Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Vineri, 27 martie, la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Aristide Serfioti” Galați au fost confirmate pozitiv cu COVID-19 cinci persoane din rândul personalului medical, în urma testării unui număr de nouă persoane cu suspiciune de infecție.

În urma acestei situații, s-a dispus efectuarea anchetei epidemiologice în vederea stabilirii contacților, iar pe timpul acesteia, posibilii contacți sunt plasați în autoizolare, urmând a fi testați.

S-a dispus, totodată, și executarea dezinfecției de grad foarte înalt pentru limitarea răspândirii infecției, iar pe timpul executării acestei proceduri spitalul nu va mai primi pacienți.

În prezent, în spitalul militar din Galați se află internat un singur pacient în compartimentul urologie, care momentan nu poate fi externat. Încă de la internare s-au luat toate măsurile de izolare a pacientului și de limitare a infecției, fiind internat într-o rezervă cu grup sanitar propriu și acces controlat pentru personalul medico-sanitar.

Totodată, în urma desfășurării anchetei epidemiologice de la Spitalul Militar de Urgență “Dr. Alexandru Popescu” Focșani, din rândul celor 57 de contacți apropiați ai celor două persoane confirmate inițial pozitiv cu COVID-19, a rezultat că un număr de încă 19 angajați din rândul personalului medical și auxiliar sanitar au fost confirmați, de asemenea, pozitiv.

În acest moment, ancheta epidemiologică va fi extinsă și pentru depistarea contacților apropiați pentru cei nou confirmați și spitalul este în strânsă cooperare cu DSP Vrancea pentru efectuarea cu eficiență a anchetei epidemiologice.

Dacă la începutul lunii martie, înainte ca preşedintele Donald Trump să declare stare de urgenţă naţională, prețul angro al unei cutii cu 12 ouă tip „Midwest large” era de 1,03 USD, în prezent, acest produs este comercializat cu 3,09 dolari americani.

Totul în condițiile în care consumatorii se grăbesc să îşi facă stocuri înainte de a fi izolaţi din cauza coronavirusului, au declarat precizat reprezentanți ai Urner Barry, entitate care monitorizează evoluţia zilnică a preţului produselor alimentare, citați de Reuters și preluați de Agerpres.

Majorarea preţurilor ouălor ar putea avea consecinţe importante pentru consumatori. Și asta în condițiile în care ouăle reprezintă o modalitate relativ ieftină de asigurare a necesarului de proteine şi un produs de bază pentru 93% din gospodăriile americane.

De asemenea, au crescut şi preţurile pentru consumatori, chiar dacă nu la fel de mult precum preţurile angro, afirmă experţii. Și asta deoarece unele magazine nu au transferat încă preţurile mai mari din angro către consumatori.

„Preţurile la ouă sunt în creştere pentru că majorarea s-a făcut brusc. Furnizorii văd un nivel al cererii de patru, cinci şase ori mai mare decât înainte”, susţine Brian Moscoguiri, director la Urner Barry.

Acesta susţine totodată că actuala creştere a preţurilor la angro depăşeşte ceea ce s-a întâmplat în 2015, când a avut loc epidemia de gripă aviară, şi se datorează unei cereri crescute.

În plus, Moscoguiri a subliniat că în luna ianuarie 2020, preţul angro la ouă a scăzut până la 0,78 dolari pentru un carton de 12 ouă, o evoluţie normală după sărbători, după care în februarie a crescut până la 1,03 dolari, nivel la care a rămas până la începutul lunii martie.

Însă, în condițiile în care consumatorii au început să îşi umple cămările şi frigiderele pentru a se pregăti pentru o izolare prelungită în comunităţile lor pe măsură ce SUA se chinuie să ţină sub control răspândirea rapidă a noului coronavirus, în ultimele săptămâni cererea a crescut pe măsură.

Nu în ultimul rând, Brian Moscoguiri a subliniat că Urner Barry înregistrează în mod frecvent creşteri ale cererii la nivel regional legate de furtuni de zăpadă, când oamenii încearcă să facă cumpărături în avans pentru a se pregăti.

La rândul său, Jayson Lusk, profesor de economie la Purdue University, a spus că este greu de spus dacă creşterile de preţuri se datorează majorării cererii sau unui anumit oportunism din partea furnizorilor.

„Ceea ce determină creşterea preţurilor este cererea mai mare, consumatorii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ouă”, a spus Jayson Lusk.

Cadrul didactic a mai precizat că Biroul de statistică urmăreşte evoluţia preţurilor de retail, însă datele pentru luna martie vor fi publicate abia luna viitoare.

Într-un interviu acordat redacției emisiunilor de televiziune „Pro Patria”, colonelul Florin Oancea, comandantul Institutului Cantacuzino, a precizat că starea de operativitate a unității pe care o conduce este de sută la sută pentru testarea în masă a persoanelor suspecte de infecție cu SARS-COV2, „așa cum se numește virusul”.

„De-asta trebuie să înțelegem diferența dintre boala care este COVID-19 și virusul SARS-COV2, care a împânzit întreaga lume. Deci, Cantacuzino poate să sprijine autoritățile locale, atât Ministerul Sănătății cât și direcțiile de sănătate publică în diagnosticarea infecției cu SARS-COV2”, a precizat acesta.

Lt.col. Mădălina Ilinca: În contextul apariției și răspândirii noului coronavirus, specialiștii Institutului Cantacuzino sunt la datorie. În studioul Propatria îl avem invitat pe domnul colonel Florin Oancea, comandantul Institutului Cantacuzino. Bună dimineața și vă mulțumim că ați răspuns invitației noastre! Domnule colonel, aș vrea, pentru început, să-mi spuneți care este, în acest moment, starea de operativitate a Institutului Cantacuzino?

Col. Florin Oancea: Dacă înțelegem prin starea de operativitate a Institutului Cantacuzino în relația cu pandemia de COVID-19, marea problemă a omenirii, în acest moment, putem spune că Cantacuzino este pregătit, sută la sută. Starea de operativitate este de sută la sută pentru testarea în masă a persoanelor suspecte de infecție cu SARS-COV2, așa cum se numește virusul. De-asta trebuie să înțelegem diferența dintre boala care este COVID-19 și virusul SARS-COV2, care a împânzit întreaga lume. Deci, Cantacuzino poate să sprijine autoritățile locale, atât Ministerul Sănătății cât și direcțiile de sănătate publică în diagnosticarea infecției cu SARS-COV2.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Cam cât le ia specialiștilor de la Cantacuzino să facă aceste teste? Să facă aceste testări?

Col. Florin Oancea: Capacitatea Institutului Cantacuzino este de a procesa în jur de 250 de probe pe zi. Au fost și zile când, poate s-a lucrat 24 din 24 și am ajuns, poate, spre 350 de probe pe zi. Însă, pentru a nu risca contaminarea personalului, pentru a nu risca rezultatul unui test, Cantacuzino poate, în momentul ăsta, 250 de probe pe zi.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Ați spus un lucru foarte important, pentru a nu risca contaminarea personalului. Cum îi protejați pe oameni?

Col. Florin Oancea: În primul rând, există proceduri de preluare a probelor, de prelucrare a acestora. Testarea nu e un lucru foarte simplu. Și eu a trebuit să înțeleg. Am ajuns comandant, am încercat să înțeleg fenomenul. Nu este simplu dar ne-am bazat pe experiența oamenilor din Cantacuzino. Să nu uităm că acest institut este un institut de referință pentru gripă. Unde, și acolo, mânuirea probelor și testarea pentru infecțiile cu virus gripal presupun, în mare, aceleași condiții de prelucrare a probelor.

Lt.col. Mădălina Ilinca: În ultimele zile am auzit termeni de specialitate care definesc nivelul de clasificare pentru spitalele militare. Ministerul Apărării, să nu uităm, a primit misiunea de a instala un spital ROL2, la Ana Aslan. Ca fost medic-șef al Armatei României, ne puteți explica deosebirile între aceste niveluri de clasificare pentru spitalele militare, ROL1, 2, 3 și 4?

Col. Florin Oancea: Trebuie să înțelegem că aceste clasificări, aceste capabilități, reprezintă cam ce poate să facă o formațiune medicală. Nu există un design, nu există un model. Este ceea ce poate să facă acea capabilitate. Dacă la nivel de ROL1, aflat în sprijinul unor unități de nivel batalion, putem să facem doar triajul și menținerea funcțiilor vitale, evacuare către formațiunile medicale de nivel 2 sau 3, cum am spus, la nivel de ROL2 apare deja controlul primar al traumei. Acela înseamnă că este o facilitate medicală cu posibilități de intervenții chirurgicale, dar nu intervenții de tratament, cât mai degrabă de salvare a vieții, a membrelor, a funcțiilor anumitor organe. Și mergem mai departe, către formațiuni medicale de ROL3 și ROL4, care asigură, în mare parte, chiar un tratament definitiv al pacienților. Trebuie să ne gândim, vorbim pacient abia către ROL-ul 2 sau 3. Până atunci, la ROL-ul 1 avem răniți. Aceea este o formațiune medicală unde avem răniți, acolo ajung răniții, și abia pacienții vin spre ROL2, ROL3. Devin, spre exemplu ROL-ul 3 este de fapt un spital, așa cum îl știm în viața de zi cu zi.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Un spital normal.

Col. Florin Oancea: Toate sunt spitale normale, doar că dislocate, devin formațiuni medicale de tratament. Asta e denumirea lor, formațiuni medicale de tratament.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Institutul Cantacuzino a primit invitația, de la Organizația Mondială a Sănătății, pentru participarea cu Laboratorul Național de Referință pentru Gripă, la procedurile de testare pe COVID-19. Ce înseamnă acest lucru pentru institut? Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Col. Florin Oancea: Trebuie să plecăm de la un lucru, nu știu dacă-l cunoaște foarte multă lume, dar Institutul Cantacuzino, prin laboratorul pe care-l are și fiind un institut de referință pentru gripă, într-adevăr, în relația cu Organizația Mondială a Sănătății are acest titlu de Laborator de Referință pentru Gripă. Plecând de la acest Laborator de Referință, în momentul acesta, Cantacuzino se află în proces de dezvoltare, organizare și acreditare a unui nivel, un alt laborator care asigură biosecuritate de nivel 3, cavre să ne permită și izolarea, secvențierea acestui coronavirus. Iar dacă nu reușim în timpul acestei pandemii, să reușim în timpul viitor să cunoaștem ce ne-a lovit. Asta ne propunem acum. Avem specialiștii, bine, ar trebui să parcurgă o etapă de pregătire. Virusul, coronavirusul în sine nu este foarte agresiv, este poate un virus de nivel 2 care necesită o biosecuritate de nivel 2 dar, acest SARS-COV2, prin infecțiozitatea lui, prin rata mare de transmitere a fost, și vedem acum, și prin patogenitatea lui, a fost clasificat ca un virus care necesită o biosecuritate de cel puțin nivel 3. Cantacuzino, în momentul ăsta, este 2+, suntem, ne-a prins pandemia fix în procesul de acreditare către un laborator de biosecuritate de nivel 3.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Ce înseamnă această biosecuritate de nivel 3, pe înțelesul tuturor?

Col. Florin Oancea: Înseamnă securitate atât a personalului care manipulează aceste tulpini de virus cât și securitatea populației. Adică, trebuie să înțelegem că, în acel biolaborator nu riscăm contaminarea propriului personal sau contaminarea populației din zona respectivă. Sunt niște circuite speciale, sunt niște proceduri speciale, niște standarde de operare, ceva de genul “de acolo nu iese nimic”. Către asta trebuie să, către asta tindem.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Domnule colonel, pentru că ne aflăm într-un context excepțional, cu o pandemie de asemenea anvergură, aș dori să discutăm despre opțiunile și orizontul de așteptare în ceea ce privește revenirea Institutului Cantacuzino pe piața vaccinurilor. Este și o așteptare a românilor dar și o cerință, cât se poate de obiectivă, având în vedere că producția de vaccinuri este un domeniu strategic pentru orice țară, nu numai pentru România.

Col. Florin Oancea: Toată lumea, când vorbește despre Institutul Cantacuzino vorbește despre vaccin. Deci Institutul Cantacuzino este asociat cu speranța de vaccinuri în România. Pentru a produce aceste vaccinuri trebuiesc respectate anumite reguli de siguranță, anumite reguli de bune practici medicale. În momentul ăsta, Cantacuzino are dezvoltată, într-adevăr, partea experimentală de producere a acestor vaccinuri. Dar, pentru a produce, pentru a ieși pe piață, trebuie să parcurgă aceste etape de verificare. Există o muncă de cercetare înainte să poți să ieși pe piață cu un anumit vaccin. Și când eram la Statul Major al Apărării aveam întrebarea “domne, de ce Armata României cumpără vaccinuri când are un institut, Cantacuzino, unde poate să producă vaccinuri?”. Nu este așa ușor. Dacă era atât de ușor de produs un vaccin aveam acum și pentru SARS-COV2. Dar, un vaccin, ca să fi sigur, trebuie să treci prin anumite etape. Poate mă salvează acum, dar nu știu peste doi ani ce se întâmplă. Toate aceste etape trebuie parcurse ca să nu riscăm, Doamne ferește, peste câțiva ani de zile, să spunem “nu a fost bun”. Că nu putem să revenim la starea inițială.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Revenind la noul coronavirus. Ce sfaturi aveți pentru populație, pentru cei care se uită acum la noi? Pentru a se proteja, ce ar trebui să facă, în primul și în primul rând?

Colonel Florin Oancea: Să stea acasă. Este primul lucru pe care-l spun tuturor. Domnu doctor, ce trebuie să fac eu? Sunt oameni care, într-adevăr, înțeleg nu înțeleg situația actuală și mă întreabă “ce trebuie să fac?”. Stați acasă! Nimeni nu ar trebui să-și părăsească domiciliul dacă nu au de ce să o facă. Dacă, părerea mea, dacă toată lumea ar sta în casă două săptămâni, poate lucrurile ar evolua mult spre bine. Sunt oameni care ies pe stradă doar că așa sunt obișnuiți. Ar trebui ca toată lumea să stea în casă, ne spălăm pe mâini așa cum apar peste tot, în toate protocoalele, ne dezinfectăm. Dar, primul și primul pas, să stăm acasă. Dacă nu avem o nevoie stringentă, o nevoie urgentă, nu văd un motiv să ieși din casă. Și trebuie să ne protejăm, nu neapărat pe noi ca indivizi, ci societatea. Să lăsăm la o parte egoismul și să ne gândim că unul din copiii noștri poate fi infectat de către un inconștient care vrea să se plimbe.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Pentru cei care totuși trebuie să iasă din casă, și aici mă refer la militari, medici, polițiști, jandarmi, care sunt măsurile?

Col. Florin Oancea: Nu există măsuri speciale, că ești medic, că ești militar, că ești angrenat în activitățile de sprijin în momentul ăsta. Regulile sunt foarte, foarte clare, sunt explicate peste tot. O mare problemă totuși, să o subliniem, dezechiparea. Acolo este mult mai important să fim atenți la dezechipare. Pentru că, în momentul când îmi pun combinezonul, mănușile, ochelarii, tot ce folosim, e mai simplu. Plecăm de la premiza că acel combinezon, toate materialele sunt luate steril. Dar în momentul când ne dezechipăm deja le considerăm contaminate. Și trebuie foarte, foarte mare atenție la dezechipare. Culmea, deci dacă până acum ne gândeam cum te echipezi așa lupți, ajungem acum cum te dezechipezi așa trăiești. Restul, cu spălat pe mâini, cu dezinfectanți, sunt reguli universal valabile.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Aș vrea să adresați un mesaj camarazilor d-voastră, atât medici, militari, dar și celor de la Institutul Cantacuzino?

Col. Florin Oancea: Îmi sunt poate la fel de dragi și unii și alții, deși la Cantacuzino sunt de o săptămână, dar am găsit un nucleu de oameni foarte devotați, oameni care vor să ajute această societate și, ce pot să spun, sunt alături de fiecare dintre ei, fie că sunt de la Institutul Cantacuzino, pe care i-am cunoscut acum, fie că sunt vechii mei colegi, toată lumea trebuie să înțeleagă, puțin câte puțin, facem mai mult și poate reușim să depășim această situație, cu pierderi cât mai puține.

Lt.col. Mădălina Ilinca: Noi vă mulțumim foarte mult și vă dorim succes în misiunea grea pe care o aveți.

Col. Florin Oancea: Nu știu dacă e atât de grea. Poate au fost altele mai grele, dar trebuie să fim pregătiți. În momentul ăsta, inamicul nostru se numește SARS-COV2 și, până la urmă, Armata trebuie să lupte, indiferent cu cine.

Marți, 31 Decembrie 2019 09:42

Plugușorul Ligii Militarilor Profesioniști

Aho, aho copii și frați
Stați puțin și ascultați,
Mic cu mare, deopotrivă
Plugușorul de la Ligă!

Acum la sfârșit de an
Caporalul Albu Dan,
Și echipa de titani
Vă urează la mulți ani!

Să fiți veseli și voioși
La suflet tot mai frumoși,
S-apărați țara și glia
Una este ROMÂNIA!

Ia pocniți din bice măi
Cum e datina la noi,
Să audă-ntreaga țară
Urătura militară!

Mănați măăăiii !!!! Hăăăăiiii!!!

Celor de la minister
Le urăm să aibă fler,
Îndârjire și putere
Succes la negociere!

Sănătate, viață lungă
Și buget să ne ajungă!
Să nu mai avem restricții
Când vorbim de Investiții!

Un an nou cu bucurie
Cele rele să se ducă,
Funcția succes să fie
Domnule ministru Ciucă!

Avem toți speranțe mari
Cei ce suntem militari,
Șeful de la Apărare
Are fler și-are valoare!

Ia vă adunați flăcăi
Și sunați din zurgălăi,
Strângeți puștile la piept
Dați Onorul cu respect!

Mănați măăăiii!!!! Hăăăăiiii!!!
.
OMM-ul e real
Luptă Liga pentru noi!
Militarul e egal
La pace sau la război!

OMM-u-i pentru toți
Nu contează ce grad porți,
Unii-l iau și alții nu
Oare e corect amu?

Mai avem o biruință
Rata pentru locuință!
Nu vom sta la datorie
Veșnic să plătim chirie!

Iară banii de chirie
Știm că este cu putință,
Convertiți-i să ne fie
Rate pentru locuință!

Ia mânați gradați, soldați
Lângă Ligă v-adunați,
mai sunt multe de făcut
Să gătăm ce-am început!

Mănați măi flăcai, să se audă în munți și văi !!! Hăăăăiiii!!!

Duceți plugul și mai sus
Multe mai avem de spus,
La cei ce dețin puterea
Și pot alina durerea!

Iaca mai trecu un an
La normă n-ați pus un ban!
Iară banii de chirie
I-ați blocat pentru vecie!

Vreți un SGP potent?
Dați bani pentru echipament!
Și ținută de oraș
Dacă vreți un bun ostaș!

Ia mai mânați măi flăcăi
Dumnealor nu știu că noi,
Ne cumpărăm fiecare
Însemnele militare!!

Alesul face și drege
Mai un ordin ,mai o lege,
Și-am ajuns să fim plătiți
Parcă-am fi afurisiți!

Cu formule separate
Salariul ni-l calculați
Nu muncim în altă parte
Ca să fim discriminați!

Cum se face că uitați
Și în seamă nu ne luați?
Știți bine că viața noastră
Se află la mâna voastră!

Mănați măi flăcai, să se audă în munți și văi !!! Hăăăăiiii!!!

Marinare sus te scoală
Să ceri diurnă egală,
De-i corvetă sau fregată
Tot în larg este plecată!

Șoferii poartă canoane
TAB-uri vechi și camioane,
Piesele de schimb lipsesc
Și tot timpul ei cârpesc!

Mutați plugu-n altă parte
La rețete compensate,
Fiindcă nu e echitate
Nici măcar la sănătate!

Copilul de SGP-eu
Scoate bani din portmoneu,
Iar alte categorii
Fac decont pentru copii!

Ia mai faceți plugul roată
Pân' la guvernanți la poartă,
Poate pun în aplicare
Legea care norme n-are!

Legea care mai conține
Un drept ce ni se cuvine,
Contract nedeterminat
Celor ce am excelat,
Cinsprezece ani de zile
Cu valoare, fără pile!

V-amintim să nu-i uitați
Și pe cei ce au fost dați,
Pe de-alături de sistem
Loviți parcă de blestem!

Vârsta a fost vina lor
N-au avut nici o carență,
Cu toți au muncit cu spor
Și cu mare competență!

Așadar și prin urmare
Da-ți-le vechimea care,
Să le dea extensie
Dreptul lor de pensie!

Mănați măi flăcai, să se audă în munți și văi !!! Hăăăăiiii!!!
.
N-avem case și palate
Nici averi nemăsurate!
Și trăim pe datorie
Ca întreaga Românie!

La mulți ani parlamentari
Nu-i uitați pe militari!
Nu uitați că dintre noi
Se aleg mereu eroi!

Prin străini dar și pe glie
Noi murim la datorie!
Am jurat pe tricolor
Să slujim acest popor!

Ia strigați camarazii mei
Poate s-or trezi și ei,
Și vor da cu ochii roată
Peste tot ce-nseamnă armată!

Mănați măăăăi!!! Hăăăiiii !!!!

La mulți ani stimați români
Vă urăm să fiți mai buni!
Fericire, sănătate
Mult respect și unitate!

Noi cu sânge tricolor
Vă salutăm cu onor!
Și vom fi la datorie
Pentru tine Românie!

Opriți plugul măi flăcăi
Că am obosit și noi!
Nu vom mai trăzni din bici
Dar mereu vom fi aici!

La anul și la mulți ani !!!!

Mulțumim Cap. Dogaru Adi

Dragi camarazi,

Doresc să transmit tuturor membrilor și simpatizanților LMP, un An Nou fericit, bogat în împliniri și mai înalt în aspirații.

Privesc cu încredere spre 2020. Am convingerea că toate demersurile Ligii Militarilor Profesioniști ce vizeaza îmbunătățirea calitații vieții celor aflați la baza ierarhiei militare, să capete contur și consistențâ. Depinde numai de noi să folosim oportunitațile pe care le avem pentru a progresa și a face din LMP, o asociație și mai puternică și mai unită!

Bunul Dumnezeu să ne Ajute!

La Mulți Ani!!!

Când ne gândim la produsele copilăriei noastre, rememorăm aromele cârnaților de casă, tobei, ruladelor și nu numai.

Asta înseamnă gustul moștenit și întreținut.

De această dată, în preajma Târgului de Crăciun care se va desfășura în curând în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Surse și Resurse a stat de vorbă cu Cristina Smădu, sales director la Meșteșugari de Gusturi.

Cu domnia sa am discutat despre tendințele pieței produselor procesate din carne, orientarea consumatorilor către calitate, dar și despre greutățile cu care se confruntă sectorul.

Mai multe în videoclipul postat aici: https://www.youtube.com/watch?v=HALmi-nHpsU

Conform anunțului făcut de vocile autorizate ale Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), anul trecut, mai mult de jumătate din tranzacțiile globale cu armament (echipamente și servicii) ale primelor 100 de companii de specialitate au fost dominate de firmele americane.

Consolidările principalelor firme de armament din SUA au fost o altă tendință evidențiată de SIPRI în 2018.

„Companiile mari din SUA fuzionează pentru a putea produce noua generație de sisteme de arme și, prin urmare, sunt într-o poziție mai bună pentru a câștiga contracte de la guvernul american”, a spus Aude Fleurant, conducătoarea programului SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Aceeași sursă a precizat că vânzările au crescut împinse de achizițiile publice ale departamentului de apărare din SUA.

Lockheed Martin și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de arme din lume, cu 11% din vânzările globale. SIPRI a declarat că producătorul aeronavei de luptă F-35 a avut vânzări de 47,2 miliarde de dolari.

Alte patru firme din SUA au ocupat primele cinci locuri din top 100, inclusiv Boeing, Northrop Grumman, Raytheon și General Dynamics.

Lista primelor 100 de firme include 43 de companii din SUA, care au reprezentat 59% din vânzările globale de arme, cu vânzări de 246 miliarde de dolari. Aceasta a fost o creștere cu 7,2 la sută față de 2017.

Rușii au contabilizat aproape nouă procente din vânzări

Pe de altă parte, vânzările combinate ale celor 10 firme rusești din top 100 au reprezentat aproape 9% din vânzările globale, în ușoară scădere față de 2017.

Primul producător rus a fost Almaz-Antey, pe locul 9. Compania de stat a înregistrat vânzări de 9,6 miliarde de dolari sau puțin peste un sfert din vânzările companiilor ruse. Almaz-Antey produce sistemul de apărare aeriană S-400.

Tendințele pentru firmele europene au fost mixte, iar vânzările combinate pentru cele 27 de companii europene din top 100 au fost practic neschimbate, la 102 miliarde de dolari.

Firmele britanice au rămas cei mai mari producători de armament din Europa de Vest, cu vânzări de 35,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 5 la sută față de an.

Scăderea generală - inclusiv pentru BAE Systems, a șasea firmă ca mărime din top 100 - a fost parțial datorată întârzierilor programului britanic de achiziții de arme, spune raportul.

Cele șase companii franceze de pe lista de top 100 aveau vânzări combinate în valoare de 23,2 miliarde de dolari, conduse în principal de Dassault, ce face avioane de luptă, în timp ce vânzările totale pentru cele patru firme principale de armament din Germania au scăzut cu 4%.

Totuși, principalul producător german Rheinmetall și-a crescut vânzările cu 4% în urma livrărilor de vehicule blindate către armata germană, a declarat Pieter Wezeman, cercetător principal cu programul SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Din cauza lipsei datelor, companiile chineze nu au fost incluse. Cu toate acestea, SIPRI a estimat că trei firme chineze, inclusiv producătorul de avioane AVIC, ar fi putut fi incluse în primii 10 producători de arme.

Printre cei mai buni 100 de producători de arme cu sediul în afara SUA, Europa și Rusia, șase au avut sediul în Japonia, în timp ce trei au avut sediul în Israel, India și Coreea de Sud.

Vânzările globale de arme au totalizat 420 de miliarde de dolari în 2018, iar vânzările au crescut cu 4,6 la sută de la an la an.

Creat în 1966 de parlamentul suedez, SIPRI urmărește cheltuielile militare și transferurile de arme. Versiunea actuală a bazei de date SIPRI Arms Industry conține date din 2002, inclusiv companii rusești.

Rachel Rojas, agentul special FBI care se ocupă de cazul atacului întreprins asupra uneia din bazele Marinei SUA din Pensacola, Florida, consideră că locotenentul Forțelor Aeriene Saudite care a ucis trei oameni și a rănit alte opt persoane, inclusiv doi agenţi de poliţie, vineri, 6 decembrie 2019, ar fi acționat de unul singur.

Investigatorul a adăugat că atacatorul - locotenent secund Mohammed Saeed Alshamrani, în vârstă de 21 de ani - a folosit un pistol Glock model 45, 9 mm, arma fiind cumpărată în mod legal în statul american Florida.

„Am concluzionat că atacul a fost comis de o singură persoană, iar deocamdată nimeni nu a fost arestat în acest caz”, a declarat Rojas într-o conferință de presă. „Încercăm să aflăm motivele atacatorului și fac apel la răbdare pentru a ajunge la concluziile corecte”.

În plus, oficialul FBI a precizat că mai mulți studenți saudiți se aflau în apropierea atacatorului și cooperează cu anchetatorii.

„Comandantul lor saudit le-a restricționat ieșirea din bază, iar guvernul saudit s-a angajat să coopereze pe deplin cu ancheta noastră”, a mai menționat Rojas, care a mulțumit Arabiei Saudite pentru cooperare.

Condoleanțe

Duminică, 8 decembrie 2019, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, l-a sunat pe președintele american, Donald Trump, pentru a îi transmite condoleanțe pentru familiile celor care au murit în urma atacului armat de la baza militară din Pensacola.

Totodată, Bin Salman l-a asigurat pe Trump că autoritățile saudite vor coopera cu Statele Unite pentru a oferi toate informațiile relevante în investigație.

Autoritățile au confirmat că suspectul era un membru al Forțelor Aeriene Saudite, acesta fiind la baza militară americană în cadrul unui program de instruire destinat încurajării legăturilor cu aliații străini.

Conform autorităților, un ajutor de șerif l-a împușcat mortal pe militarul saudit. Acesta a fost al doilea atac sângeros petrecut la o bază militară americană în ultima săptămână.

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a anunțat că a cerut forțelor armate să revizuiască atât securitatea de la bazele militare, cât și screeningul pentru militarii străini care vin în Statele Unite pentru a se instrui după incidentul armat din Florida.

Sursa: Reuters
Foto credit: Trendolizer

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA) printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

În condițiile în care țara noastră are mai bine de 10.000 de operatori în agricultura ecologică, din care 9.200 sunt producători, la capitolul procesatori contabilizăm doar 270 de astfel de operatori, a declarat, miercuri, 4 decembrie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre.

„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (n.r. - în agricultura ecologică). Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punct de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a precizat șeful MADR.

În aceeași ordine de idei, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă în favoarea necesității protejării mediului.

„Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor”, a spus Michele Ramis.

Găzduit de centrul comercial DN1 Value Centre, Carrefour Corbeanca lansează noul concept WineSquare Shop & Bar, cu cramă de vinuri locale, selectate în cadrul programului „Deschidem Vinul Românesc”.

Oferta culinară este completată de cea mai variată gamă de produse bio, live cooking zilnic în raionul de gastronomie, street food, afumătoare de carne roși și peşte, precum şi legume româneşti proaspete de sezon, pe raft la doar 48 de ore de la recoltare.

Compania menţionează că a lansat în 2019 trei programe originale Carrefour sub egida „Act for Food, acţiuni concrete pentru ca tu să mănânci mai bine”. Primul programul este „Creştem România BIO”, prin care reţeaua de hipermarketuri este alături de fermierii români pe tot parcursul procesului de conversie la agricultura ecologică. Al doilea program este „Deschidem Vinul Românesc”, un program dedicat vinului local, din care fac parte 14 crame reprezentând toate regiunile viticole din ţară, iar prin al treilea program - „Punem Preţ pe Plastic” - se încurajează o economie circulară.

În acest context, între 4 şi 11 decembrie, la Carrefour Corbeanca, PET-ul devine monedă de schimb pentru achiziţionarea unui fruct sau a unei legume de la producătorii locali, sub iniţiativa „Plata cu PET-ul” din programul „Punem Preţ Pe Plastic”.

„La noul hipermarket Carrefour Corbeanca, dorim să oferim o experienţă de shopping completă pentru întreaga familie. Mai mult decât atât, lansăm în premieră WineSquare Shop & Bar, cu o selecţie impresionantă de vinuri internaţionale şi locale, care pot fi degustate în zona de bar. Susţinem producătorii locali prin programe care aduc produsele tradiţionale mai aproape de consumatori. În plus, implementăm acţiuni concrete de reducere şi integrare a plasticului într-un circuit responsabil, prin iniţiative ca Plata cu PET-ul, colectarea uleiului folosit sau staţia educativă de colectare a deşeurilor, dedicată copiilor. Aceasta este o altă premieră introdusă la Carrefour Corbeanca, ce urmăreşte dezvoltarea unui program de educaţie interactivă pentru comportamente responsabile”, a declarat Ionuţ Niţoi, Hypermarket Director Carrefour Corbeanca.

Carrefour Corbeanca se află în DN1 Value Centre, dezvoltat de Prime Kapital, care aduce împreună mai mult de 90 de comercianţi pentru toate categoriile de vârstă şi interese, pe o suprafaţă de aproximativ 46.600 metri pătraţi. Noul centrul comercial, care lansează un concept nou în zonă, un strip mall, zonă de food court interioară, exterioară şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în familie - un centru de escaladă interior, un magazin de dulciuri unice, restaurante şi cafenele, va deservi cei peste 150.000 de locuitori din zonă, precum şi locuitorii din nordul capitalei.

Pagina 6 din 13

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies