Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Simplul fapt că reprezentam un start-up din presa online la un eveniment organizat de una dintre armele tradiționale ale României – aviația militară și mă țineam scai de persoana îndriduită să ofere detaliile necesare unei documentări cât mai corecte, astfel încât numărul vizitatorilor să fie cât mai mare în locația respectivă, demersu-mi fiind însă inutil, m-a enervat la culme, fix după 20 de ani de activitate.

De prin 1999 încoace, „give or take a few... ”, mă tot învârt prin lumea aceasta a gazetarilor. Recunosc – în afară de televiziune (asta însemnând normă întreagă la un post național, că am mai realizat diverse materiale difuzate pe ici, pe colo), am gustat cam din tot ceea ce înseamnă presă – săptămânal economic tipărit, radio cu acționariat privat, radioul național (studiouri regionale), cotidiene politice tipărite, săptămânale nișate, reviste glossy și cotidiene online. Cam din asta mi-am câștigat pâinea în aceste două decenii.

Cum în meseria asta pentru a obține o informație, „dacă ești dat pe ușă afară, intri pe geam”, ăsta mi-a și rămas motto-ul. Având la bază acest dicton, am avut de-a face de-a lungul carierei cu tot felul de oameni – de la ministru la cerșetorul și hoțul de buzunare, de la militarul de rând la general, de la doctori la pacienți, de la fermier la consumator etc. și, de fiecare dată, am reușit ceea ce-mi propusesem, și anume să obțin și transmit mai departe informații și să generez emoții, sentimente, încredere. Asta poate și pentru faptul că am rămas echidistant și am transmis informația netrunchiat.

Că mi s-a refuzat uneori accesul la informația de care aveam nevoie, tuturor cred că ni se întâmplă, dacă într-adevăr trudim pe șpalt, nopțile, corectăm și edităm de zor și încercăm să prezentăm adevărul (în accepțiunea majorității).

Nu asta este problema.

Să nu se supere X sau Y

Când ai de-a face cu purtători de cuvânt, PR-iști, oamenii de legătură dintre sursa informației și tu, gazetarul, ai în față o pleiadă de personalități, frustrări, metode de abordare.

La început, bătrânii lupi ai peniței, clar afectați de reminiscențele presei comuniste, îmi spuneau că „am condei”, dar mă sfătuiau de zor să nu fiu dur cu „punțile de legătură”, astfel încât să nu fiu scos de pe lista de preferați. Cum informația era importantă pentru un jurnalist care a activat în marea sa majoritate a carierei în presa de nișă, am observat că sfatul era de bun augur. Asta până acum câțiva ani. Mi-am dat seama că oricât de mult te luptai să dovedești că tu scrii, că ești echidistant, că și dacă doare dacă scrii mai dur uneori, dar că tu scrii realitatea, dacă nu ești mainstream, un brand, mori pe baricade.

Da, „nișații” mor pe baricade

De ceva vreme încerc marea cu degetul. Am demarat proiectul „Surse și Resurse” cu care încerc să descopăr surse noi de informații, surse credibile, astfel încât să transmit cititorilor conținut de calitate. L-am gândit ca un portal de știri orientat în mare parte către zona de military și intelligence, fără însă a omite și celelalte domenii de activitate. Ca atare, de la o vreme nu ratez niciun eveniment dedicat, fie că vorbim de BIAS, de Ziua Porților Deschise Baza 90 etc. Oricum, eram un client fidel al BSDA și al altor activități expoziționale de profil. Repet, fără însă a neglija și celelalte domenii.

Astea fiind spuse, să revenim la „moartea pe baricade”. Fac apel la memorie și mă întorc la BIAS, respectiv la Ziua Marinei, primele evenimente la care m-am acreditat în calitate de fondator al „Surse și Resurse”. Nu fac aprecieri subiective, însă felul profesionist în care am fost tratat de organizatorii ambelor evenimente nu poate genera decât cuvinte de laudă din partea mea. Orice informație mi-a fost necesară, o primeam instantaneu, fie că era vorba de organizatori, fie de participanți.

Nu asta s-a întâmplat și în cazul organizatorilor Zilei Porților Deschise la Baza 90 de Transport Aerian Otopeni „Comandor Gheorghe Bănciulescu”, respectiv cei ai AeroNautic Show 2019 (Asociația Aeronautică Română). Și în cazul primilor, și în cel al ultimilor, transmiterea cererilor de acreditare către adresele de e-mail oficiale a reprezentat un demers inutil. În cazul Zilei Porților Deschise, informația a ajuns la urechile mele grație social media, nicidecum datorită vreunui comunicat de presă remis la redacție sau a vreunei informări telefonice sau de orice altă natură.

În ceea ce privește Ziua Porților Deschise la Baza 90, entuziasmat fiind, m-a luat valul, am rezolvat rapid cu un articol de promovare a evenimentului și am ajuns la fața locului, sâmbătă, 14 septembrie 2019. Eram dornic de a obține o informație cât mai clară, astfel încât și cei de acasă să se bucure de parcursul acestui eveniment. Voi sări peste anumite aspecte de ordin organizatoric din respect pentru toți militarii implicați în organizarea evenimentului, însă nu voi omite faptul că am fost IGNORAT de către persoana care trebuia să ofere informații TUTUROR reprezentaților presei la acest eveniment. Nu exagerez când spun că mă țineam aproape scai de reprezentantul RoAF, doar-doar voi obține mai multe detalii despre activitățile care se desfășurau în cadrul evenimentului de la Baza 90. Noroc cu televiziunile; reporterii lor primeau proactiv resursa informativă necesară. Noroc și cu prezentantorul evenimentului – coroboram informațiile pe care le obținusem pe fugă cu cele prezentate de el real time.

Fără malițiozitate

Într-un final, am obținut direct de la cei care au susținut activități la Ziua Porților Deschise informații de background despre ceea ce au prezentat la evenimentul de sâmbătă, 14 septembrie 2019. Unele dintre aceste activități sunt deja postate sub forma unor clipuri video pe pagina de Facebook @sursesiresurse

Poate îl și înțeleg pe domnul ofițer că era asaltat de telefoane de la reprezentanții mass-media și nu numai. Era ocupat și îmi este clar că eu nu reprezentam o prioritate. Nu înțeleg de ce însă s-a răstit la mine când l-am rugat să-mi arate desfășurătorul activităților, așa cum o făcuse anterior cu televiziunile, cât și cu alți colegi din presă, și aproape a strigat la mine „să fac loc!!!” în momentul în care Detașamentul Drill-team aparținând Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” se apropia de zona scenei. Nu înțeleg de ce a făcut asta pentru că eu nu mă aflam pe traseul acestor militari, iar lângă mine erau alte zeci de curioși. Eu eram acolo doar să-mi fac treaba. Vă mai aduceți aminte de presa anilor 20? Ce mult îmi place înghesuiala ziariștilor cu pixul și hârtia la pălărie, care mai de care dornic să prindă o vorbă, iar fotograful un instantaneu.

N.B. Până la momentul publicării acestui articol de poziție, solicitarea de acreditare pe lângă evenimentul de astăzi, transmisă către adresa generică de e-mail destinată presei și postată pe site-ul RoAF, respectiv către omoloaga Bazei 90 nici acum nu a primis răspuns. Nici AEROAS nu s-a sinchisit prea mult să-mi transmită vreo informație despre AeroNautic Show 2019.

Da, Surse și Resurse nu este mainstream. Nici nu și-a propus. A apărut însă în peisajul media specializat și va rămâne acolo cât timp se va putea. Voi fi prezent la evenimente și de acum înainte, bazându-mă pe motto-ul meu gazetăresc!

Vineri, 13 Septembrie 2019 13:05

Cum poți câștiga timp tunzând iarba

Robotul de tuns iarba IMow de la Stihl vine mai nou în ajutorul proprietarilor de suprafețe înierbate care variază între 800 și 5.000 de metri pătrați și le oferă acestora posibilitatea redirecționării timpului atât de prețios către alte activități din gospodărie.

Un astfel de utilaj este o soluție tehnică ideală care asigură pe de o parte un nivel constant al firelor de iarbă, cât și un nivel optim de îngrășare a pământului. Și asta pentru că robotul tunde în permanență firele de iarbă, lăsând în urmă bucăți milimetrice care păstrează umiditatea și asigură un nivel optim de îngrășare al gazonlui.

„În timpul verilor ploioase, gazonul trebuie tuns la 2-3 zile, dacă se dorește ca acesta să aibă un aspect unitar și îngrijit. Fie că proprietarii folosesc o soluție de tundere cu motocoasă sau mașină, tot le consumă timp”, spun dezvoltatorii noii tehnologii. „Altfel, sunt obligați să angajeze o persoană care să o facă în locul lor. Ambele situații vor fi evitate odată cu instalarea unui robot IMow, pentru că se va ocupa singur de acest job. Pentru un astfel de utilaj este suficient să i se comunice perimetrul de desfășurare, prin instalarea unor fire de demarcație, iar pe acest spațiu el își va face treaba non-stop. Încărcarea acumulatorului o realizează singur în stația de andocare, iar dacă începe să plouă afară, senzorul de umiditate îi transmite utilajului retragerea la docking până când vremea își revine”.

În ceea ce privește securitatea în utilizare, un robot de tuns iarba este chiar mai sigur decât un aspirator. Și asta pentru că în momentul în care întâlnește un obstacol, utilajul se oprește din tăiat și își reconfigurează traseul. În plus, în cazul puțin probabil, în care cineva îl ridică sau îl răstoarnă, sistemul de tăiere se oprește instant. Iar dacă cineva încearcă să fure utilajul, acesta își va declanșa alarma și va atenționa propietarul prin email sau sms.

Unele variante mai avansate de IMow pot fi coordonate printr-o aplicație online instalată pe telefonul mobil. Prin acest sistem se pot configura programele de tăiere, dar se pot obține informații despre starea utiliajului sau localizarea sa exactă prin GPS. În plus, un astfel de sistem nu va funcționa decât împreună cu stația de docking de lângă casa utilizatorului, cu care s-a realizat cuplarea prin codul PIN. Compania germană a adus pe piața din România mai multe variante de IMow, care fac față inclusiv la terenuri accidentate sau în pantă.

Cu ocazia Zilei Porților Deschise de sâmbătă, 14 septembrie 2019, eveniment care se va desfășura la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, publicul vizitator va avea posibilitatea de a participa la o tombolă în urma căreia câștigătorii vor putea zbura cu aeronavele din dotare.

Accesul în Baza 90 Transport Aerian se va face doar în baza unui act de identitate valabil (B.I, C.I, pașaport), document care, din „motive de securitate”, va fi scanat, anunță organizatorii.

„Acordul scanării actului de identitate se face în conformitate cu Legea 363/28.12.2018 și Regulamentul UE 2016/679”, se precizează în informarea transmisă la redacție.

Norocoșii câștigători ai tombolei trebuie însă să aibă în vedere că la bordul aeronavelor vor avea acces doar cetățenii români, pe baza semnării unui angajament, precum și că poate fi îmbarcată orice persoană în vârstă de minim 7 ani.

De asemenea, persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani vor fi obligatoriu însoțite de unul din părinți/tutore/reprezentant legal (în acest caz se vor ocupa două locuri în aeronavă), iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 si 18 ani necesită acordul unui părinte sau al tutorelui/reprezentantului legal, prin semnarea unui angajament (în acest caz se va ocupa un loc în aeronavă).

Totodată, organizatorii precizează că nu vor fi acceptate la bordul aeronavelor persoanele care se află sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor interzise, a căror conduită, stare mintală sau fizică, poate constitui un pericol sau provoca neplăceri celorlalți pasageri.

Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că nu vor fi acceptate la bordul aeronavelor persoanele care refuză să semneze angajamentul de participare, precum și că pe timpul zborului pasagerii vor respecta indicațiile însoțitorilor de bord, iar dizpozitivele electronice aflate asupra pasagerilor se vor închide atât la decolare, cât și la aterizare.

Pe lângă șansa de a zbura, participanții la eveniment vor avea posibilitatea de a vizita expoziții de tehnică militară aparținând Forțelor Aeriene Române și se vor bucura de un program artistic oferit de Ansamblul Artistic Doina al Armatei.

„Nu vor lipsi și alte surprize”, mai spun cei de la Baza 90.

Ziua Porților Deschise se va desfășura în intervalul orar 08:30 – 15:00 la Baza 90 de Transport Aerian Otopeni „Comandor Gheorghe Bănciulescu”, strada Zborului, nr. 1.

Autovehiculele vor putea fi lăsate în parcarea temporară de la intrarea în baza militară, drumul până la locație urmând să fie parcurs pe jos.

foto credit: Baza 90 de Transport Aerian

Proiectul de act normativ care prevede că persoanele juridice de drept public nu vor mai avea obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice a fost adoptat miercuri, 11 septembrie 2019, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Proiectul de lege modifică art. V din Ordonanţa Guvernului nr.17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi alte acte normative, în scopul introducerii şi a persoanelor juridice de drept public în sfera persoanelor care nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice sau emise ori încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice.

„Persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice. Persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea şi persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, entităţile fără personalitate juridică. Prevederile nu se aplică instituţiilor sau autorităţilor publice cărora prin acte normative de rangul legii, cu caracter special faţă de prezenta ordonanţă, li se impune expres folosirea ştampilelor”, prevede proiectul adoptat.

Demersul de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităţilor fără personalitate juridică, precum şi persoanelor juridice de drept public aplicarea ştampilei pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârşită de către persoana din cadrul unei instituţii sau autorităţi publice, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale, se mai arată în proiectul adoptat.

Deputații au adoptat inițiativa legislativă care prevede că instituțiile publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ștampila în relația cu cetățenii sau cu alte instituții, cu 207 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă și 58 de abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 7 noiembrie 2018, iar miercuri decizional de Camera Deputaților și urmează să fie trimis la promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.

Conform unei analize de specialitate pusă la punct de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5.311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 milioane euro anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine în mod etapizat pe parcursul a patru ani.

Vorbim practic de o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66.000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE) care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care de exemplu nu mai are voie să ia animale din Australia începând cu ianuarie pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capable să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai cald decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50% și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată în sfârșit o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede printre altele că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi am lansat petiția prin care toți Parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

Comisia Europeană (CE) investighează un nou posibil caz de abuz de poziţie dominantă din partea gigantului tehnologic Google, în condițiile în care entitatea și-ar favoriza propriul serviciu de căutare de locuri de muncă, Google for Jobs, în detrimentul concurenţilor săi, anunță agenţia EFE.

Marți, 27 august 2019, comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a confirmat într-o conferinţă care a avut loc la Berlin că este analizat acest instrument al companiei americane, care a fost deja amendată pentru tratament avantajos faţă de comparatorul său de preţuri Google Shopping.

Comisarul pentru Concurenţă a aplicat trei sancţiuni de mai multe miliarde euro companiei Google în ultimii trei ani.

Prima, în 2017, pentru favorizarea Google Shopping, s-a ridicat la 2,424 miliarde euro. Ulterior a fost aplicată o a doua, în 2018, pentru utilizarea sistemului Android pentru consolidarea poziţiei dominante a motorului său de căutare, a atins nivelul record de 4,343 miliarde euro, şi a treia în martie, pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa de publicitate online, prin serviciul său AdSense for Search, de 1,49 miliarde euro.

Dacă investigaţia Comisiei confirmă că Google a recidivat în ceea ce priveşte abuzul de poziţie dominantă, compania ar putea primi o nouă sancţiune de miliarde pentru comportament care aduce prejudicii concurenţilor şi, în ultimă instanţă, consumatorului european.

Oficialul european a afirmat în cadrul aceluiași eveniment că există „un evident conflict de interese” în faptul că multe companii activează „drept jucător şi arbitru” în gestionarea platformelor digitale, care, în acelaşi timp, concurează cu alte companii ce depind de acea platformă.

Există o „tentaţie evidentă de a interveni în modul în care lucrează, în favoarea propriilor servicii”, a adăugat comisarul european.

Sursa citată a mai precizat că ar putea fi necesară, în plus faţă de politica de concurenţă, adoptarea unor reglementări pentru a evita astfel de comportamente.

De când a preluat portofoliul de comisar pentru Concurenţă, în 2014, Vestager a acordat o atenție sporită marilor companii din sectorul tehnologic, ale căror modele de afaceri digitale reprezintă o provocare în momentul aplicării politicilor tradiţionale, fie că sunt de concurenţă sau de fiscalitate.

Ultima investigaţie privind Google ar putea trece, însă, în alte mâini, deoarece, chiar dacă daneza va fi în continuare comisar în viitorul Executiv prezidat de Ursula von der Leyen, încă nu se ştie dacă va continua ca şi comisar responsabil de concurenţă, unul dintre portofoliile cu cea mai mare putere de la Bruxelles.

Citat de Interfax şi Reuters, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat marți, 27 august 2018, că industria specializată din țara sa a livrat Turciei noi elemente ale sistemului antiaerian S-400.

„Un nou transport a fost efectuat marţi dimineaţă”, a declarat Vladimir Putin în cursul unei întrevederi cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, aflat în vizită în Rusia.

Ministerul turc al Apărării a confirmat că a început transferul elementelor celei de-a doua baterii a sistemului antiaerian S-400.

Ankara a comandat un sistem antibalistic şi antiaerian rus S-400, dar cazul a amplificat tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, aliaţi în cadrul NATO. Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea, să le achiziţioneze.

Conform datelor publicate de Eurostat marți, 27 august 2019, România și Polonia au înregistrat cele mai mici preţuri la carne din blocul comunitar (UE28), ambele cu 37 de procente sub media Uniunii Europene.

Alte state membre cu preţuri scăzute la carne au fost Bulgaria (36% sub media UE), Lituania (29%) şi Ungaria (25%).

Pe de altă parte, cele mai mari preţuri la carne din UE se înregistrau în Austria, cu 46% peste preţul mediu din UE, Luxemburg (42%), Franţa (31%) şi Belgia (26%).

Față de anul 2017, România a înregistrat al treilea cel mai scăzut nivel al preţurilor cărnii din Uniunea Europeană, cu 40,8% sub media Uniunii Europene. La acel moment, cele mai scăzute preţuri ale cărnii au fost consemnate în Bulgaria, cu 40,9% sub media europeană, şi în Polonia, cu 43,3% sub media UE.

Foto credit: Gheorghe Stancu (Facebook, arhiva personală), Surse și Resurse

MiG-ul 21 Lancer la manșa căruia se va afla asul Gheorghe Stancu și care sâmbătă, 24 august 2019, va opera de pe Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu, reprezintă începutul în forță al BIAS 2019, „un solo foarte frumos”, descriere aparținând lui George Rotaru, directorul general al Aeroclubului României, conducător al demonstrației aeriene.

„Începutul va fi în forță, chiar cu un MiG 21 Lancer care operează de pe Băneasa (n.r. - Aeroportul Aurel Vlaicu); un solo foarte frumos. La un moment dat veți vedea un Airbus al Tarom, însoțit de Șoimii României (n.r. Hawks of Romania). Vom avea și un planor nou de acrobație al Aeroclubului României; zboară Octav Alexan, copilul nostru care este vicecampion mondial la acrobație în acest an. Spectacolul va ține continuu față de anii precedenți, până la 20:45. De la ora 09:00 la ora 20:45, tot timpul în aer vor fi aeronave și parașutiști. (...) În total, BIAS 2019 înseamnă peste 100 de aeronave prezente la sol și în aer”, a declarat Rotaru în cadrul conferinței de presă de vineri, 23 august 2019, de la Romaero, care a adăugat pentru Surse și Resurse că pilotul care va deschide BIAS 2019 fiind însuși Gheorghe Stancu.

rotaruÎn plus față de evoluțiile Mig 21 Lancer, F16 și altele, Forțele Aeriene Române (ROAF) au mai pregătit un static display format din aeronave și sisteme specializate de apărare antiaeriană, precum și un personal bine pregătit la standurile expoziționale.

„Pentru mâine (n.r. - 24 august 2019), în cadrul BIAS, Statul Major al Forțelor Aeriene vă va prezenta un număr de peste 40 de aeronave în zbor și la sol. Totodată, pe platforma expozițională va putea fi observat sistemul de rachete Hawk PIP III R, radarul TPS 79 și altele. Vă așteptăm alături de noi și în hangar, unde tinerii interesați de oferta educațională o vor putea consulta”, a precizat la rândul său colonel Ionuț Neamu.

BIAS 2019 va avea două faze, potrivit spuselor locotenent-comandor Mădălin Cristea. Astfel, începând cu dimineața zilei de sâmbătă, 24 august 2019, reprezentanții ROAF îi vor delecta pe spectatori, din nou, cu evoluțiile aeronavelor din dotare, cât și cu măiestria piloților militari, a parașutiștilor și, bineînțeles a întregului personal.

„Show-ul este compus din două faze: una de zi și una în crepuscul. Pe partea de zi vom avea atât zboruri individuale, cât și zboruri de formație la care vor participa toată gama de aeronave pe care o avem în dotare”, a spus reprezentantul ROAF.

11 ani de BIAS

Prezent la eveniment, Dragoş Titea, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor a ținut să marcheze cei 11 ani care se împlinesc de la primul miting aviatic, în 2019. El a precizat că ediția din acest an va fi „diferită” faţă de cea din anii trecuţi.

„Este un miting care va începe în jurul orei nouă dimineaţa şi se va termina în jurul orei nouă seara. Este un miting continuu. Va fi un show nou, vom avea pentru prima oară din partea companiei Tarom un avion Airbus şi pentru prima oară va fi însoţit de cinci avioane din parte Aeroportului României”, a anunţat Titea.

Vor participa la în cadrul show-ului dinamic 10 echipe cu paricipanţi din ţară şi străinatate, iar la display-ul static vor fi 11 participanţi. În cadrul show-ului Dinamic Display vor participa, în ordine, Baltic Bees din Lituania cu 6 avioane L39 C Albatros, tot din Lituania, Jurgis Kairys cu o aeronavă SU 31, Luca Berttossio – planor din Italia, Soko Galeb (Serbia, Soko G2 Galeb), Valer Novac (România, Kamov elicopter), Slovacia (L 29 SK şi L29 Delifin), Aeroclubul României, Şcoala Superioară de Aviaţie (3 elicoptere EC 20, o eronavă bitomotor Tecman 2006, 3 aeronave monomotor – tecman 2008 şi Cessna 172), Forţele Aeriene Române (F-16, MIG-21 Lancer, IAR 316B, IAK 52, IAR 99 Şoim, C 130 Hercules, C27J Spartan).

Spectacolul aerian este garantat de prezența așilor Aeroclubului României – Hawks of Romania, White Wings, alături de paraşutiştii formaţiei Blue Wings. Hawks of Romania evoluează cu cinci avioane EXTRA 300; White Wings este formația de două planoare, care a dat clasă multor campioni mondiali la concursurile internaționale. Blue Wings este formația de parașutisti, care vor încânta publicul de la BIAS, dezvăluind în aer drapelul tricolor de 400mp, potrivit organizatorilor.

Spectatorii vor asista și la evolutii inedite de acrobatie individuală, realizate cu aeronave Zlin 50, Extra 300 și IAR 35.

Baltic Bees este o trupă recunoscută pentru manevrele artistice de maximă dificultate, realizate cu aeronave militare, dar şi de acrobaţie de mare viteză şi manevrabilitate. Echipa Baltic Bees efectuează toate manevrele standard de acrobaţie, şi are, de asemenea, un arsenal de figuri individuale şi alte elemente dificile de zbor în grup. Echipajul Baltic Bees este format din 6 piloţi experimentaţi, având la activ mii de ore de zbor.

Liderul echipei este Artyom Soloduha, un tânăr pilot cu 700 de ore de zbor la activ, a cărui poreclă este Maverick, arată organizatorii BIAS 2019. Manevra de zbor preferată este „crazy bee”. Cel mai experimentat membru al echipei este Valery Sobolev, pilot instructor cu 3.500 de ore de zbor la activ. Porecla sa binemeritată este „God Father”, iar schema preferată de zbor este „Bell”. Echipajul este completat de Igor Yudkin „Major”, cu 2.200 ore de zbor, Anatoly Perekriostov „Maestro”, pilot cu 3.100 ore de zbor, Alexander Zarinsh „Smoke”, cu 2.200 ore de zbor și cel mai nou membru al echipei, Alessandro Scorrano, pilot cu 1.500 ore de zbor.

La BIAS 2019 Baltic Bees vor evolua cu șase L-39C Albatros, avioane de instruire, cu reacţie şi două locuri, folosite în principal de forţele aeriene europene. Albatrosul este special şi foarte popular datorită caracteristicilor tehnice excelente, aerodinamicii impecabile şi datorită manevrabilităţii. Fiecare aeronavă Baltic Bees are propriul nume, care aduce aminte de folclorul letonian şi care promovează atât istoria, cât şi cultura şi valorile care definesc această ţară.

Luca Bertossio este unul dintre invitaţii speciali ai BIAS 2019. În vârstă de 27 de ani, italianul este campion mondial la planorism și cel mai tânăr câștigător al competiție Glider Aerobatics. Cu o experință de peste 3.500 de zboruri cu planoarele SWIFT S1, MDM Fox, ASK21 și IS28B2, italianul Luca Bertossio deţine inclusiv licenţa de pilot de linie.

La categoria Static Display, vor lua parte Forţele Aeriene Portugalia cu două aeronave F16, Forţele Aeriene Ungaria cu un Gripen şi o aeronavă suport, Forţele Aeriene Române, Tarom cu ATR 72, Forţele Aeriene SUA – USAF BlackHawk, NATO – AWAKS – Boeing E-3 Sentry, ARPIA – machete istorice VUIA -COANDĂ, Romaero – BAC1-11, YAK 52, Iacarii Acrobati, IGAV elicoptere MI 17 şi EC 135.

Intrarea publicului la BIAS este liberă. Accesul publicului se face prin Romaero, începând cu ora 08.00. Organizatorii le recomandă participanţilor să folosească mijloacele de transport în comun, deoarece nu se asigură parcarea.

MĂȘTI. În România, activitatea de lobby nu este reglementată la nivel legislativ. Acest lucru nu împiedică însă manifestarea ei sub diferite forme.

Chiar dacă, în România, se face lobby sub diferite forme (public affairs sau networking politic), cu câteva excepții, nimeni nu recunoaște că întreprinde o astfel de activitate. Poate cel mult că apără un principiu sau un punct de vedere în fața instituțiilor statului (advocacy). Motivul principal: acuzele imediate de trafic de influență venite în mare parte din partea politicului. Activitățile de advocacy (și lobby) intră, parțial, în atribuțiile experților în afaceri corporative sau relații publice și guvernamentale din cadrul companiilor mari. Lobiștii sunt angajații unor companii de profil sau sunt consultanți ce lucrează pentru anumiți clienți: companii, asociații, sindicate, organizații sau agenții guvernamentale.

Umbrele de protecție

Pentru a nu fi acuzați de trafic de influență, specialiștii se împart în două tabere. Pe de-o parte, sunt cei care spun că nu avem o legislație care să reglementeze această activitate și care fac orice altceva în afară de lobby. Pe de altă parte, sunt cei care spun că avem legislație și că este nevoie doar de implementarea acesteia. Este vorba de actele normative privind accesul liber și deschis la toate puterile din stat (Legea 52/2003, Legea 544/2001), precum și Articolul 31 din Constituția României. Ei sunt unii dintre cei care fac advocacy. În final, rămân cei care, pur și simplu, fac tot lobby, sub forma public affairs-ului sau networking-ului politic.

Ptiu drace. N-avem legi!

Piața lobby-ului din România este total nereglementată din cauza lipsei legislației, spun cei din prima tabără. De asemenea, ei spun că lobiștii se feresc să recunoască faptul că practică această meserie, din cauza asocierii cu traficul de influență și grupurile de interese. „La noi este mai ușor și mai vandabil pentru mass-media să definească lobby-ul ca trafic de influență“, a spus Claudiu Săftoiu, manager al companiei de consultanță politică, Capital Promotion. Și Adriana Săftoiu, deputat PNL, este de acord că, în România, nimeni nu declară că face lobby din cauza lipsei actelor normative și a unui cadru clar. Culmea. Lipsa unei legislații în domeniu aparține tot oamenilor politici. Și asta în ciuda faptului că tocmai ei ar fi trebuit să susțină exact legalizarea acestui cadru. „Chiar și Traian Băsescu, la un moment dat, s-a împotrivit ideii de lobby și vorbea de conflictele de interese“, a precizat Adriana Săftoiu.

Lobby pentru advocacy

Sunt voci care spun că legitimarea unei profesii nu se face obligatoriu printr-o lege specială, iar calitatea de lobbist legitimat, ca atare, nu poate conferi automat autoritate profesională, recunoaștere sau acces privilegiat la reprezentanții autorităților. Ei sunt unii dintre cei care practică advocacy și care spun că nu este nevoie de o lege a lobby-ului în România. „Crearea unui mecanism prin care să se accepte influențarea procesului de decizie nu este coerentă cu principiile care stau la baza sistemelor constituționale europene“, se arată într-o comunicare prezentată de Gilda Lazăr, director Afaceri Corporative din cadrul JTI România. Diferența cheie între lobby și advocacy este că advocacy presupune comunicarea directă cu legiuitorul și opinia publică, a unui punct de vedere individual/general/al unei organizații, fără a cere neapărat inițierea unei modificări legislative.

INTERES
Cerința de lobby

De lobby poate avea nevoie oricine, de la o companie sau un grup de companii, până la ONG-uri, sindicate, patronate sau orice alt tip de organizație. „Inclusiv guvernele pot apela la lobby atunci când doresc să influențeze anumite organisme europene sau mondiale“, spune Cezar Caluschi, fondator al Agenției OSC din România. Este și cazul campaniei lui Traian Băsescu, în momentul în care România avea probleme cu ratificarea tratatului de integrare în UE, în ultimele patru luni ale anului 2006. Atunci, toată agenda politică externă s-a concentrat pe cele patru țări care încă nu ratificaseră tratatul: Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. „Ce făcea atunci președintele României? Nu numai că se ducea la președinții omologi sau prim-miniștri, dar se ducea în Parlamentul acelor țări, se întâlnea cu comisiile de politică externă. Făcea lobby“, spune deputata PNL Adriana Săftoiu. Si Corina Vințan menționează că lobby-ul României pentru aderarea la UE a fost extrem de consistent la nivel politic, dar extrem de slab la nivelul mass-mediei internaționale. Tentativa eșuata a României de a face o campanie de imagine în Europa a determinat guvernele europene ulterior sa impună restricții severe în ceea ce privește accesul forței de munca romane pe piața muncii europene.

CURAJ
„Nu mă feresc să folosesc sintagma <lobby>“

Lobby-ul sau afacerile publice (public affairs), cum se numește activitatea aceasta în România și în lume, este o componentă a activității de PR, spune Corina Vințan, fondator al firmei LinksAssociates. Managerul companiei românești de public affairs spune despre lobbist că se luptă pentru a câștiga teren în fața decidenților politici și a mass-mediei pentru problemele clienților firmei pe care o reprezintă (companii, cauze, oameni etc.). În cazul său, Corina Vințan dorește să îi situeze pe clienții săi în zona creatorilor de climat si nu în cea a victimelor de climat (lupta unor companii pentru a schimba unele acte normative nefavorabile). Este un demers corect si democratic, este de fapt un dialog in care o parte in final isi impune poziția. În pluralismul de opinii în care trăim este perfect corect sa lupti pentru a câștiga.

Lobby-ul, mai scump decât PR-ul comercial

Serviciile în domeniul lobby-ului sunt mult mai scumpe decât în domeniul PR-ului comercial, pentru că resursa umană cu care se lucrează are o experiență multiplă în relații guvernamentale, relații cu mass-media, are background politic, are conexiuni valoroase. In zona de mass-media lobistul trebuie să dea dovadă chiar de persuasiune în încercarea de a controla agenda de știri. „Această activitate nu ține de latura ocultismului“, a precizat Corina Vințan. Este vorba de munca de informare a presei si obținere a unei întorsături a unei situații în favoarea unui interes anume (spin doctors).

Serviciile
Afacerist și politician la aceeași masă

OSC, compania lui Cezar Caluschi este specializată pe comunicarea directă, care presupune orice activități și acțiuni prin care putem facilita cea mai bună comunicare între clienți și oamenii politici sau administrația publică“, a precizat Cezar Caluschi. Cele mai utilizate modalități de lucru sunt întâlnirile directe sau organizarea unor evenimente – seminarii, conferințe, mese rotunde – unde clienții și oamenii politici sau din administrație au posibilitatea să se întâlnească și să relaționeze. Corina Vințan se axează mai mult pe munca de informare și analiză, elaborarea strategiei de acțiune, stabilirea contactelor și apoi argumentația solida și serioasă în fata factorului politic. Vințan crede în crearea de coaliții în favoarea unei cauze care face tot demersul mai credibil.

O lecție de lobby american

Claudiu Săftoiu, director al firmei Capital Promotion, vorbește de munca lobistului american ca fiind una extraordinar de laborioasă și care implică cooperarea cu foarte multe entități economico-social-politice. Și dă și un exemplu - cel al unui lobbist care promovează brandul național de bere Budweiser.

Cumpărați produse americane

Cum își face treaba un lobbist american din industria berii? În primă instanță se adresează opiniei publice prin intermediul unor dezbateri în mass-media: „Cumpărați produse americane și cumpărați berea Budweiser. Ea este fabricată din hameiul pe care îl plantăm noi, în California“. Dar de ce iese cu acest mesaj? Se întreabă consumatorul. De ce este hameiul nostru atât de bun? Atunci lobistul face următorul pas. Se îndreaptă către academiile de profil. Vorbește cu specialiștii în hamei și, având și un buget, propune centrului de cercetare respectiv să editeze o carte cu privire la calitățile nemaipomenite ale hameiului american față de alte soiuri din import și care se găsește exclusiv în berea respectivă. În momentul în care un astfel de proiect ajunge la sfârșit, există un adevărat desfășurător, un plan de promovare a brandului de bere pentru care a lucrat. Planul a curpins acele centre de cercetare, articole din ziare și reviste, precum și ratingul unor emisiuni TV calate pe securitatea alimentară. Au fost, de asemenea, angajate sindicatele care lucrează în industria profil și care protejează producția națională. Toate aceste lucruri stârnse de lobbist și date unui politician devin, în mâna celui din urmă, o armă extraordinară pentru a cere, de pildă, o taxare preferențială a berii în SUA. Lobistul poate obține în final, pentru industria berii, un amendament sau chiar un proiect de lege pentru promovarea politică a berii. Prin intermediul activităților de lobby, sume mari de bani intră în societate și creează o bază de interes a unui întreg public consumator. „De aici până la decizia politică este doar un pas“, a conchis Claudiu Săftoiu.

AXIOMĂ
Doar în america funcționează acest sistem

Teama lobistului român de a fi acuzat de trafic de influență este subliniată și de Bogdan Teodorescu. „În România, nu există nicio firmă care să-și poată asuma, prin contract, faptul că poate face lobby“, este de părere analistul politic. El spune că lobby-ul există doar în spațiul american, acolo unde firmele de profil stabilesc o legătură între alegător și candidat și realizează un anumit schimb de facilități. „Spre exemplu, lobiștii solicită ajutor unui congressman pentru a susține în Cameră un anumit proiect. În schimb, el va obține suport politic pentru propriile proiecte. Este un tip de construcție care, în România, este neaplicabil“, a declarat sociologul.

Pagina 5 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind