Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În contextul celor 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din 2014 până în prezent, în care doi pădurari şi-au pierdut viaţa şi mulţi au avut nevoie de spitalizare, potrivit declarațiilor acordate Surse și Resurse de directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, acesta are în vedere mai multe acte normative care adresează problematica vizată.

Conform precizărilor sursei citate, una dintre ele este și aceea de a reacordare a dreptului de a purta armă cu țeavă lungă de către personalul silvic.

În ceea ce privește actul normativ privind statutul personalului silvic, potrivit precizărilor șefului Romsilva, de vineri, 11 octombrie 2019, totul ține însă de calculele politice din Parlament.

„Am făcute trei demersuri legislative (n.r. - care vizează direct sau indirect agresiunile la adresa personalului silvic). Primul este statutul personalului silvic care cuprinde anumite elemente de protecție și de acordare a drepturilor. Inițiativa legislativă este gata și a fost susținută în Parlament. Sper că dacă Parlamentul va funcționa, să și fie aprobată prin lege. Există raport final favorabil și cred că va fi aprobat prin lege”, a răspuns Mihăilescu unde întrebări adresată de jurnalistul Surse și Resurse.

O altă acțiune, susținută de altfel și de șefia Poliției Române, conform precizărilor directorului general al Romsilva, este și aceea a dreptului personalului silvic de a purta armă cu țeavă lungă. Acesta este adresat de două acte normative neamendate în acest sens în ultima perioadă, și anume cea privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor.

„Referitor la protecția salariaților din punct de vedere al violenței fizice, am purtat o discuție cu Poliția Română și vreau să vă spun că pentru prima oară am găsit înțelegere la nivelul conducerii acestei instituții. Șefia Poliției Române a spus că noi avem tot dreptul să purtăm armă cu țeavă lungă. Și asta deoarece angajații noștri nu sunt expuși doar la violența fizică cu omul, ci și la violența aceea nevăzută, gen braconieri cu arme, cu carabină, sălbăticiuni etc. În plus, în cutuma românească, pentru că tot vorbim de percepție, pădurarul este văzut în uniformă și cu arma la spate. Nu interesează pe nimeni ce are pe țeavă, dar prezența lui, ca soldat, înarmat și îmbrăcat, crează acea educație, acea atitudine a omului că este un om care este responsabil”, a adăugat Mihăilescu. „(...) Voi înainta propunerile mele de ajustare a unor acte (n.r. - normative). După părerea mea este nevoie de doar niște ajustări. Nu are rost să discut. Nu fac politică, în sensul de a spune legea, pentru că nu este dreptul meu, eu sunt doar un administrator, au fost niște erori de interpretare a unor acte normative produse undeva între 2006 și 2009, am înțeles. Aceste acte normative au făcut ca, în prezent, să avem în magazie 8.000 de arme pe care nu le scoatem că nu avem voie, pentru că nu avem autorizație. Să sperăm că se modifică două acte normative, și anume una privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor”.

În ceea ce privește dotarea existentă, cele circa 8.000 de arme cu țeavă lungă, Mihăilescu speră ca acestea să nu mai fie comercializate, ci redate personalului silvic.

„Aceste arme pe care le avem în magazie să le scoatem și să echipăm pădurarii. Eu am dispus de îndată, după mitingul cu salariații din fața Parlamentului, ca aceste arme să nu mai fie vândute, să fie ținute ca în credința că voi fi ajutat de către Ministerul de Interne și celelalte autorități să putem să-i înarmăm din nou cu aceste arme. De acolo a plecat discuția, de la pușca de vânătoare”, mai afirma oficialul Romsilva.

Romsilva versus ONG-uri. Cifrele nu coincid

Joi, 17 octombrie 2019, ONG-urile de mediu Greenpeace, Agent Green şi Declic respingeau, printr-un-un comunicat de presă, sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigaţiile şi anchetele iniţiate de către ecologişti privind tăierile ilegale ar „semăna violenţă în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuşi silvicultorii”. În plus, numărul victimelor vehiculat de Romsilva nu concide cu cel din comunicatul comun al celor trei organizații.

„Încă un pădurar a fost ucis. Este al treilea silvicultor care devine, în ultima lună, victimă a grupărilor criminale ce acționează în domeniul forestier. Organizatorii Marșului pentru Păduri din 3 noiembrie 2019, Greenpeace, Agent Green și Declic, își manifestă solidaritatea cu lucrătorii silvici aflați în doliu. Activiștii de mediu se declară extrem de îngrijorați de creșterea cazurilor de violență asupra pădurarilor la care asistăm în ultimii ani: peste 600 de silvicultori au fost agresați, 6 dintre ei au murit. Trebuie să înțelegem că la aceste riscuri suntem supuși cu toții: pădurari, activiști de mediu sau simpli turiști care au ghinionul de a se lovi de o tăiere ilegală”, se menționa în documentul comun al surselor citate. „Cele trei ONG-uri resping sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigațiile și anchetele inițiate de ecologiști privind tăierile ilegale ar ”semăna violență în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuși silvicultorii” (http://tiny.cc/Mihailescu). Pădurarii onești pot fi siguri că găsesc în organizațiile de protecția mediului parteneri dedicați și un sprijin constant. Folosirea unui astfel de moment tragic pentru a arunca vina asupra celor care salvează pădurile de la distrugere este complet iresponsabilă”.

În replică, vineri, 18 octombrie 2019, Romsilva a emis un comunicat de presă prin care își exprima regretul că „anumite organizații de mediu interpretează declarații ale conducerii executive ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, într-un moment de doliu pentru corpul silvic”.

Mai mult, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva a menționt că apreciază solidarizarea organizațiilor non-guvernamentale de mediu cu silvicultorii după ce un al doilea pădurar și-a pierdut viața, în interval de o lună, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, apărând integritatea pădurii.

„Începând cu anul 2014 și până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din care doi silvicultori și-au pierdut viața, iar mulți alții au avut nevoie de spitalizare”, se mai precizează în document.

Miercuri seara, Liviu Pop, pădurar în cadrul Direcţiei Silvice Maramureş, a fost ucis într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori.

Liviu Pop este al doilea angajat al Romsilva ucis în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv paza pădurii, după ce în urmă cu o lună Răducu Gorcioaia, angajat al Ocolului Silvic Paşcani, din cadrul Direcţiei Silvice Iaşi, a fost ucis de către trei persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal arbori.

Față de 2018, parcul de utilaje destinate deszăpezirii deținut de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) s-a extins cu două agregate complexe, din 2017 și până la finele anului în curs un total de 11 asemenea utilaje urmând să completeze necesarul, a precizat joi, 17 octombrie 2019, Mihai Lazăr, şef Serviciu Operaţiuni Speciale în cadrul CNAB.

„Ne pregătim de începutul sezonului de iarnă, care, conform planului de deszăpezire, debutează la 1 noiembrie şi se termină pe 30 martie 2020. Suntem în ultimele pregătiri şi ultimele actualizări ale resurselor tehnice şi umane. Avem un parc extins faţă de anul trecut cu două utilaje complexe. Ne pregătim pentru livrări şi în următoarea perioadă de timp, tot două utilaje mari dintr-un total de 11. Am demarat acest program în 2017, îl închidem acum cu 11 utilaje noi. Urmează în imediata perioadă - sfârşitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, să mai ajungă încă două freze de capacitate medie destinate deszăpezirii suprafeţelor aeroportuare, dar cu un specific de încărcare în camioane mari, astfel încât zăpada pe care o colectăm cu ajutorul frezelor să o putem colecta direct în camion, să scutim încărcarea cu alte echipamente şi să consumăm alte resurse. Din camioane urmează să o depozităm în locurile special amenajate, delimitate în planurile specifice de deszăpezire”, a explicat Lazăr.

Conform precizărilor oficialului companiei, CNAB are o strategie multianuală şi urmează noi achiziţii.

„Noi am făcut o strategie multianuală, urmează s-o finalizăm în 2022 şi mai avem alte echipamente pe care urmează să le achiziţionăm, alte echipamente diferite sau suntem într-o continuă pregătire de a înlocui echipamentele vechi. Avem şi echipamente care au deszăpezit acum 10 ani şi care sunt uzate şi generează costuri. Suntem într-o continuă dezvoltare a acestor idei şi sperăm ca la un moment dat să ajungem la o eficienţă mai bună decât în anii trecuţi, deşi nu am stat rău nici atunci”, a adăugat sursa citată.

În plus, Lazăr a mai spus că există şi personal suplimentar ce urmează a fi implicat în această activitate, în condiţiile în care cele două piste sunt în stare de funcţionare.

„Avem pregătit şi personalul suplimentar care urmează să activeze în programul ăsta de deszăpezire şi, din punct de vedere al resurselor umane, sunt destul de multe persoane implicate în procesul de deszăpezire pe aeroport, având în vedere că anul acesta, spre deosebire de anul trecut, avem două piste în stare de funcţionare şi suntem pregătiţi pentru deszăpezirea completă a aeroportului. Astfel, în jur de 200 de persoane vor fi mobilizate pe ture, atât de la personal care operează aceste echipamente până la personal care repară în situaţii de urgenţă aceste echipamente, la personal care coordonează activităţile de deszăpezire şi personal care inspectează sau asigură un ansamblu al respectării regulamentelor pe care le avem în vigoare”, a arătat acesta.

Utilaje de deszăpezire suficiente, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă (Ivan, CNAB)

La rândul său, directorul general al CNAB, George Alexandru Ivan, a precizat că instituția pe care o păstrorește deține suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor.

„Faţă de numărul de utilaje de anul trecut, anul acesta mai achiziţionăm două noi utilaje, urmând ca până la sfârşitul anului să mai avem încă patru utilaje noi. Noutatea în această privinţă este că două din utilajele care vor veni - sunt deja achiziţionate - vor avea capacitatea de a arunca zăpada direct în camion pentru a nu mai fi nevoie de multiple servicii de manipulare a zăpezii. Faţă de anul trecut, anul acesta vom avea şase utilaje în plus. Trebuie să ţinem cont că durata de viaţă a utilajelor totuşi este limitată, iar noi încercăm în fiecare an să asigurăm cele mai bune servicii de calitate cu cele mai bune utilaje. Avem suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor”, a declarat joi directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan.

Mai mult, el a menționat că cele două aeroporturi ale Capitalei sunt pregătite cu material degivrant atât pentru aeronave, cât şi pentru pistă şi drumurile exterioare, iar stocurile sunt asigurate pentru cel puţin şase luni.

Suprafaţa totală estimată a fi necesar să fie deszăpezită include zona de operaţiuni care ajunge la 582.000 de metri pătraţi, precum şi parcări, drumuri de acces şi drumuri de circulaţie interioară.

Companiile de handling care activează pe aeroporturile bucureștene au fost notificate ca urmare a unor nereguli constatate în activitățile lor, iar dacă acestea nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor, a afirmat joi, 17 octombrie 2019, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB), George-Alexandru Ivan.

Declarațiile survin în urma unui incident prezentat duminică, 13 octombrie 2019, de însuși ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Oficialul guvernamental arăta atunci cu degetul către Globeground, una dintre companiile vizate de conducerea CNAB. Cuc a prezentat un filmuleț în care unul dintre angajații companiei vizate nu reușea să gestioneze o problemă la una dintre benzile transportoare de bagaje.

„Nu am reuşit să discutăm cu ei (n.r. - cu managerii Globeground). Au fost notificaţi nu doar pentru acest incident. Au fost notificate toate firmele de handling pentru neconformităţile identificate. Bineînţeles, în acelaşi timp am notificat şi autorităţile competente de la care îşi primesc avizele. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în viitor. Noi putem doar să dăm notificări şi amenzi, alta este autoritatea care poate să le dea certificat negativ. Eu sunt de părere că dacă nu se vor alinia la cerinţele aeroportului se va ajunge la rezilierea contractelor”, a mărturisit șeful CNAB.

El a adăugat că nicio firmă de handling nu a semnat actele adiţionale trimise de CNAB în care li se impunea operarea la anumiţi parametri internaţionali.

„Le-am trimis actele adiţionale pentru a introduce noi parametri de operare. Încă sunt în termenul legal în care pot să ne răspundă, urmând ca la expirarea termenului să vedem ce vor decide dânşii. Nu (n.r. - nimeni nu a semnat actele adiţionale). Punctul nostru de vedere este foarte clar, opinia rămâne fermă: dacă nu se vor alinia, vom trebui să reziliem contractele”, a adăugat el.

Duminică, 13 octombrie 2019, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a transmis directorului CNAB să ia măsuri în privinţa companiei de handling Globeground. Asta după ce a prezentat o înregistrare video în care un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată.

„Ce vedeţi în acest filmuleţ este o confuzie care s-a făcut foarte mult timp vizavi de autobuzele care preiau pasagerii, vizavi de bagajele care ajung într-o stare rea la pasageri, vizavi de întârzieri. Şi tot timpul toată lumea a spus: este de vină ba TAROM-ul pentru întârzierea curselor, ba aeroportul, că nu-i merg benzile, ba că nu sunt aere condiţionate în autobuzele care preiau pasagerii şi aşa mai departe. Ce vedeţi aici, este o firmă de handling. Firma de handling, practic, are contract şi prestează servicii pentru firmele de aviaţie care zboară şi pentru aeroporturi. Noi aici avem firma Globeground, una dintre cele cinci firme de handling care lucrează pe Aeroportul Otopeni. O firmă unde de altfel sunt acţionari şi TAROM şi CNAB (...) Am discutat cu domnul director de la aeroport şi l-am rugat să vină directorul acestei firme Globeground să îmi spună şi mie de ce se întâmplă aceste lucruri, un bagaj care rămâne în picioare blochează banda, iar apoi 20-30 de minute banda rămâne blocată, de ce întârzie autocarele care trebuie să preia pasagerii de la aeronave câte 30-40 de minute şi astfel pasagerii îşi pierd conexiunile. L-am chemat să îmi spună de ce nu semnează actul adiţional care i-a fost dat de aeroport prin care i se impun anumite reglementări europene, în sensul că să avem aer condiţionat în autocare, să avem destui şoferi care deservesc autobuzele. Domnul director al firmei Globeground nu a putut să vină la întâlnire spunând că are foarte multă treabă şi are alt program”, a spus Cuc, într-o conferinţă de presă organizată duminică la sediul ministerului.

Mult timp, firmele de handling de pe AIHCB nu au avut probleme cu managementul CNAB. Acestea sunt responsabile de gestionarea proceselor de check-in, îmbarcare, ticketing și transferul bagajelor în numele companiilor aeriene. Potrivit opiniilor unor pasageri, serviciile prestate de acestea nu ar corespunde standardelor: pasagerii sunt transportați la avioane în condiții proaste, iar bagajele sunt manevrate necorespunzător.

Site-ul de Internet al celor de la Globeground este nefuncțional. Până la această oră nu a fost emis niciun comunicat de presă pe această temă din partea companiei citate.

Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene (UE) pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație, motiv pentru care protejarea avertizorilor de integritate promovează libertatea presei, a afirmat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, în contextul adoptării de către Consiliul de Miniștri luni, 7 octombrie, a Directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.

„Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”, a afirmat comisarul Jourová.

Directiva, asupra căreia s-a decis în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, va garanta un nivel crescut de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

Totodată, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului blocului comunitar împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii.

Actul normativ va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor.

„Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”, a adăugat la rândul său prim-vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans.

Doi ani pentru transpunerea în legislația națională. Siguranța alimentară, prioritară pentru avertizori

Actul normativ privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară.

Ulterior publicării sale în Jurnalul Oficial, directiva europeană va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data apariției în documentul oficial. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare pentru a transpune directiva în legislația națională.

Decidenții europeni au prevăzut în noul normativ mecanisme clare pentru angajatori. Astfel, toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane euro vor trebui să prevadă o procedură internă de tratare a rapoartelor înaintate de avertizorii de integritate.

Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.

Mecanismele de protecție care urmează să fie instituite trebuie să includă, printre altele, inclusiv raportarea către publicul larg sau către mass-media, în cazul în care nu se ia nicio măsură adecvată ca urmare a raportării neregulilor prin intermediul altor canale sau în cazul în care interesul public este expus unui pericol iminent sau vădit, respectiv în cazul unui risc de daune ireversibile.

Autoritățile și societățile au obligația de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele avertizorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de trei luni în cazul în care avertizorul a utilizat canalele interne de raportare.

Demn de menționat în acest context este și aspectul prevenirii riscului de represalii și o protecție eficace, astfel că toate formele de represalii sunt interzise și ar trebui să fie sancționate.

„În cazul în care avertizorul de integritate este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate (de exemplu, măsuri de încetare a hărțuirii la locul de muncă sau de evitare a concedierii). În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva avertizorilor. Avertizorii vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor”, precizează autoritățile de la Bruxelles.

Fără abuzuri. Se are în vedere apărarea interesului public

Directiva protejează actele responsabile de raportare a încălcărilor dreptului UE, care au drept scop real apărarea interesului public. Prin urmare, directiva include garanții menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației.

„Persoanele care fac obiectul semnalării transmise de un avertizor beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție, de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și de dreptul la apărare”, au adăugat legiuitorii.

În acest moment, protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru avertizori. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Directiva CE se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția avertizorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.

În cadrul Concluziilor privind transparența fiscală din 11 octombrie 2016, Consiliul a încurajat CE să analizeze posibilitatea unor viitoare acțiuni la nivelul UE. Organizațiile societății civile și sindicatele au solicitat în mod constant adoptarea unui act legislativ aplicabil la nivelul UE care să protejeze avertizorii ce acționează în interesul public.

Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea avertizorilor, cum ar fi sursele de informații ale jurnaliștilor, în cadrul celui de-al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale, organizat în noiembrie 2016, care a avut drept temă „Pluralismul mediatic și democrația”.

De asemenea, consolidarea protecției avertizorilor de integritate materializează angajamentul Comisiei Europene (CE) de a pune un accent mai puternic pe asigurarea respectării legislației UE, astfel cum se indică în comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

Legislație națională incompletă

România are, din 2004, un act normativ care reglementează protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, și anume Legea nr. 571/2004. Nu se specifică însă nimic de societățile comerciale, aspect prevăzut în noul document.

Dispoziția reglementează unele măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice și al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare prevăzute la art. 2.

Potrivit articolului citat, dispozițiile Legii 571 se aplică autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.

De asemenea, actul normativ se aplică și persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice.

Sâmbătă, 5 octombrie 2019 și duminică, 6 octombrie 2019, autoritățile locale ale Municipiului Alba Iulia și Asociaţia de Airsoft „Super Daddys” organizează evenimentul „Adventure Airsoft Contest IV” care se va desfăşura în Cetatea Alba Carolina şi în poligonul militar.

Potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Municipiului Alba Iulia, la eveniment se vor prezenta echipe din Bucureşti, Suceava, Constanţa, Reşiţa, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Mediaş, Cluj-Napoca, Deva, Bistriţa-Năsăud, Turda şi una din Serbia. Acestea se vor întrece în două competiţii diferite, și anume „Pyramid Tournament”, respectiv „Ultimate Contest”, ambele în poligonul militar. Atât membrii echipelor invitate, dar în special debutanții vor avea acces și la competiția „Tir airsoft” pentru amatori, în Latura de Vest a Cetăţii Alba Carolina.

Conform sursei citate, „Pyramid Tournament” este un concurs pe echipe de tip „skirmish”, desfăşurat în stil piramidă. Cele 16 echipe participante sunt împărţite în patru grupe, iar după ce joacă între ele, cele mai bine două clasate merg mai departe către finale.

„În acest an, avem cea mai consistentă prezenţă de până acum la un concurs de airsoft, fiind prezente echipe din Bucureşti, Suceava, Constanţa, Reşiţa, Miercurea Ciuc, Făgăraş, Mediaş, Cluj-Napoca, Deva, Bistriţa-Năsăud, Turda şi o echipă din Serbia”, se mai menționează în comunicat.

„Ultimate Contest” este concursul individual, care combină aptitudinile de angajare a diferitelor tipuri de ţinte la un nivel de efort ridicat.

„Fiecare concurent are de finalizat două stagii diferite, unde punctele strânse şi timpul în care a parcurs traseul sunt scopul principal”, menţionează sursa citată, care adaugă că acest concurs este organizat în parteneriat cu clubul sportiv „Lupii Deva”.

În ceea ce priveşte concursul de Tir pentru amatori, doritorii se pot înscrie la faţa locului şi vor putea participa la concursul pentru câştigarea unei replici de pistol de tip airsoft.

Airsoftul, care a început ca un joc de simulări militare, a fost decretat sport în România în 2010. Cei care-l practică spun că este un sport în care primează disciplina, fair-play-ul şi spiritul de echipă. Pe teritoriul ţării noastre activează peste 80 de asociaţii sportive şi echipe de airsoft, cu peste 1.200 de jucători activi profesionişti.

Foto credit: http://2019.airsoftsuperdaddys.ro

Sâmbătă, 5 octombrie 2019, Aeroclubul României va organiza începând cu ora 10:30, la Aeroclubul Teritorial „Aurel Vlaicu” Bucureşti - Aerodrom Clinceni, demonstraţia aviatică „Clinceni FLY-IN”.

Programul de zbor se va desfășura între orele 10:30 şi 16:00 şi va include prezentarea flotei Aeroclubului României, acrobaţie aeriană solo şi în formaţie cu avioane şi planoare, zboruri cu aeronave ultrauşoare motorizate, precum și salturi cu paraşuta.

La eveniment vor evolua: „Hawks of Romania” - formaţia de înaltă acrobaţie a Aeroclubului României cu avioane Extra 300 şi 330, “White Wings” - formaţia de acrobaţie cu planoare a Aeroclubului României, “Blue Wings Romania” - echipa de paraşutism - lucru relativ pe cupolă a Aeroclubului României, precum şi componenţi ai loturilor naţionale de planorism şi paraşutism. Alături de noi vor evolua Forțele Aeriene Române, cu MIG 21 Lancer, IAR 330 Puma şi un avion de transport, Iacării Acrobați, precum şi operatori privaţi.

Chiar dacă, deocamdată, George Rotaru, managerul general al Aeroclubului României, nu a putut preciza care vor fi elementele de acrobație prezentate mâine, totul depinzând de plafonul de nori, conform precizărilor făcute pentru Surse și Resurse, pe pagina sa de Facebook, șeful Federației Aeronautice Române îi încurajează pe fanii zborului: „Mâine, chiar dacă vremea va fi rece, Clinceni Fly-In - 05 Octombrie 2019 se va desfășura, vor evolua aeronavele IS-28 B2, IS-29 D2, IS-28 M2, MDM-1 FOX, IAR 35, IAR 46, IKARUS C-42, Aerostar Festival, ZLIN 50/142/242/526, Maule, PZL 104 Vilga, EXTRA 300/330, SU-31, IAK 52, CAP 232, Tecnam, IAR-330 PUMA, MIG-21 LANCER, C-27 Spartan, Pilatus PC-6, AN-2 plus o expoziție statică cu peste 15 aeronave”.

Accesul publicului va fi liber şi va putea fi făcut începând cu ora 09:30, mai precizează organizatorii.

Aeroclubul României este instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, având 15 unităţi teritoriale în întreaga ţară, este unitate de pregătire şi perfecţionare a personalului aeronautic civil, precum şi structură sportivă de performanţă cu profil aeronautic.

De asemenea, instituția citată este organizaţie reparaţii şi întreţinere pentru anumite categorii de aeronave şi organizaţie de pregătire pentru obţinerea unor categorii de calificări aeronautice, având şi atribuţii în domeniul certificării / autorizării unor categorii de personal şi tehnică aeronautică.

Aeroclubul României școlarizează și antrenează anual peste 1.200 de piloți și parașutisti, care participă la competițiile europene și mondiale ocupând locuri pe podium.

Data de 6 octombrie va fi zi de rezervă în cazul în care condiţiile meteorologice vor fi nefavorabile”, au ținut să mai precizeze cei de la Aeroclubul României.

Exerciţiul de cooperare cu forțe și mijloace în teren cu tema „Gestionarea situației de urgență determinată de identificarea unui pasager suspect de infecție cu virusul febrei hemoragice EBOLA”, organizat de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, s-a desfășurat marți, 1 octombrie 2019, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB).

Acest tip de exerciţiu general de simulare a capacităţii de intervenţie într-o situație de urgență cu impact aviatic se organizează o dată la doi ani de către Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, potrivit comunicatului de presă remis la redacție.

„Aplicația tactică a urmărit verificarea capacităţii organizatorice şi a modului de cooperare inter-instituțională pentru protejarea şi salvarea vieţilor omeneşti, precum și antrenarea efectivelor pentru executarea operațiunilor de intervenție în condițiile specifice temei”, se menționează în document. „Exercițiul nu a afectat traficul de pasageri, acesta derulându-se în condiţii normale”.

Acţiunea s-a desfășurat în cooperare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, Comitetul Național de Ebola, Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, UPU-SMURD Floreasca, Centrul de coordonare a transportului din cadrul Dispeceratului ISUBIF, Poliția Transporturi, Inspectoratul Județean de Poliție Ilfov, Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei AIHC, Direcția de Șănătate Publică București, ROMATSA DSNAB, Tarom, Globeground Romania, Menzies Aviation, Aerokraft, Romanian Airport Services.

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă ICDA Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3.000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că din producţia naţională 3.000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este niciun efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare al localurilor, fapt ce face din România „probabil cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre au calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană în România care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite încât nu ai confortul necesar. În România nu se întâmplă asta. Din punct de vedere al autorizărilor, astăzi, România este probabil cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru o perioadă lungă de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, pe 21 noiembrie, iar actul normativ a trimis spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Țara noastră are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii mari retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

În intervalul 20 - 22 septembrie 2019, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa, cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Expoziția cu vânzare reprezintă cel mai important eveniment de profil din București, unul care va beneficia o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, cât şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

„Prin organizarea acestui târg ne dorim ca de fiecare dată să creştem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură şi produsele stupului dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată”, precizează organizatorii.

În cadru evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

Producție de miere, în scădere

Potrivit Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat, joi, 19 septembrie 2019, că producţia de miere din acest va fi mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de anul trecut şi nu va depăşi 15.000 - 17.000 de tone.

„Anul 2019 a fost mai modest decât anul trecut, în condiţiile în care nici 2018 nu a fost un an bun, iar producţia de miere estimată pentru acest an va fi mai mică cu circa 15% - 20%. A fost un an prost mai ales la rapiţă, salcâm şi parţial la tei, iar la floarea soarelui a început seceta şi căldura. Producţia va fi undeva între 15 şi 17.000 de tone. Nu s-a făcut mai mult. Rapiţa a fost afectată cel mai mult, aproape 80%, dar şi salcâmul, pentru că în primăvară a plouat şi a fost frig. Doar în zona Moldovei s-a mai făcut ceva la salcâm, dar nici acolo o producţia normală, ci în jur de 50-60%. Nu ştiu încă cum va fi culesul la floarea soarelui”, a explicat Fetea.

În medie, țara noastră produce 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele se ridică la 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Pagina 4 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind