Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Miercuri, 07 August 2019 06:18

Erou în lupta cu valurile!

Când vine vorba de salvarea unor vieți, bravii noștri militari nu se dau niciodată la o parte, situație în care s-a aflat și cap. Irinel Bădulescu, membru de onoare LMP, militar veteran din cadrul B 30 Vânători de Munte „Dragoslavele”, aflat în vacanță pe litoral.

caporalMai exact, marți, 6 august 2019, acesta a salvat de la înec un copil de 10 ani. Practic, în momentul în care copilul a fost luat de curenți și a strigat disperat după ajutor, Irinel nu stat pe gânduri și s-a aruncat în valuri. A ajuns cu greu chiar în ultima clipă când băiețelul se ducea la fund. A început o luptă foarte grea datorită curenților puternici care îi trăgea în larg și cu copilul înspăimântat.

Datorită pregătirii fizice, Irinel fiind multiplu campion mondial la Kickboxing, militarul a reușit să ajungă cu băiețelul în siguranță la mal.

Salvamarii, oamenii de pe plajă și părinții copilului i-au mulțumit în lacrimi camaradului nostru pe care noi, membri LMP îl considerăm un EROU!

„Astăzi pentru câteva secunde ai fost eroul lui, îngerul lui păzitor, sunt mândra de tine, de faptul că nu te dai niciodată înapoi de la a salva pe cineva sau de a oferi ajutorul tau, indiferent de consecințe. Sa fi sigur ca binecuvântările părinților lui te vor ajuta pe viitor. Te iubesc! Oamenii frumoși nu sunt întotdeauna buni, dar cei buni sunt întotdeauna frumoși!”, a declarat Ionela Bădulescu Ionela, soția militarului.

În contextul tensiunilor cu Iranul, Marea Britanie se alătură Statelor Unite ale Americii (SUA) într-o „misiune internaţională pentru securitatea maritimă” în Strâmtoarea Hormuz, situată la intrarea în Golful Persic, a afirmat Dominic Raab, ministrul britanic de Externe, citat de cotidianul Times of Israel.

„Misiunea va contribui la consolidarea securităţii şi va oferi garanţii industriei maritime”, a precizat sursa amintită anterior și citată de Mediafax.

Guvernul Angela Merkel a respins solicitarea Administraţiei Donald Trump privind participarea Germaniei la misiunea navală din Golful Persic, care are rolul contracarării acţiunilor Iranului.

În urmă cu două săptămâni, Marea Britanie a anunţat trimiterea de nave militare în zona Golfului Persic, pentru escortarea tuturor vaselor sub pavilion britanic, în contextul tensiunilor cu Iranul, care a capturat un petrolier britanic ca reacţie la o măsură similară adoptată de Londra. Marea Britanie a anunţat că va încerca să creeze o misiune europeană de protecţie maritimă pentru a asigura tranzitul navelor prin Golful Persic.

Rusia şi Iranul au anunţat săptămâna trecută semnarea unui protocol de cooperare militară care include posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strâmtoarea Hormuz, în contextul tensiunilor cu Statele Unite şi Marea Britanie. Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat recent capturarea unui petrolier britanic în Strâmtoarea Hormuz, în replică la oprirea în Strâmtoarea Gibraltar a unui vas care ar fi transportat petrol iranian destinat Siriei. Nava britanică Stena Impero a fost oprită de Gardienii Revoluţiei pentru „nerespectarea codului maritim internaţional, la solicitarea Autorităţii portuare şi maritime din provincia Hormuzgan”. Marea Britanie şi SUA au condamnat vehement capturarea petrolierului britanic.

În urmă cu o lună, membri ai Forţelor navale regale britanice au capturat petrolierul Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria prin încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Administraţia de la Teheran avertizase că ar putea captura o navă britanică în cazul în care Marea Britanie nu eliberează petrolierul sechestrat în Gibraltar.

Situațiile neplăcute survin într-un moment sensibil, amplificând criza dintre Iran şi Occident pe tema Acordului nuclear din 2015, contestat vehement de Administraţia Donald Trump. Ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a declarat că petrolierul din largul Gibraltarului a fost capturat la solicitarea SUA.

Ca urmare a sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul, relaţiile Statelor Unite cu Iranul s-au tensionat. Preşedintele american își dorește limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a doborât o dronă militară americană.

Potrivit anunțului făcut de ministrul interimar al Afacerilor Interne, Mihai Fifor, luni, 5 august 2019, generalul Constantin Florea îi ia locul la conducerea Jandarmeriei Române lui Cătălin Ionuț Sindile, parte a unor decizii organizatorice care au ca scop creșterea nivelului de siguranță al cetățeanului, dar și de încredere în Ministerul Afacerilor Interne și în instituțiile din subordine.

„Am dispus încetarea împuternicirii în funcție a șefului Jandarmeriei Române, domnul Cătălin Ionuț Sindile, și l-am împuternicit în această funcție pe generalul de brigadă Constantin Florea. Domnul general a ocupat până acum funcție de inspector șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi, are o experiență în Jandarmerie de aproape 30 de ani și este unul dintre puținii generali ai Jandarmeriei Române”, a declarat Mihai Fifor, la sediul MAI.

Tot în cadrul unei conferințe de presă, Fifor i-a cerut măsuri imediate noului șef al Jandarmeriei.

„Principala mea așteptare de la generalul Florea este să facă de îndată o analiză a Inspectoratului de Jandarmi, Jandarmeriei Române, urmând ca acesta să-mi prezinte în maximum o săptămână primele măsuri pentru eficientizarea activității acestei instituții”, a completat Fifor.

Mihai Fifor a anunțat și înlocuirea purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, cu Georgian Drăgan, până acum purtător de cuvânt al Poliției Române.

În data de 21 septembrie 2018, Cătălin Ionuț Sindile a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă de către procurori în dosarul violențelor de la protestul din 10 august 2018 din Piața Victoriei, alături de Sebastian Cucoș, fostul șef al Jandarmeriei, dar și alături de cel care este și actualmente șeful Jandarmeriei Bucureşti, maiorul Laurenţiu Cazan, precum și alături de comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din Ministerul Afacerilor Interne.

Cătălin Ionuț Sindile a fost împuternicit în funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române pe 15 august 2018, imediat după scandalul iscat de violențele de la mitingul din 10 august, produs în timp ce la conducerea Jandarmeriei se afla Sebastian Cucoș.

Ionuţ Cătălin Sindile are 41 de ani şi este născut în judeţul Teleorman. El a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, la arma jandarmi, în anul 2000 şi are o experienţă de 19 ani în Jandarmeria Română. Sindile a mai desfăşurat activitate profesională în cadrul Jandarmeriei Române, inclusiv mai multe misiuni internaţionale sub egida Uniunii Europene.

Viitorul șef al Jandarmeriei, Constantin Florea, în vârstă de 53 de ani, este actualmente inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi „Mihai Bravul” din Craiova. Între 2005 și 2009, el a fost comandant adjunct al Grupării de Jandarmi Mobile „Frații Buzeşti” Craiova, iar înainte de asta a deținut funcția de adjunct al comandantului şi Şef de stat major al Comandamentului de Jandarmi Județean Dolj.

Constantin Florea a absolvit Colegiul Național de Apărare, dar și Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” Bucureşti, conform CV-ului.

Cumulat, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti- Băneasa Aurel Vlaicu, în primul semestru al anului în curs, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a înregistrat un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019. Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

CNAB şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.

La 1 August 2009, Armata Română va aniversa 90 ani de existenţă a armei tancuri. Momentul naşterii acestei arme îl reprezintă 1 august 1919, zi în care a luat fiinţă primul batalion de Care de Luptă, în tabăra Mihai Bravu. Pentru că aveam o datorie de onoare neplătită faţă de profesioniştii Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă „Mihai Viteazul“ din Piteşti, am decis să public articolul necenzurat, scris cu ocazia Zilei Automobiliştilor Militari - 1 martie 2009.

ANIVERSARE. Azi, deviza „Roata se învârte!“ este pe buzele tuturor celor de la Școala de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești, locul unde se nasc automobiliștii militari

Regele Ferdinand I a înființat Regimentul de Tracțiune Automobilă acum 92 de ani, la 1 martie 1917, prin Înaltul Decret nr. 245. Printre altele, monarhul punea atunci o piatră și la temelia înființării celei ce avea să devină în prezent Școala de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești. Instituția militară instruiește soldați voluntari, subofițeri și ofițeri în specializările tancuri și auto. După absolvire, ei devin automobiliști militari - adevărați luptători la levierele tancului sau la volanul diverselor mijloace de transport blindate și neblindate, și nu doar simpli șoferi. În medie, la nivelul unui an de zile, prin centrul de pregătire trec un număr aproximativ de 700-800 de cursanți, potrivit statisticilor școlii.

Dublă semnificație

1 martie este un motiv de bucurie în plus pentru femeile-ofițer din arma auto, fiindcă azi este și ziua Mărțișorului. Însă, chiar dacă vorbim de subofițeri sau maiștri militari ori de sublocotenenți, automobilistele militare vor uita repede că azi au primit flori de ziua lor. Se vor urca din nou, mâine, dis-de-dimineață, la volanul transportoarelor amfibii blindate (TAB), al maşinilor de luptă (ML) sau la levierele tancurilor. Se vor avânta cu viteză prin bazinul special amenajat pentru exerciții, așa cum au învățat de la plutonierul adjutant principal Iordache Arsenescu, consilierul comandantului Școalii de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul“ din Pitești, un „amfibian“ veteran. Un om care știe că noroiul, unsoarea și motorina sunt frații și surorile lui și că pâinea colorată de multe ori în negru are un gust mai bun decât cea de acasă.

Șofer, doar în civilie

Automobilistul militar este mai mult decât șofer. Prin pregătirea de care are parte chiar de pe băncile școlii, el devine un bun tactician, un bun specialist în exploatarea mașinilor de luptă. „Șoferia este pentru viața civilă, nu și pentru organismele militare“ a declarat col. dr. Emilian Pîsu, comandantul Școlii de Aplicație pentru Unități de Luptă Mihai Viteazu. Mai presus de toate însă, automobiliștii militari sunt oameni inimoși și inventivi. Oameni capabili de proiecta și de a duce la bun sfârșit acțiuni complexe pe câmpul de intrucție sau de luptă. Cu toate acestea, „Din când în când, automobiliștii auto mai iau și câte o gură de motorină când încearcă să repare ceva“, a precizat lt. col. Viorel Brat, comandantul centrului de instruire pentru tancuri și auto.

OMENIE

Luptătorul cu natura

Este vorba de unul din absolvenții mai vechi ai Școlii de Aplicație „Mihai Viteazul“, plutonierul major Alexandru Dicu, în vârstă de 33 de ani. El este, în momentul de față, comandant de grupă TAB și spune că își servește patria cu onoare și că îi face plăcere munca de automobilist militar. Deosebită este însă la acest om, chiar omenia! Chiar dacă nu a fost pe câmpul de luptă, el s-a luptat cu natura. A participat afectiv și efectiv la salvarea unor vieți omenești. În 1999, la inundațiile care au fost în zona de graniță a Timișoarei, împreună cu un coleg de-al său, au salvat cu TAB-ul mulți oameni sinistrați și izolați, victime ale furiei naturii. A ajutat chiar și la salvarea unui alt transportor scufundat într-un canal de irigații, aflat în misiune de salvare.

FINEȚE

Mărțișorul auto

Sublocotenentul Diana Vasile are doar 23 de ani. A devenit ofițer de carieră după ce a urmat cursurile Academiei Forțelor terestre de la Sibiu. Este în prezent cursant al Școlii de Aplicație din Pitești și vede arma auto ca pe o provocare, însă este convinsă că poate face față cu brio greutăților, la fel precum bărbații. Deocamdată ea este o eroină ci doar un cursant cu vise și aspirații. Nu este însă timpul pierdut. Știe că este sprijinită de către familie în decizia sa de a urma cariera militară, o familie care nu ezită să o felicite de două ori, în fiecare an, de 1 martie. Diana Vasile a optat pentru o specializarea logistică și tehnică, arma tancuri și auto îndeplind toate criteriile dorite de ea.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7.729.354 euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5.300.811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100.000 euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40.234.620 euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11.215.632 euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Pescarii și legumicultorii români care vor lucra cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” ar urma să primească telefoane mobile cu un soft dedicat, menit să gestioneze date vitale privind trasabilitatea materiei prime furnizate, a anunțat luni, 29 iulie 2018, Adrian Izvoranu, președintele instituției, în cadrul unui briefing de presă organizat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vă mai fac o dezvăluire la care lucrăm acum: fermierii cu care vom lucra vor avea un mobil, dacă nu au ei le oferim noi, un mobil cu un soft, care e gata, trebuie doar să îl omologăm şi care va conţine toate datele de trasabilitate. Veţi avea un produs furnizat de Casă cu QR Code, nu cu cod de bare - e o diferenţă - şi acesta va permite să scanaţi şi să aflaţi instantaneu pe telefon de cine e produs, cine l-a pescuit, cât a stat la congelat. Va fi varianta de peşte şi de legume”, a explicat şeful Casei de Comerţ.

El a și dat un exemplu în ceea ce privește trasabilitatea îndoielnică a peștelui comercializat de un retailer cunoscut cu care s-a încercat o colaborare și a încercat să promoveze calitatea calcanului românesc de captură.

„Am expus o ofertă acum o lună de calcan de la noi, la aproape 27 de lei/kg, preţ la care pleacă peştele, captură din Marea Neagră, un peşte absolut special. Mi-a răspuns un mare lanţ de magazine care ar fi putut să ia toată cantitatea ca ofertă, dar mi-a spus că nu e bună, că e prea scumpă. Am întrebat care este contraoferta dvs.? 16 lei. Este o diferenţă mare de la 27 la 16 lei. Am trimis agentul în magazinele acelui lanţ. Cât costă calcanul în acel lanţ? 86 de lei/kg. Ştiţi ce am decis atunci? Nu mai pleacă un peşte în reţeaua acelui lanţ - că nu toate sunt la fel - care vor să dea un tun, ci vor merge în magazinele pe care le face Casa şi o să meargă cu 26 de lei. Este un preţ bun şi pentru pescar, că şi acela munceşte ca să prindă peştele, plus un maxim de 30%, adică o să fie undeva la 40 de lei/kg, adică la jumătate din preţ. Dacă aveţi plăcerea să luaţi un calcan despre care nu ştiţi de unde vine, la 86 de lei, luaţi de la ei, iar dacă aveţi plăcerea să luaţi calcan românesc, garantat, la preţ la jumătate şi bun şi proaspăt luaţi de la Casă. Cam asta face Bursa de Peşte”, a exemplificat şeful Casei de Comerţ „Unirea”.

Chestionat de jurnaliști de unde aduce calcanul acel retailer, Izvoranu a răspuns doar că „asta este o bună întrebare”.

„Mă obligaţi să vă spun anumite lucruri, pe care nu ar trebui să le fac într-o conferinţă de presă. Să vă mai dau o explicaţie: v-aţi întrebat vreodată cum naiba ajunge un pepene din Brazilia la un leu kilogramul într-un magazin românesc? Dacă cineva poate să îmi explice şi mie, pentru că eu toată viaţa cu asta m-am ocupat, cu preţul, cu partea economică... ”, a subliniat directorul Casei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este cel mai mare proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuie să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează, a adăugat la rândul său ministrul de resort, Petre Daea.

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus Daea, în cadrul briefingului.

În cadrul evenimentului în care a prezentat detalii despre modul în care va funcţiona Casa de Comerţ, Izvoranu „s-a aplecat” foarte mult pe zona de valorificare a peştelui, care este unul dintre obiectivele acestei societăţi nou înfiinţate.

Astfel încât clienții unei mari rețele de retail să poată avea parte de gustul tomatelor de altădată, managementul acesteia a demarat un proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice, în acest caz fiind vorba și de roșia Buzău 1600, cultivată inclusiv în ferma ing. Dan Loagăr din comuna Scânteia, județul Ialomița.

Cei din rețeaua Lidl recunosc faptul că până nu demult, gustul nu reprezenta neapărat o prioritate pentru retail, în general, însă cererile venite din partea clienților au făcut ca, în prezent, fermierii care cultivă tomate Buzău 1600 să fie printre cei mai căutați furnizori.

„Clienții din România urmăresc mereu fructe și legume proaspete și sănătoase, dar mai ales gustoase. Urmărim acest foarte important obiectiv – gustul – care de multe ori nu este asociat cu retailul, trebuie să recunoaștem asta. Pentru acest lucru am inițiat primul proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice. Vorbim aici și de roșia Buzău 1600, un soi creat în 1976 la institutul de la Buzău. Acesta, imediat după Revoluție, a cam dispărut din piețe. Căutând ceva autentic și gustos, și bun, am identificat acest soi. În 2016 l-am ales, în 2017 a fost primul an în care a ajuns și pe rafturile Lidl. Chiar dacă astfel de soiuri sunt mai sensibile, este clar că nu sunt potrivite 100% nevoilor retailerilor, de a avea produse rezistente în timp, să nu aibă pierderi, ele totuși generază acel aport de gust căutat de clienți. De aceea, facem niște concesii pentru a avea gust la raft”, a declarat Claudius Kisfaludy, director achiziții legume-fructe pentru tot lanțul Lidl. „În fiecare an trebuie să vorbim cu mai mulți producători de-ai noștri, astfel încât să-i convingem să se bage în această aventură. Mereu sunt reticenți când vine vorba de soiuri noi, în special autentic românești sau mai vechi pentru că știu că pot avea diverse probleme, sunt mai susceptibile la diverse boli. Însă, având deja experiența anilor trecuți, este mai ușor pentru că le prezentăm exemple de succes”.

La rândul său, ing. Dan Loagăr, administratorul Tehnoplant Farm LGR srl, ferma legumicolă și de cultură mare din comuna Scânteia, județul Ialomița, unde se produce tomata Buzău 1.600 a explicat că are o suprafață cultivată cu acest soi de roșie care totalizează jumătate de hectar, de pe un hectar întreg, producția fiind de 25-30 de tone.

„Caracteristica principală a acestui tip de tomate este gustul. De celelalte rezistență, fermitate etc nu putem vorbi. Roșiile Buzău 1600 trebuie recoltate și puse direct în lădițe, plantate pe maximum două rânduri, iar în magazin trebuie să se vândă foarte repede. Nu cred că pot fi ținute prea mult pe stoc pentru că nu rezistă”, a mărturisit fermierul. „După cererea pe care o avem, credem că aceste tomate se vând repede. Noi nu știm ce se întâmplă în magazin. Am cultivat roșiile Buzău 1600 pe jumătate de hectar și obținem în medie un randament de 25-30 de tone de fructe la hectar, dar sunt foarte multe care pică din cauza calității și se duc la fabrică. Costul de producție al unui kilogram de tomate Buzău 1600 depinde de an. Anul acesta am pierdut foarte mult pentru că au fost ploi foarte dese, venea căldura, ieșea soarele, apăreau probleme cu mana, bacterioza permanent, tot timplul tratate, nu reușeam să le tratăm la timp, au fost pierderi mari. Livrăm (n.r. - către Lidl) undeva la doi-trei paleți pe zi, asta înseamnă între 500-700 de kilograme pe zi, la un preț de 3-4 lei, în funcție de cum oscilează prețul celorlalte prețuri pe piață. În fiecare săptămână prețul este negociat. Buzău 1600 este singurul soi cultivat de mine și vândut celor de la Lidl, restul fiind hibrizi”.

Buzău 1600 este o varietate de tomate cu creștere nedeterminată ce produce fructe de calitate deosebită, mari, de 200-250 grame, de culoare roșie, aprinsă. Buzău 1600 este un soi de roșii cu o maturitate medie-târzie (semitardivă) destinat cu precădere consumului sub formă proaspătă. Este un soi viguros, adaptat la condițiile climatice din zonele din România care sunt favorabile culturii tomatelor și care este rezistent la atacul principalilor agenți patogeni. Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 t/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pana la 150 t/ha.

#trecipeproaspăt

Ca parte din măsurile de responsabilitate socială integrate în strategia de business, Lidl și-a propus să susțină pe termen lung furnizorii locali și să dezvolte împreună cu aceștia soluții și oportunități care în final să ofere garanția calității produselor românești. De aceea, pentru a informa clienții despre originea produselor autohtone din Piața Lidl, pe 20 mai, retailerul a lansat platforma #trecipeproaspăt. Prin intermediul acesteia, românii pot vedea exact de unde provin fructele și legumele de pe rafturile Lidl, trasabilitatea acestora – certificarea controlului calității, de la plantare până când produsul e pregătit să ajungă pe farfurie, dar și cine sunt furnizorii Lidl de legume si fructe din întreaga țară și ce povești au.

Astfel, clienții pot intra pe surprize.lidl.ro/piatalidl pentru a vedea informații despre furnizorii Lidl sau pe surprize.lidl.ro/scan pentru a scana cu telefonul mobil codul QR disponibil pe fiecare lădiță de fructe și legume. Astfel, ei pot afla informații despre fiecare produs în parte – de exemplu, ce soiuri sunt disponibile la Lidl, ce specificații au legumele și fructele, cum se cultivă acestea și când este sezonul lor sau ce proprietăți speciale are fiecare aliment. Totodată, pentru a-i cunoaște direct pe furnizorii Lidl, clienții vor găsi pe site-ul dedicat câte un scurt film informativ despre fiecare în parte, în care aceștia vor prezenta produsele pe care le livrează în Piața Lidl, dar vor oferi și câteva detalii despre ceea ce înseamnă să fii furnizorul retailerului.

„În ceea ce privește fructele și legumele din Piața Lidl, încă de la început le-am promis românilor prospețime, zilnică. Însă, ce mai înseamnă acest cuvânt – proaspăt, în ziua de astăzi? Ne-am propus să răspundem la această întrebare și am lansat #trecipeproaspăt tocmai pentru ca românii să afle direct și rapid originea prospețimii produselor românești din Piața Lidl, dar și ca să facă cunoștință cu furnizorii noștri locali. Știm cât de important este pentru români să vadă exact sursa fructelor și legumelor din magazinele noastre, așadar ne-am asumat acest demers de transparență față de clienții noștri, prin care ei pot verifica rapid și ușor de unde vin fructele ori cine livrează legumele autohtone din Piața Lidl. Ne dorim ca prin această platformă să redescoperim adevărata prospețime – ce înseamnă că un produs este proaspăt cules, recoltat, livrat. Astfel, invităm toți românii care ne vizitează magazinele să intre pe surprize.lidl.ro/scan, unde pot scana codurile QR de pe lădițe, pentru a afla împreună ce înseamnă să treci pe proaspăt în Piața Lidl”, a declarat Daniel Ștefănescu, membru în Consiliul de Conducere Lidl România.

Din dorința de a le oferi românilor fructe și legume proaspete și sigure, toți furnizorii din Piața Lidl sunt certificați GLOBAL GAP - un standard recunoscut pentru producția globală agricolă, realizată în condiții de siguranță și durabilitate. Această inițiativă a fost începută de retailer încă din 2016, alături de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMVB). Totodată, retailerul a implementat pentru toți furnizorii locali, încă din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta poziționată în cel mai accesibil loc pentru ca românii să poată vedea întregul circuit al produselor, de la producător, până în magazin. Tot de atunci, toate fructele și legumele din Piața Lidl trebuie să respecte standardele de calitate și siguranță alimentară specifice Lidl, și anume ca valoarea reziduului de pesticide să fie la o treime din media admisă la nivel european, iar acesta să fie folosit cât mai responsabil.

În plus, Lidl a continuat și anul acesta proiectul „Cultivat în România, specific românesc”, singurul proiect de revitalizare a soiurilor românești de legume. Acesta este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. În cadrul acestui proiect, retailerul dezvoltă diferite acțiuni pentru a sprijini furnizorii locali, precum sesiuni de audit și consultanță. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone, dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile, precum producția roșiei de Buzău #1600, pe care clienții o găsesc în Piața Lidl în sezon, de acum doi ani.

Potrivit anunțului făcut de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), instituția a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

Despre CNAB: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.

Cavalerii aerului care se vor afla sâmbătă, 30 iulie a.c., la manșa celor peste 15 MIG 21 LanceR, celor mai bine de 10 aeronave IAR 99 Șoim, IAR-urilor 316B, IAK-urilor 52, IAR-urilor 330 PUMA, avioanelor de transport militar C130 Hercules și C27 Spartan s-au antrenat intensiv mai mult de o lună de zile (300 și mai bine de ore de zbor) pentru a încânta ochiul sutelor de mii de spectatori care sunt așteptați la #BIAS2016, în cadrul complexului format din Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu și Romaero.

„ROAF sunt cel mai mare participant la acest eveniment și întotdeauna au fost cel mai mare participant. În acest an vom evolua cu peste 50 de aeronave în cadrul evenimentului. Alături de noi vor fi și forțe aeriene aliate, cu aeronave de (...) înaltă performanță: F15 «Eagle», F18 «Hornet», Su 27 «Flanker», Mirage 2000, L-159 ALCA, Saab 39 Gripen, Sukhoi Su 25 ș.a.m.d.

Obiectivul ROAF este să demonstreze, în primul rând, profesionalismul echipajelor și performanțele aeronavelor. Vom participa cu toate tipurile de aeronave pe care le avem în dotare. Piloții care evoluează atât în cadrul antrenamentului, cât și în timpul mitingului de mâine sunt (...) piloți care execută misiuni de luptă, nu sunt piloți de show. Ceea ce facem noi sunt evoluții normale ale aeronavelor care sunt folosite pe timpul manevrelor tactice și am dori ca publicul să fie familiarizat cu acestea”, a precizat comandorul Alexandru Trandafir.​ De la sol, prin lentila aparatului de fotografiat, pare ușor un exercițiu de poliție aeriană sau de sprijin pentru desant aerian, lansarea de capcane termice ș.a.m.d.; nu este chiar așa. Însă, pentru asta sunt pregătiți piloții de luptă, așa cum de altfel a și declarat vineri, 29 iulie 2016, în cadrul unei conferințe de presă, comandorul Alexandru Trandafir.

Potrivit afirmațiilor sale, piloții români care au evoluat atât în cadrul antrenamentului, cât și în timpul mitingului #BIAS2016 sunt militari care execută misiuni de luptă, nu „piloți de show”. El a adăugat că obiectivul Forțelor Aeriene Române (ROAF) pentru #BIAS2016 este acela de a dovedi atât profesionalismul echipajelor (tehnic și navigant), cât și performanțele aparatelor de zbor, respectiv de a-i familiariza pe spectatori cu manevrele tactice.

vali

300 de ore de antrenament pentru o zi de spectacol aerian. Steagul de 500 de metri, una dintre vedetele show-ului

În cadrul conferinței, directorul de zbor pentru antrenamentul din 29 iulie 2016, cât și pentru zborurile demonstrative din 30 iulie 2016, comandor Laurențiu Mititelu, a precizat că munca piloților militari români care se vor afla la manșa MIG-urilor 21 LanceR și IAR-urilor 99 Șoim însumează mai bine de 300 de ore petrecute în înaltul cerului. Pe această cale, el a recunoscut implicarea atât a personal tehnic, cât și a celui navigant în buna desfășurare a evenimentului.

„Ediția de anul acesta a #BIAS2016 se bucură de cea mai consistentă participare a aviației de luptă aparținând Forțelor Aeriene Române. Peste 15 aeronave MIG 21 LanceR vor evolua pe perioada desfășurării #BIAS2016. Dacă aparent antrenamentele au început de ieri (n.r. - 28 iulie 2016), de azi, ce s-a văzut de aici, vă pot spune că sunt peste 300 de ore de zbor făcute doar pentru a executa într-un mod cât mai performant evoluțiile pe care ni le-am propus în cadrul acestui eveniment.

Pe lângă cele 15 aeronave de vânătoare MIG 21 LanceR, ROAF mai participă cu mai bine de 10 aeronave IAR 99 varianta standard și Șoim, aparținând școlii de aplicație a ROAF și Bazei 95 de Instrucție Avansată. Toate acestea au fost posibile atât cu efortul atât al personalului tehnic, cât și al celui navigant pe parcursul a peste o lună de zile. Ceea ce se vede este doar o mică parte”, a spus Mititelu.

Și pentru că o ediție #BIAS nu este completă fără parașutism, directorul general al Aeroclubului României, George Rotaru, a făcut un anunț-surpriză: #BIAS2016 va fi „diferit”, „în forță”. Un număr de exact 30 de parașutiști vor sări din trei aeronave și vor purta două drapele ale României, unul de 100 de metri pătrați și unul de... 500 de metri pătrați!

„Este un #BIAS diferit. Sunt evoluții noi. Veți vedea aeronave noi. Foarte multe aeronave reactive, puternice; este un BIAS în forță, cum i-am spus noi. Sunt peste 100 de aeronave prezente, 250 de piloți și parașutiști, iar față de anii trecuți, vom avea un program continuu – de la ora 10, până la ora 21:30. Împreună cu Forțele Aeriene Române am realizat un program foarte dinamic. Vor fi treceri de la aeronave foarte mici, la aeronave de dimensiuni mari, nave motorizate, nemotorizate, va fi ceva foarte spectaculos. (...) Mâine (n.r. - 30 iulie 2016) va fi o expoziție static display foarte bogată față de anii precedenți”, a precizat Rotaru. „Este pentru prima dată când la o ediție #BIAS vom lansa (n.r. - parașutiști) din trei aeronave; Aeroclubul României va participa cu exact 30 de parașutiști. Vor fi parașutiști care sar cu parașute de școală, parașute de antrenament și de performanță, de aterizare de precizie (...). Vom sări cu două drapele foarte mari, unul de 100 de metri pătrați și unul de 500 de metri pătrați”.

Anunț istoric al CNAB – pasagerul cu numărul #unmilion a adus recordul traficului pe Aeroportul Internațional Henri Coandă

Pe lângă bucuria de a avea o ediție jubiliară a #BIAS - împlinirea a 110 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia și 100 de ani de aviație militară - Valentin Iordache, director direcția relații externe CNAB, a făcut un anunț surpriză chiar în cadrul conferinței de presă.

Domnia sa l-a prezentat „în carne și oase” pe pasagerul cu numărul #unmilion care a tranzitat Aeroportul Internațional Henri Coandă, un record lunar de neatins până în prezent. Și da, pasagerul cu numărul 1.000.000 a zburat de la Timișoara la București cu o cursă Tarom.

„Astăzi a aterizat la Otopeni (n.r. - Henri Coandă) pasagerul cu numărul un milion pe luna iulie. Este pentru prima dată în istoria aviației din România când pe un aeroport sunt procesați un milion de pasageri, într-o singură lună. (...) Compania Tarom a procesat pasagerul cu numărul un milion pe luna iulie, primul milion de pasageri înregistrat într-o singură lună pe un aeroport din România”, a spus Iordache.

Oficialul CNAB a adăugat că, până în prezent, recordul de prezență pe întreaga durată a unei zilei a #BIAS, „nu simultan”, a fost de 150.000 de spectatori.

„Ne așteptăm ca și mâine să ne apropiem de această cifră și, dacă totul va fi în regulă, să o și depășim. Să nu uităm că mâine (n.r. - 30 iulie 2016), spectacolul va fi fără pauză, de la ora 10 până la ora 21:30”, a mai spus Valentin Iordache. „Acest eveniment este dedicat împlinirii a 110 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia și 100 de ani de aviație militară”.

Cea de-a VIII-a ediție a celui mai impresionant spectacol aviatic din România se desfășoară sub înaltul patronaj al Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. #BIAS2016 reunește 100 de aeronave civile și militare, în evoluții aeriene și expuse publicului, dar și peste 250 de piloți și parașutiști.

Pagina 7 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind