice prin care să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare românești și sănătoase”.

Cu mai puțin de 24 de ore înainte, întrebat de jurnaliștii prezenți la conferința de presă de la Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ocazionată de preluarea mandatului de ministru de către Nechita-Adrian Oros, dacă va continua proiectul Casei de Comerț Unirea, premierul în exercițiu, Ludovic Orban, a replicat că vremea Gostat-urilor a trecut.

El a adăugat că România trebuie să asigure condiţii egale de acces la piaţă pentru producătorii autohtoni.

„Vremea Gostat-urilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practica, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de Guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi dacă aceste reguli sunt respectate nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară”, a mărturisit premierul, miercuri, 6 noiembrie 2019.

„Evaluare a impactului socio-economic”

Pentru că subiectul Casei de Comerț Unirea continua să fie un subiect care genera întrebări din partea gazetarilor prezenți la conferința de presă de la MADR, acesta a adăugat că toate programele de sprijin aflate în derulare, care sunt bugetate, aprobate prin legi şi notificate la Comisia Europeană vor fi continuate, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Bineînțeles, oficialul ministerului de resort avea în vedere, în principal, programul Tomata, cel de finanțare a cultivatorilor de usturoi și altele.

„Toate programele de sprijin aflate în derulare, care sunt bugetate şi care sunt aprobate prin legi şi notificate la Comisie vor fi continuate. Anul acesta ar fi al treilea an pentru fiecare dintre aceste programe, vom face o evaluare a impactului socio-economic a acestor scheme de ajutor, iar acolo unde vom constata că impactul este negativ o să le schimbăm cu ceva mai bun. Nu vom renunţa pur şi simplu la un domeniu sau la un sector de activitate care considerăm că are nevoie de ajutor şi că poate deveni competitiv. Dacă programul de susţinere a cultivatorilor de tomate sau al legumicultorilor s-a considerat la un moment dat că trebuie susţinut, că trebuie să fie o prioritate a Ministerului Agriculturii, vom decide exact acelaşi lucru, iar dacă nu sunt bune, vom veni cu ceva mai bun, dar le vom continua”, a spus Oros.

Europarlamentarul S&D Carmen Avram a urmărit cu atenție declarațiile tandemului Orban-Oros și, pe pagina sa de socializare, aceasta a atacat dur comentariile celor doi. În viziunea sa, Casa de Comerț Unirea este, cităm: „Unul dintre cele mai bune lucruri care s-au făcut pentru amărâtul ăsta de mic fermier român”.

„Domnule Ministru român al Agriculturii, la «impactul economic şi social» asupra cărei țări şi la binele fermierilor din care stat v-ați gândit, mai exact, când ați decis că trebuie închisă Casa de Comerț Unirea? La România, sigur nu! Căci această casă de comerț e unul dintre cele mai bune lucruri care s-au făcut pentru amărâtul ăsta de mic fermier român, care-şi aruncă toată munca la gunoi, după ce s-a umilit zadarnic pe la hipermarketuri, ca să-i vândă produsele, după ce a muncit pe brânci, zi şi noapte, ca să scoată o recoltă, după ce s-a împrumutat pe la bănci care i-au luat şi şuba, şi liniştea, şi pielea, ca să pună şi el o sămânță în pământ, ca să facă şi el, lacomul, o fărâmă de profit, ca să-şi trimită şi el, visătorul, copiii la scoală. V-a rămas pe undeva un pic de dragoste de România? Un pic?”, scrie eurodeputata pe pagina sa de Facebook.

Oficial, Casa Română de Comerț Agroalimentar avea misiunea declarată să identifice resursele și mecanismele comerciale existente, să asigure și să dezvolte verigile organizaționale și logistice lipsă pentru a le maximiza randamentul, dar și să găsească și să realizeze formule noi de integrare în circuitul comercial organizat și fiscalizat al acelor capacități de producție, procesare, depozitare mici sau marginalizate, insuficient sau deloc valorificate în prezent.

Executivul condus de Viorica Dăncilă informa miercuri, 24 aprilie 2019, că a emis o hotărâre privind aprobarea unei sume alocate pentru majorarea capitalului social al Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” SA, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului (HG) 933/2018 privind înființarea Societății Naționale „Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea”- SA.

Nechita-Adrian Oros, proaspăt instalat ministru al Agriculturii, a anunţat miercuri, 6 noiembrie 2019, că va verifica legalitatea unei proceduri de achiziţie a unui elicopter, în valoare de 35 de milioane de lei, deschisă de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

„Astăzi am descoperit că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter în valoare de 35 de milioane de lei. Urmează să verificăm şi acolo oportunitatea şi legalitatea acestei achiziţii, în condiţiile în care românii mănâncă crap din import, deşi România are 6% din suprafaţă de apă dulce a Europei”, a afirmat șeful MADR.

Premierul Ludovic Orban, prezent și el la Ministerul Agriculturii cu ocazia unei conferințe de presă, a adăugat: „Probabil vrea să construiască heliporturi pe insuliţe între lacuri”.

Potrivit Planului Național pentru Pescuitul la Marea Neagră, ANPA este responsabilă de asigurarea resurselor financiare necesare pentru combustibili, de funcționarea optimă a mijloacelor de transport pe apă și pe uscat prin planul de buget aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, pentru perioada 2017-2020 sunt prevăzute o serie de proiecte finanțate din fonduri europene,
care au ca obiectiv întărirea capacității instituționale a ANPA și implicit îndeplinirea atribuțiilor de
colectare date, inspecție și control, eligibile în cadrul FEPAM. Printre acestea se află și achiziționarea unui elicopter și a unei nave de patrulă, urmând a fi utilizate pentru controlul activităților de pescuit.

Potrivit informațiilor transmise Surse și Resurse de către unul dintre avertizorii de integritate, cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții.

„Nu cunoaștem detalii pentru că este o anchetă în desfășurare pe cooperare internațională. Am văzut declarația domnului procuror-șef și, din câte deduc eu, cred că este vorba de subvenții, pentru că pe investiții nu aveau cum să fie legate de terenuri declarate în fals în mai multe țări!”, a precizat sursa sub protecția anonimatului.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

sursa: Surse și Resurse, Mediafax

Activităţile specifice Zilei Armatei României vor debuta în Capitală, vineri, 25 octombrie 2019, începând cu ora 08:30, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Națională de Apărare - UNAp) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piața Leu), unde vor avea loc ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Începând cu ora 09:00, la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” se va desfășura ziua porților deschise, dar și la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, unde se marchează împlinirea a o sută de ani de la instituţionalizarea domeniului cultul eroilor în România, prin înfiinţarea Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război.

De la ora 09:30, în Parcul Carol I este deschisă o expoziție de tehnică şi echipamente militare, cu standuri de promovare a carierei militare, standuri de carte, miniconcert de muzică de fanfară susţinut de către Muzica Reprezentativă a MApN, spectacol folcloric cu participarea Ansamblului artistic „Doina” al Armatei, atelier de instrucție pentru promovarea carierei militare „Military Boot Camp” și exerciții demonstrative EOD, de tip Drill-team, cățărare și tiroliană.

Începând cu ora 10:00, președintele Klaus Iohannis va fi prezent în Parcul Carol din București, la Mormântul Ostașului Necunoscut. Alături de el vor fi generalul Nicolae Ciucă și secretarul de stat Nicolae Nasta. Oficialii vor participa la ceremonia militară de depuneri de coroane și jerbe de flori.

Ziua porților deschise este organizată și la Muzeul Național al Aviației Române, tot de la ora 10:00. Aici va fi vernisată și expoziția „45 de ani de la primul zbor al aeronavei IAR 93”.

Vineri, de la ora 19:00, va avea loc o ceremonie de Retragere cu torţe pe itinerariul: Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” (Bulevardul Timişoara).

Ziua Armatei României este marcată cu manifestări organizate și la Carei, și la Satu Mare, mai anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Astfel, de la ora 17:00, președintele Klaus Iohannis va participa la ceremonia organizată la Carei, unde vor mai fi prezenți și ministrul interimar al Apărării Naționale, Gabriel Leș, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

De altfel, Leș și Ciucă vor participa și la ceremonia de depuneri de coroane de flori la Monumentul Ostașului Român de la Satu Mare, de la ora 15:30.

Ziua de 25 octombrie a fost declarată Ziua Armatei în 1959. Pe 25 octombrie 1944, armata română a eliberat oraşul Carei, ultima localitate din Transilvania de Nord eliberată de sub ocupaţia maghiară, începută pe 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena. Eliberarea oraşului Carei a coincis cu ziua de naştere a regelui Mihai, acesta împlinind pe 25 octombrie 1944 vârsta de 23 de ani. Ca sărbătoare oficială, celebrarea Zilei Armatei Române pe 25 octombrie a fost instituită în 1 octombrie 1959, prin decret al Marii Adunări Naţionale. La acea vreme purta numele de Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi era denumită ca „sărbătoare militară şi populară”.

Unul dintre amendamentele aduse proiectului vinietei electronice „Oxigen”, propus de primarul Capitalei, Gabriela Firea, prevede ca noul tarif - de la 5 lei pe zi la 500 de lei pe an - să se aplice autoturismelor cu normă de poluare Euro 4 începând din anul 2021, nu de la 1 ianuarie 2020, așa cum prevedea forma inițială a hotărârii.

O altă modificare adusă de consilierii ALDE, care schimbă foarte mult forma inițială a proiectului, prevede ca mașinile non-euro, Euro 1 și 2 să fie interzise din data de 1 ianuarie 2022, iar Euro 3 să fie interzis din 2024.

„Se introduce un nou articol, după articolul 8, articolul 9, începând cu data de 1.01.2022, accesul autovehiculelor în Municipiul București cu norma de poluare non-euro, Euro 1 și Euro - 2 este interzis, și de asemenea, articolul 10, începând cu data de 1.01.2024, accesul autovehiculelor cu norma de poluare Euro 3 este interzis”, se arată în amendamentul propus de reprezentanții ALDE.

Înainte de introducerea amendamentelor, aceasta era forma proiectului de hotărâre propus pe ordinea de zi:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 5 tone pe arterele din municipiul Bucureşti este restricţionată zilnic, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7-22, după cum urmează:

a) pentru cele electrice, hibrid sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, accesul este permis fără restricţii pe toate arterele;

b) pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4 accesul este permis pe toate arterele din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen;

c) pentru cele cu norma de poluare Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen”.

Taxa cea mai mare, plătită de posesorii de autoturisme non-Euro

Cel mai mare tarif îl vor plăti şoferii care au maşini non-Euro, taxa pentru ei fiind de 1.900 de lei pe an.

Pe de altă parte, cel mai puţin vor plăti proprietarii de maşini cu normă de poluare Euro 4, respectiv 500 de lei pe an. Vinieta va putea fi achiziţionată pentru o perioadă minimă de o zi (15 lei pentru maşini Non Euro şi 5 lei pentru Euro 4), până la maxim un an.

Excepţie de la plata vinietei fac autovehiculele electrice şi cele hibrid, cele pe două roţi, cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, cele destinate transmisiunilor radio şi tv sau cele deţinute sau folosite de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă sau Medicină legală, protecţia civilă, autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, serviciile de ambulanţă, Societatea de Transport Bucureşti, cele utilizate la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare, cele istorice şi cele prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

De la prevederile vinietei sunt exceptate și scuterele și motocicletele, cât și mașinile care merg pe GNL, GNC și GPL (doar Euro 3).

Conform proiectului de hotărâre, circulaţia maşinilor fără vinietă corespunzătoare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei.

Vinieta se va putea cumpăra prin SMS sau de la benzinării, iar sistemul va fi monitorizat video.

Potrivit precizărilor primarului Firea, banii încasați vor fi folositi pentru „recuperarea de spații verzi și achiziția de mijloace de transport prietenoase cu mediul”.

Proiectul vinetei Oxigen a fost aprobat, joi, 24 octombrie 2019, cu 31 de voturi pentru, 7 împotrivă și 13 abțineri, în Consiliul General al Municipiului București. PNL și USR au votat împotrivă.

Luni, 21 octombrie 2019, dragorul maritim (DM) 25 Lt. Lupu Dinescu, comandat de către locotenent-comandorul Ionuţ Diaconu şi care are un echipaj alcătuit din 70 de militari, s-a integrat în Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group).

Potrivit unei informări transmise de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), gruparea SNMCMG-2 operează în Marea Neagră până la data 6 noiembrie 2019.

Misiunile grupării SNMCMG-2 în Marea Neagră vizează creșterea nivelului de interoperabilitate între forțele participante, în domeniul debarcării trupelor de desant și a luptei contra minelor marine, fiind prevăzute și escale ale vânătorului de mine ESPS SELLA (Spania), dragorului maritim BGS SHKVAL (Bulgaria), vânătorului de mine ITS NUMANA (Italia) și dragorului maritim „Lt. Lupu Dinescu” în porturile Constanța și Odessa, Ucraina.

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 va face o escală în portul Constanța, în intervalul 24-28 octombrie.

„Contribuţiile aliaţilor NATO pentru flancul estic, în mediile terestru, aerian şi maritim, sunt manifestarea concretă a solidarităţii aliate, iar aceste măsuri vizează atât dimensiunea de consolidare a posturii de descurajare şi de apărare, precum şi proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele aliate”, se menționează în comunicatul SMFN.

Exercițiul multinațional

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group 2) din care, în perioada 21 octombrie-6 noiembrie, face parte și Dragorul Maritim Lt. Lupu Dinescu, va acționa alături de militarii români în cadrul exercițiului FALL STORM 2019.

Exercițiul FALL STORM 19 are ca scop creșterea interoperabilității, perfecționarea capacității de planificare și conducere a forțelor de nivel întrunit, multinațional și interinstituțional. Vor fi implicate toate categoriile de forțe ale Armatei României, care vor colabora cu elemente ale unor structuri din Sistemul Național de Apărare (Garda de Coastă și Inspectoratul pentru Situații de Urgență).

Forțele Navale Române participă cu corvetele Amiral Petre Bărbuneanu, Cam Horia Macelariu, nava rapidă de scafandri „Venus” și două remorchere de radă și port, o companie de infanterie marină din cadrul Regimentului 307 Infanterie Marină și un detașament de scafandri.

Forțele Aeriene Române participă cu două aeronave MiG-21 Lancer, iar pentru secvențele de evacuare medicală, cu un elicopter IAR-330 și o aeronavă Spartan C-27 J. Forțele Terestre Române vor fi reprezentate de două plutoane de infanterie din Batalionul 341 din Brigada 9 Mecanizata, iar Garda de Coastă este reprezentată de o navă de patrulare.

Scenariul exercițiului are la bază elementele unei operații de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianței Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfășurat în condițiile unei amenințări hibride cu forțe convenționale și paramilitare.

Exercițiul multinațional FALL STORM 2019 este planificat, organizat și condus de Componenta Operațională Navală din subordinea Statului Major al Forțelor Navale și se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summit-ul Alianței de la Varșovia în anul 2016.

Potrivit studiului recent lansat „GfK Puterea de Cumpărare în Europa 2019”, în România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro, în timp ce europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în acest an.

Astfel, țara noastră se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, românii situându-se cu aproximativ 60% sub media europeană.

Capitala țării conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

„Studiul GfK Puterea de cumpărare în Europa este un reper important al puterii economice pentru anumite regiuni, deoarece există diferențe majore la acest capitol atât între regiunile aceleiași țări, cât și între țările europene”, explică Simone Baecker-Neuchl, expertă pe soluțiile de geomarketing la GfK. „Prin urmare, este crucial să calculăm datele noastre internaționale folosind standarde de calitate consistente. Acest lucru face posibil pentru companiile din toate industriile să facă comparații între aceste țări și să identifice regiunile europene cu cea mai mare putere de cumpărare. Aceste date oferă un sprijin indispensabil în deciziile de business legate de planificarea și evaluarea locațiilor la nivel internațional, precum și în gestionarea vânzărilor și în deciziile de marketing."

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.
Puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile, inclusiv orice ajutoare de stat primite. Studiul indică nivelul puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro și ca indicator. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflație. Calculele sunt realizate pe baza salariilor și a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de instituțiile oficiale.
Consumatorii își acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentație, întreținere, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

În nouă ani de zile (perioada 2009 - 2018), preţul terenurilor arabile din Germania s-a majorat cu 230%, potrivit statisticilor publicate miercuri, 23 octombrie 2019, de Oficiul federal de statistică (Destatis), citate de DPA.

Motivul principal pentru acest reviriment semnificativ ar fi investitorii non-agricoli, care optează din ce în ce mai mult să îşi investească banii în terenuri arabile.

Oficialii Destatis afirmă că preţurile nu au crescut însă la fel în toate regiunile. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în landul Mecklenburg- Pomerania Inferioară, unde terenul arabil este în prezent de 2,9 ori mai scump decât în 2008, şi în Saxonia de 2,7 ori. La polul opus, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în landurile Hessa şi Renania de Nord - Westfalia, unde preţurile sunt de 1,4 ori mai mari.

În medie, preţurile terenurilor arabile din landurile din vest sunt de 2,1 ori mai mari decât în 2009 în timp ce în fostele landuri estice, exceptând Berlinul, sunt de 2,6 ori mai mari.

Din cele aproximativ 275.000 de exploataţii agricole care existau în anul 2016 din Germania, 244.000 erau societăţi individuale, 21.000 sunt societăţi de drept civil, 2.100 sunt societăţi în comandită şi 1.600 sunt societăţi cu răspundere limitată.

Creveți, brânză, avocado, citrice, cereale instant și dulciuri. Iată câteva alimente aflată pe lista de export a venezuelenilor, chiar dacă nivelul comerțului peste graniță nu este foarte mare, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an.

Potrivit Reuters, circa 90% din producţia de creveţi realizată Maracaibo, municipalitate din nord-vestul Venezuelei, este destinată Europei şi Asiei, cu aprobarea preşedintelui Nicolas Maduro, care vrea să majoreze exporturile de produse alimentare pentru a strânge valuta necesară cu care să stabilizeze o economie în criză.

Pe lângă creveţi, statul sud-american a început să exporte brânză, avocado, citrice, cereale instant şi dulciuri. Până în prezent, vânzările pe pieţele externe sunt mici, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an. În comparație, exporturile de petrol ale Venezuelei s-au ridicat la 29 miliarde de dolari anul trecut. Însă chiar şi aşa, încurajarea exporturilor reprezintă o modificare de direcţie pentru Guvernul de la Caracas, care timp de mai mulţi ani a dat vina pe sectorul privat pentru lipsa de produse alimentare de bază.

În urmă cu doi ani, aproximativ 140 de companii din Venezuela au început să exporte pentru prima dată, jumătate dintre ele comercializând produse alimentare, potrivit cifrelor furnizate de firma de consultanţă Import Genius. În ultima perioadă însă, unii producători au început să se bazeze mai mult pe comerțul peste graniță, ca urmare a prăbuşirii monedei locale care a afectat cheltuielile de consum pe piaţa internă.

Statisticile oficiale relevă că, în 2019, companiile venezuelene au vândut peste hotare creveţi în valoare de 81 milioane dolari, în creştere faţă de 54 milioane dolari în 2016, ceea ce plasează creveţii pe locul patru în topul exporturilor non-petroliere ale Venezuelei.

În luna iulie a acestui an, preşedintele Nicolas Maduro, însoţit de camerele televiziunilor, a făcut o vizită la o fabrică din apropiere de Caracas care vinde ciocolată în Japonia. Cu această ocazie, Maduro a spus că obiectivul tuturor acestor exportatori este să genereze „euro, ruble, yuani şi criptomonede”.

Pentru a putea comercializa alimente peste graniță, producătorii au nevoie de o gamă largă de autorizaţii guvernamentale. În perioada fostului preşedinte Hugo Chavez, administraţia le refuza în mod frecvent producătorilor astfel de autorizaţii, însă administraţia Maduro a relaxat restricţiile pentru a permite ca o cantitate mai mare din producţie să meargă peste hotare.

Însă chiar dacă numărul produselor disponibile a crescut, din cauza hiperinflaţiei doar o mică parte din populaţia Venezuelei îşi permite să le cumpere. Potrivit organizaţiei non-profit Citizenry in Action, comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, cantitatea medie de calorii consumată zilnic de un cetăţean mediu a scăzut cu 56%, până la 1.600 de calorii, adică sub nivelul de 2.000 până la 2.500 de calorii pe zi recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Astfel, milioane de venezueleni depind de produsele alimentare subvenţionate.

Lipsa de cerere pe piaţa locală a determinat două mari companii alimentare din Venezuela (Empresas Polar şi General de Alimentos Nisa CA) să exporte produse care până acum erau vândute doar în Venezuela. Astfel de vânzări nu încalcă embargoul american, care împiedică firmele americane să facă afaceri cu companiile de stat din Venezuela. Companiile private din Venezuela sunt libere în continuare să vândă cumpărătorilor americani.

Conform celor mai recent date statistice, exporturile companiilor private din Venezuela au crescut cu 26% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2018, în timp ce economia s-a contractat cu 27%.

Pagina 3 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind