Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În vederea întăririi apărării flancului estic al NATO, Germania îşi va suplimenta prezenţa în Lituania cu 350 de militari.

Anunțul a fost făcut de ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Intensificăm contribuţia pentru protejarea flancului de est al NATO şi le transmitem un semnal clar privind determinarea aliaţilor noştri”, a precizat luni, 7 februarie 2022, Christine Lambrecht.

Cele 350 de trupe germane urmează să ajungă în Lituania peste câteva zile. Germania are deja în Lituania 500 de militari, în cadrul unei misiuni NATO.

Tobias Lindner, secretar de stat în Ministerul german de Externe, a dat asigurări, potrivit site-ului T-online.de, că trupele germane din Lituania nu vor avea statut permanent.

„Nicio unitate militară nu va rămâne pe durată nedeterminată în Lituania sau în alte state membre NATO”, a menționat Lindner.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

La întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a precizat că Rusia şi Franţa au preocupări comune în materie de securitate.

„Vreau să subliniez din nou că împărtăşim preocupările referitoare la ceea ce se întâmplă în Europa în materie de securitate. Aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că Franţa participă de fiecare dată în modul cel mai activ la procesul de elaborare a unor soluţii de principiu”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei Tass, cu ocazia întrevederii cu Emmanuel Macron. „Observ ce eforturi depun actualul Guvern francez şi preşedintele Franţei pentru a rezolva criza legată de problemele privind asigurarea în mod egal a securităţii Europei printr-o perspectivă de termen lung şi pentru a aborda problemele referitoare de rezolvarea crizei din sud-estul Ucrainei”.

La rândul său, Emmanuel Macron i-a spus lui Vladimir Putin, potrivit agenţiei Reuters, că încearcă să identifice „o reacţie utilă, care să permită evitarea războiului şi construirea elementelor de încredere, stabilitate şi vizibilitate”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost prezent la Moscova, luni, 7 februarie 2022, începând cu ora 17:00, ora României.

Potrivit France 24, Macron își propunea să detensioneze criza din jurul graniţelor Ucrainei. Președintele Franței își dorea ca preşedintele rus să fie de acord cu reducerea numărului de trupe din regiune. Şi ar dori să reînceapă negocierile blocate cu ajutorul Acordului de la Minsk, care a fost creat în urmă cu opt ani, după ce a început prima criză în Ucraina de după ocuparea Crimeei.

În plus, Macron ar dori să facă progrese în ceea ce priveşte discuţiile în format Normandia care au avut loc la Paris acum câteva săptămâni.

Nu în ultimul rând, Macron își propusese să înceapă o discuție cu Putin despre stabilirea terenului pentru un nou acord de securitate european, care să ia în considerare preocupările lui liderului de la Kremlin, consolidând totodată liniile roşii pe care SUA şi NATO le-au trasat şi cu care Macron este de acord.

Joseph Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat recent că, din punctul său de vedere, Europa trăiește cel mai periculos moment pentru securitatea sa de la sfârşitul Războiului Rece.

(...) Nu mobilizează nimeni 140.000 de militari puternic înarmaţi la frontiera altei ţări fără ca acest lucru să reprezinte o ameninţare majoră”, a precizat Borrell Fontelles cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o luni, 7 februarie 2022, cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul La Libre Belgique. „Totuşi, noi credem că este posibilă o soluţie diplomatică la această criză. Sperăm la ce este mai bine, dar ne pregătim pentru ce este mai rău”.

Pe de altă parte, Antony Blinken a negat că Washingtonul ar genera „alarmism”, subliniind că „pur şi simplu sunt prezentate datele”.

„Nu credem că preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat o decizie, dar a mobilizat mijloace şi, dacă va decide, poate acţiona foarte rapid contra Ucrainei într-un mod carre va genera consecinţe teribile pentru Ucraina, pentru Rusia şi pentru noi toţi”, a completat Blinken.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

SUA și NATO au primit un avertisment din partea Rusiei, vineri, 14 ianuarie 2022, prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, acesta menționând că țara sa „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a precizat Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Conform spuselor sale, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (n.r - americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp. Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA. Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a mai menționat Serghei Lavrov.

Oficialul rus a mai adăugat că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv vice-ministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are „legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

„Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. „Nu vreau să confirm nimic (...), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

Tentative de extindere artificială

Pe de altă parte, Lavrov a acuzat NATO de „tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei „în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni „fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

„Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a adăugat Lavrov.

Cu privire la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”.

Cu toate acestea, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”.

Vineri, 14 ianuarie 2022, oficiali ruși au anunțat destructurarea grupului de hackeri REvil, considerat grupul de criminalitate cibernetică cel mai redutabil în materie de atacuri de tip ransomware, la solicitarea SUA.

Ca urmare a unei operaţiuni spectaculoase a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, citat de , relatează AFP şi Reuters. Oficialitățile au adăugat că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese, permiţând confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Membrii grupului ar fi pus la punct „programe nocive” și „organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru cheie a grupului REvil. America de Nord a fost lovită de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar.

La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.

Într-o intervenţie televizată la Rossia-24, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov a declarat că aşa-zisele „înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor '80 că NATO nu se va extinde în Europa de Est nu corespund realităţii.

Afirmațiile şefului Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov survin pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate.

În acest context, Moscova solicită Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS). Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate într-un acord”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, citat de agenţia de presă rusă Regnum.

Mai mult, conform precizărilor sale, la începutul anilor '90 nici nu se discuta despre o extindere a NATO.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO ( 1997), care rămâne în vigoare. În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a adăugat fostul diplomat.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

Joi, 25 Noiembrie 2021 12:12

Agricover are o nouă identitate vizuală

Agricover, liderul pieței de agribusiness din România, a finalizat un amplu proces de rebranding desfășurat anul acesta. Rebrandingul a fost generat de nevoia de aliniere a brandului Agricover la stadiului actual de dezvoltare a afacerii.

Agricover trece la o noua etapa de dezvoltare si transformare a modelului de business pentru a sustine in continuare dezvoltarea afacerilor fermierilor si prosperitatea acestora. Din aceasta perspectiva, vom continua sa fim inovatori in finantarea fermierilor si in distributia de tehnologii agricole insa vom adauga ofertei noastre si servicii de agricultura digitala. Acestea vor fi oferite prin intermediul unei platforme specializate, care sa vina in intampinarea nevoilor in transformare ale fermierilor in drumul lor catre agricultura sustenabila”, a afirmat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Proiectul de rebranding a inceput cu formularea actualizata a viziunii si a vizat atat definirea stategiei de comunicare aliniata strategiei de business, cat si consolidarea culturii organizationale si, evident, dezvoltarea unor noi elemente de identitate vizuala si verbale care sa sustina atingerea obiectivelor.

Agricover a avut o crestere constanta pe parcursul celor peste 20 de ani, avand la baza un model de afaceri dinamic care s-a redefinit pentru a sustine misiunea de pionier si dezvoltator de agribusiness in mod inovator, creator de progres și prosperitate la scară socială.

Agricover. The next generation in agribusiness

Agricover este un grup de companii performant în agribusiness-ul european, un generator de soluții inovatoare care transformă afacerile și viața fermierilor pe termen lung.

Noua identitate de brand defineste pozitia liderului vizionar si inovativ in agribusiness care agrega solutii si tehnologii de ultima ora pentru a crea progres si a sustine dezvoltarea de comunitati puternice de fermieri performanti.

Agricultura este factor de progres, iar Agricover și-a asumat un rol activ in cresterea performantelor fermierilor prin construirea mediului propice dezvoltarii unei agriculturi sustenabile.

Astfel, Agricover contribuie direct la cresterea performantei agriculturii românești si devine promotorul agriculturii digitale. Una dintre prioritatile companiei o reprezinta pregatirea unei noi generatii de tineri lideri fermieri care sa asigure transformarea agriculturii romanesti.

Agricover Holding SA reunește Agricover SA (specializată în distribuția de tehnologii agricole), Agricover Credit IFN SA (instituția financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor) și Agricover Technology SRL (prin care Grupul oferă fermierilor acces la cele mai noi inovații în agricultura mondială și, practic, le faciliteză acestora o transformare a modului în care își desfășoară activitatea prin intermediul accesării tehnologiilor digitale).

Oricare nou-născut prematur are o șansă la viață, iar întreg personalul medical din România luptă pentru supraviețuirea lui, în condițiile în care perioada pandemiei a reprezentat o provocare atât pentru medicii obstetricieni, cât şi pentru medicii neonatologi.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurităţii, miercuri, 17 noiembrie 2021, la Sala de Consiliu a UMF Carol Davila a avut loc conferință de presă la care au participat Prof. Univ. Dr. Jinga Viorel, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, Prof. Univ. Dr. Florin Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, șef Clinica Obstetrică- Ginecologie din cadrul SUUB, Dr. Adriana Dan, medic șef secție Neonatologie din cadrul SUUB și Șef Lucrări Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șef lucrări UMF ,,Carol Davila”, șef Clinică Terapie Intensivă Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Maria Sklodowska Curie.

În acest context, Prof. Monica Cîrstoiu, șefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul SUUB, a precizat că, în pandemie, pe parte de spitalizare, medicii Spitalului Universitar s-au confruntat cu un număr mai mare de patologii severe venite în Urgenţă, din cauză că multe paciente nu au mai făcut evaluările periodice necesare în sarcină.

Extrem de important de precizat că în Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti am reuşit împreună cu echipele de neonatologie să creăm circuite separate. Astfel, există trei circuite diferite: gravidă pozitivă, gravidă cu test în lucru şi gravidă negativă. Pentru fiecare din aceste situaţii, am realizat circuite diferite, astfel încât pacientele negative şi bebeluşii lor să aibă o zonă separată, iar pacientele pozitive să beneficieze de aceleași îngrijiri adecvate, atât mama cât şi copilul născut pozitiv COVID-19.

„Toate pacientele Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti şi, bineînţeles, toţi nou-născuţii sunt testaţi ca screening prin test PCR. În acest an, numărul de naşteri de la paciente pozitive a fost de aproape 4 ori mai mare decât numărul de paciente pozitive care au născut în anul 2020. Dacă în 2020 am avut un număr de 31 de paciente pozitive, cu un nou născut pozitiv, în 2021, până în prezent, am avut 116 gravide pozitive din care 4 nou-născuţi au fost şi ei pozitivi la momentul naşterii”, a mai menționat dr. Monica Cîrstoiu.

Anul acesta, la SUUB s-au înregistrat 1940 de naşteri, 116 fiind gravide confirmate pozitiv cu SARS- CoV-2. Din 116 de gravide pozitive, doar patru nou-născuţi au fost confirmaţi COVID-19 pozitivi. Asta în condițiile în care, anul trecut, doar 31 de gravide au fost pozitive, cu un nou-născut pozitiv.

În SUUB, ca un centru medical de referinţă unde sunt direcţionate multe sarcini cu risc, rata prematurităţii a fost superioară mediei naţionale (de 9%), ajungând la aproximativ 13%. Dintre aceşti prematuri, aproximativ 10% sunt nou-născuţi cu greutatea de sub 1.000 de grame, care necesită spitalizare de 2-3 luni de zile. Secţia de terapie intensivă neonatală din cadrul SUUB are o capacitate de 10 locuri şi este dotată cu echipamente de ultimă generaţie necesare pentru îngrijirea prematurilor cu vârste de gestaţie şi greutăţi foarte mici (până la 26 săptămâni de gestaţie şi 600 de grame) şi a tuturor nou-născuţilor, indiferent de vârstă sau greutate.

Cea mai lungă durată de spitalizare în secţie de terapie intensivă nou-născuţi a maternităţii din cadrul SUUB a fost de 6 luni, un bebeluş de 500 de grame, cu o patologie complexă, care a necesitat multe intervenţii medicale.

La rândul său, Prof. Univ. Dr. Florin Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB, a adăugat că Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este o clinică universitară de elită, un spital regional de urgenţă 1A, care asigură servicii medicale de înaltă performanţă.

În secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar avem cadre medicale de excepţie care au salvat foarte multe gravide venite în stare gravă la Unitatea de Primiri Urgenţe. Datorită medicilor de la SUUB au primit o nouă şansă la viaţă şi nou- născuţii, unii dintre ei fiind aduşi pe lume înainte de termen. Secţia de Neonatologie a SUUB este clasificată ca maternitate de grad III având capacitatea de a acorda îngrijiri medicale înalt calificate pentru orice fel de patologie neonatală”, a adăugat acesta.

prematur1„Celebrăm pe cei 15 milioane de prematuri care se nasc anual”

În cadrul conferinței de presă, Dr. Cătălin Cîrstoveanu, şef Clinică Terapie Intensivă Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii MS Curie, a precizat că la data de 17 noiembrie 2021, de Ziua Mondială a Prematurităţii, celebrăm pe cei 15 milioane de prematuri care se nasc anual la nivel mondial şi pe cei 20.000 de prematuri care se nasc anual în Romania.

Trebuie să ne aducem aminte de cei care sunt fericiţi, sănătoşi, de cei care sunt în suferinţă, de cei care nu mai sunt, dar, extrem de important, să ne aducem aminte de câte lucruri mai avem de făcut pentru sănătatea lor”, a continuat Cîrstoveanu.

În mod simbolic, clădirea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi clădirea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie şi au fost iluminate arhitectural, mesajul proiectat    fiind: „Împreună pentru o şansă la viaţă”. iluminat Carol Davila

iluminat curie

Potrivit unui recent studiu realizat de BestJobs, 73% dintre angajați ar renunța la noul job fără să anunțe angajatorul dacă ar interveni situații cu care nu sunt de acord. Pentru peste un sfert din total, un motiv ar putea fi obligativitatea vaccinării.

Mai exact, cele aproape trei sferturi dintre candidați ar renunța la noul job în perioada de probă fără să anunțe angajatorul, dacă întâmpină situații pe care le consideră neplăcute, deși procesul de schimbare a jobului poate dura până la șase săptămâni în cazul angajaților white collar și chiar până la șase luni în cazul angajaților din categoria gold collar, conform studiului realizat de D&D Research pentru BestJobs.

Dintre aceștia, 27% consideră imorală impunerea vaccinării și ar fi determinați să părăsească jobul fără păreri de rău. Chiar dacă proiectul de lege care prevede obligativitatea prezentării la locul de muncă a certificatului privind COVID-19 este momentan în dezbatere și nu a fost încă luată o decizie, o bună parte dintre candidați își arată îngrijorarea cu privire la acest scenariu. La polul opus însă, doar 1% dintre respondenți au spus că s-ar simți îndreptățiți să renunțe la un job nou dacă descoperă despre colectiv că este majoritar împotriva vaccinării.

Fenomenul de „ghosting” și problemele din recrutare

După ce 87% dintre candidați au declarat recent că li s-a întâmplat să meargă la interviuri care păreau promițătoare, dar în urma cărora nu au mai primit niciun semn de la recrutor, platforma de recrutare BestJobs a vrut să descopere și realitatea din cealaltă tabără, a celor care ar renunța la un job început de curând fără să mai răspundă la telefon.

Astfel, cel mai recent sondaj-fulger realizat de BestJobs scoate în evidență motivele pentru care angajații și-ar supune noii angajatori fenomenului de „ghosting” la rândul lor. De altfel, 27% dintre respondenți au spus că nu văd necesar un asemenea comportament și consideră că plecarea trebuie anunțată indiferent de motivul care a dus la această decizie. În plus, tot aceștia consideră că ar fi imatur să nu anunți, cu atât mai mult cu cât din discuția cu angajatorul poate reieși feedback valoros și constructiv pentru ambele părți.

În același timp, 54% dintre susținătorii deciziei de a părăsi un job în perioada de probă fără a notifica angajatorul enumeră printre motivele care ar justifica un asemenea comportament lipsa de profesionalism a colegilor sau a superiorilor, neconcordanța între condițiile discutate în cadrul interviului și realitatea din activitatea de zi cu zi, încălcarea condițiilor obișnuite de muncă prin nerespectarea programului sau a gradului de dificultate a jobului, întârzierea plății salariului.

Un alt motiv pentru care angajații ar renunța la un job nou fără să mai privească în urmă ar fi dobândirea unei moșteniri sau câștigul la loterie, în unele cazuri chiar fără a juca un bilet, așa cum declară plini de speranțe alți 17% dintre candidații care au răspuns la sondajul realizat de BestJobs.

Produsele electronice și cele pentru casă și grădină sunt cele aflate pe primele locuri în topul achizițiilor recente online - în jur de jumătate, în timp ce produsele de tip fashion sunt cumpărate cu preponderență offline, deși și aici achizițiile online au crescut la aproape o treime în 2021, față de 17% în 2019, arată studiul Google „Smart Shopper”, realizat în vara lui 2021.

De altfel, 41% dintre români au declarat că cea mai recentă achiziție făcută a fost una online, în timp ce în 2019, înainte de pandemie, doar 31% dintre ei au avut un răspuns similar.

Același studiu a mai scos la iveală faptul că aplecarea către comerțul online a crescut pe toate categoriile de vârstă. La cei mai în vârstă se vede cea mai mare creștere a apetenței pentru comerțul online, odată cu pandemia, în condițiile în care cei tineri erau mai aplecați către metodele noi de achiziție în mod natural.

Potrivit studiului, aproape 40% dintre persoanele de peste 55 de ani au declarat că au făcut cea mai recentă achiziție online, în creștere față de 24% în 2019.

Tinerii între 25 și 34 de ani sunt cei care cumpără cel mai mult online - 44%, însă pandemia nu a adus schimbări semnificative în comportamentul lor de cumpărare.

Cei mai mulți români sunt agnostici la tipul de achiziție - offline sau online

Datele Google arată că aproape trei sferturi dintre cumpărătorii din România nu au o preferință pentru online sau offline, ei își aleg canalul de achiziție în funcție de ocazie și oportunitate, față de 61% înainte de pandemie.

Această creștere a achizițiilor multi-canal a venit pe fondul trecerii multor cumpărături din offline în online. Datele arată că ponderea celor care au o preferință exclusivă pentru achizițiile offline a scăzut drastic, de la 27% în 2019, la 10% în 2021.

Recenziile devin tot mai importante

Pe măsură pe comerțul online s-a dezvoltat, cerințele cumpărătorilor au devenit mai sofisticate. Studiul Smart Shopper arată că principala nemulțumire a clienților când fac achiziții online tinde să fie legată de recenziile produselor sau serviciilor: 20% dintre cumpărătorii de produse casă/grădină și îmbrăcăminte/încălțăminte sunt nemulțumiți că nu găsesc recenzii independente la produse.

Pentru cumpărătorii de electronice, nemulțumirea principală este lipsa de ușurință în procesul de achiziție: 20% spun că ar fi vrut să cumpere fără să fie nevoie să se înregistreze sau să se logheze.

Mobilul, între documentare și achiziție

Mobilul are o importanță tot mai mare în procesul de documentare și achiziție. Trei sferturi dintre români folosesc mobilul să se informeze înainte de o achiziție, cel mai mult în cazul produselor electronice (90%) și mai puțin la fashion (56%), fiind vorba despre o achiziție mai personală și unde trebuie să probeze produsele.

Lucrurile se inversează când vine vorba despre achizițiile de pe mobil: 44% dintre români achiziționează produse electronice pe mobil; fiind vorba despre produse de valoarea mai mare, procesul de de cumpărare este realizat de acasă, de pe desktop/laptop. Pe zona fashion, aproape 60% dintre achiziții vin de pe mobil; aici sunt mai multe achiziții de oportunitate: reclamă, oferă, recomandare, etc. În 2021, trendul este de mutare a cumpărăturilor mobile din website în aplicație.

Datele Google Smart Shopper arată că jumătate dintre cei care au cumpărat de pe mobil au folosit aplicația unui brand sau a unui retailer, în timp ce 44% au cumpărat de pe site-ul furnizorului, față de 51% în urmă cu 2 ani.

Studiul Smart Shopper a fost realizat pentru Google de compania de studiu de piață Cint, în iunie 2021. Studiul are o reprezentativitate națională pentru persoanele de peste 18 ani din România, care folosesc un dispozitiv conectat la internet și care au realizat o achiziție în cele 3 mari categorii de produse analizate: electronice, îmbrăcăminte/încălțăminte și casă/grădină.

Pagina 4 din 19
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies