Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Miercuri, 07 Iulie 2021 07:38

Arest răsunător în lumea spionajului

Un fost spion al Serviciului Federal de Informaţii a fost arestat de autorităţile germane pe motiv că acesta că ar fi efectuat „activităţi de agent de informaţii” pentru China, a anunțat marţi, 6 iulie 2021, procuratura federală.

Conform unui comunicat de presă al instituției amintite mai sus, bărbatul - numit doar Klaus L. - ar fi furnizat serviciilor secrete chineze informaţii timp de aproape un deceniu, începând din 2010, relatează Politico.

În acelaşi timp, însă, el a fost informator pentru Serviciul Federal de Informaţii German (BND). Postul public german ARD susține că bărbatul, acum în vârstă de 75 de ani, a furnizat BND informaţii timp de 50 de ani, ducând o „viaţă dublă”.

Public, el a fost politolog, lucrând pentru Fundaţia Hanns Seidel - o fundaţie de cercetare politică strâns asociată cu Uniunea Socială Creştină (CSU), partidul soră bavarez al conservatorilor Angelei Merkel - din anii 1980 până la pensionare. De asemenea, el conduce un grup de reflecţie din 2001.

Ca parte a muncii sale, el a călătorit frecvent în străinătate în „fosta Uniune Sovietică şi mai târziu Rusia, Balcani, Africa de Sud şi Asia de Sud”, a relatat ARD.

În 2010, potrivit procuraturii, el a călătorit la Shanghai pentru o prelegere şi a fost abordat „de către membrii unui serviciu chinez de informaţii pentru cooperare”.

Ulterior, până în noiembrie 2019, inculpatul a furnizat în mod regulat informaţii serviciului chinez de informaţii înaintea sau după vizitele de stat sau conferinţele multinaţionale”, se arată în comunicatul emis de parchet.

În condițiile unui an 2020 care a generat pierderi de circa patru puncte procentuale pieței media din România, experții din domeniu spun că, în 2021, valoarea sectorului de profil ar urma să depășească valoarea de 500 de milioane de euro.

Din acest total, cea mai mare parte a bugetelor de publicitate vor merge spre TV.

În 2020, piaţa de media a suferit o contracţie de 3,8% din cauza efectelor #coronacrizei, ajungând la valoarea de 462 milioane de euro.

Chiar și așa, în a doua jumătate a anului şi începutul lui 2021 s-a constatat o revenire puternică, estimările fiind că valoarea acesteia va depăşi jumătate de miliard de euro (514 milioane de euro) în 2021, cu 11% mai mult decât în anul 2020 şi cu 7% mai mult decât în anul 2019, conform raportului anual Media Fact Book realizat de agenţia Initiative România.

Din volumul total de publicitate prognozat pentru 2021, cea mai mare parte, 329 milioane euro (+9%) se vor duce spre TV, urmat de Digital, cu 125 milioane euro (+19%), Radio şi OOH, cu 26-27 milioane euro fiecare (8%, respectiv 12%), şi Print, cu 6 milioane euro (la fel ca în 2020, când s-a redus la jumătate faţă de 2019).

Industria noastră se recuperează rapid după un an de suferinţă şi revenirea este aşa de spectaculoasă încât ne face să uităm cât de greu ne-a fost în 2020. Sunt 13 ani de la criza din 2008-2009 şi abia acum putem să spunem că depăşim ca volume de media maximul istoric al pieţei din 2008.

„Vedem că ecosistemul media din România s-a adaptat foarte repede la provocările pe care carantina şi restricţiile le-au adus şi a folosit la maxim oportunităţile pe care această criză le-a deschis – vedem o creştere spectaculoasă a canalelor digitale, o explozie de noi advertiseri în piaţă, pe categorii care sunt relaţionate cu serviciile digitale – ceea ce creează teritorii noi pentru industria comunicării în România.

„Aş spune că după un 2020 cu un declin temperat al industriei media, aceasta şi-a reluat cursul normal, ascendent, cu care ne-a obişnuit în ultimii 6 ani”, a spus Alexandra Olteanu, Managing Director Initiative România.

Anul trecut a fost primul în care audienţele TV au crescut cu 3% în rândul targetului 18-54 ani, din mediul urban. Raportul arată faptul că un număr mai mare de telespectatori cu educaţie medie şi înaltă au urmărit programe TV anul trecut (+3.1pp), iar din rândul acestora, publicul feminin este mai însemnat (+1.1pp). De asemenea, se observă o mutare a audienţelor către intervalul off prime time şi o creştere a timpului de vizionare cu 6%.

Bugetele TV au scăzut în 2020 cu 2%, dar înregistrează o creştere de 9% în 2021, dublate de o majorarea a preţurilor de două cifre.

Potrivit Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), 9 din 10 cereri care au ca obiect ștergerea din Biroul de Credit sunt respinse de bănci și IFN-uri, fiind clasate. Restul de 10% dintre cereri sunt soluționate amiabil, după sesizarea CSALB. Adică, decizia de ștergere a înregistrării aparține comercianților și nu mai implică o negociere în cadrul Centrului.

Din aceste motive, recomandăm consumatorilor să se adreseze direct băncilor și IFN-urilor pentru solicitări care vizează Biroul de Credit și să evite intermediarii care promit sau garantează succesul radierii acestor înregistrări”, spun experții CSALB.

Începând cu anul 2019, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) înregistrează o creștere a numărului de cereri prin care consumatorii solicită ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit.

Din păcate, soluționarea acestor cereri nu se poate face printr-un proces de negociere cu banca sau cu IFN-ul, așa cum se întâmplă, de regulă, în cadrul procedurii de conciliere. CSALB trimite cererile primite către instituția de credit sau către instituția financiară nebancară, iar aceasta pot doar să verifice corectitudinea înregistrării consumatorului în această bază de date.

Atenție la firmele care întâi promit radierea din Biroul de Credit, apoi cheamă consumatorii în instanță

Asistăm la un fenomen care este deja foarte păgubos pentru mulți consumatori. Sunt pe piață câteva firme care promit radierea înregistrării în Biroul de Credit, iar apoi se îndreaptă în instanță împotriva consumatorilor pentru recuperarea unor sume care, cel mai probabil, sunt acceptate de aceștia prin contracte care prevăd onorariile acestor intermediari.

„Pe portalul instanțelor se poate vedea faptul că majoritatea solicitărilor sunt pentru suma de 1.500 de lei, iar în unele cazuri se ajunge și la executarea silită a consumatorilor care au avut încredere în promisiunea acestor firme. Numai în București sunt peste 50 de procese intentate de o singură societate care se ocupă cu acest lucru.

„În multe cazuri, probabil că oamenii au refuzat să mai plătească sumele prevăzute în contract, după ce încercarea de radiere din Biroul de Credit a eșuat. De aceea, facem un apel către consumatori să se informeze în detaliu despre riscurile la care se supun și să urmeze calea sigură și gratuită de rezolvare a acestei probleme: prin adresare directă către bancă sau IFN cu această solicitare. Dacă înregistrarea s-a făcut dintr-o eroare, radierea va fi făcută independent de intervenția unui intermediar care mai pretinde și bani pentru acest lucru.

„Cât despre cererile cu acest obiect transmise CSALB, le reamintim consumatorilor că este limitată capacitatea de negociere în cazuri în care există o legislație specială. În aceeași categorie intră și solicitările privind programul Noua Casă sau creditele cesionate către societăți care se ocupă cu recuperarea creanțelor, acestea nefiind supravegheate și reglementate de Banca Națională a României”, spune Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Solicitarea de ștergere din Biroul de Credit este un drept al consumatorului de servicii financiare, iar acest drept poate fi exercitat în două feluri: printr-o solicitare directă către bancă sau IFN, ori printr-o solicitare online făcută pe portalul Biroului de Credit. Solicitarea făcută către Biroul de Credit tot la bancă sau la IFN ajunge, adică la instituția care a înregistrat persoana respectivă în Biroul de Credit și care are toate documentele pe baza cărora poate fi analizată solicitarea consumatorului.

„În plus, Biroul de Credit nu are dreptul de a modifica înregistrările făcute de bancă sau IFN. Chiar dacă unele firme promit ștergerea din Biroul de Credit, consumatorii nu au nevoie de niciun intermediar pentru acest demers. În plus, intermediarii percep anumite sume de bani și nu pot garanta un succes la capătul acestui drum. În prezent sunt peste 200 de mii de utilizatori înregistrați pe portalul Biroului de Credit. Unul dintre motivele frecvent invocate de consumatorii care solicită ștergerea înregistrării în Biroul de Credit este lipsa notificării.

„Conform legislației în vigoare, până la data de 25 mai 2018 banca sau IFN-ul trebuia să notifice consumatorul cu 15 zile înainte de a-l înregistra în Biroul de Credit, dar obligația se păstrează și astăzi. Cu toate acestea, dacă instituția financiară sau o instanță decide că din cauza lipsei notificării trebuie șterse datele persoanei respective, trebuie reținut că datoria față de bancă sau de IFN rămâne. Aceasta nu se șterge și trebuie achitată”, spune Șerban Epure, Director General Biroul de Credit

Cererile de radiere primite de csalb nu intră în procedura negocierii cu banca/IFN-ul

În 2021, în 80% dintre cererile adresate IFN-urilor, prin intermediul CSALB, consumatorii solicită radierea înregistrărilor în Biroul de Credit. În cazul băncilor, ponderea cererilor care vizează Biroul de Credit este sub 20%. Dacă în 2019 și 2020 era un echilibru între cererile cu acest obiect adresate băncilor și IFN-urilor, anul acesta cererile către IFN-uri sunt de peste două ori mai multe decât cele adresate băncilor.

Creșterea numărului acestor cereri s-a suprapus cu perioada crizei sanitare, iar o parte din înregistrările în Biroul de Credit ar putea avea drept cauză întârzieri la plată (inclusiv la credite de valori mici) în cazul consumatorilor care nu au solicitat amânarea ratelor, nu s-au încadrat în condițiile cerute de moratoriile legislative și nici nu au solicitat o conciliere în cadrul CSALB când au întâmpinat dificultăți în achitarea datoriei.

Este mult prea complicată piața porcului și mult prea interconectată pentru a scrie o analiză complexă, dar spunem că vocile autorizate ale Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) au dreptate atunci când susțin că prețurile cărnii de porc la consumator s-ar putea majora cu până la 25% în perioada următoare.

Redăm mai jos paragraful cu declarațiile celor de la APCPR, care argumentează estimările privind majorările de preț la carnea de porc din lunile care urmează.

În condițiile în care pesta porcină africană (PPA) evoluează în continuare cu agresivitate pe teritoriul României, balanța comercială este puternic afectată de importuri masive, iar costul de producție este semnificativ afectat de prețul ridicat al furajelor (cu 25% mai mare în 2021 față de 2020), APCPR estimează pentru lunile următoare, o creștere cu minimum 25% a prețurilor pentru consumator.

În contextul în care APCPR nu mai produce decât 30% din consumul de carne proaspătă de porc, sectorul suin resimte o lipsă acută de finanțare și de măsuri concrete de control și combatere a PPA, solicităm Primului Ministru și Guvernului României intervenția în regim de urgență, în vederea implementării măsurilor ce se impun pentru a proteja fermele autohtone producătoare de carne de porc și pentru a asigura securitatea alimentară pe termen mediu și lung”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

În contrapartidă, lovind direct, mai mult sau mai puțin, în porcarii români, pe unul dintre grupurile de WhatsApp specializate pe agricultură, gurile rele sau mercenarii din piață afirmă cu tărie că, cităm: „+25% reflectat la raft de la prețul de commodity, la prețul de raft înseamnă bombă nucleară și dezechilibre nu majore, incredibil de severe, ceea ce e total nerealist. Sunt elasticități diferite în structura de cerere și ofertă, între commodity price și shelf price, pentru orice produs, plus multe alte chestii adiacente.

Se subțiază marginile de profit din cauza porumbului care e foarte sus acum, de asta se plânge (n.r. - APCPR) prin public cu creșteri de preț. Când cerealele sunt sus, crescătorul de porc cumpără furaje mai scumpe, cu care hrănește porcul și nu întotdeauna poate transfera creșterea asta de cost în prețul produsului pe care îl vinde. Așa că trebuie să-și asume marje mai mici sau pierderi, de asta e jelania cu prețul la raft”.

Nu vom da aici numele „experților”, însă iată de ce credem că sunt șanse ca majorarea prețului cărnii de porc la raft să aibă loc în lunile următoare, iar aceasta să fie una de două cifre.

Și gurile rele au dreptate. În mică măsură, însă

Gurile rele au dreptate doar în mică parte, cu nutrețul, pentru semnalul de alarmă tras de APCPR. De altfel, știm că aceste guri rele reprezintă vocea intermediarilor de pe piața din România, în special a celor care activează în piața tranzacțiilor cu cereale. El dau tonul discuțiilor pe diverse canale, în încercarea disperată de a-și susține interesele.

Revenind, porumbul (nutrețul) este doar unul dintre motivele plângerii porcarilor noștri. Mai este vorba și de piața porcului din Spania, de cea din Germania și de exportul UE (și nu numai) către China, toate coroborate cu efectele PPA pe mapamond (și implicațiile focarelor de pestă din România, UE27 și China, mai ales China).

Scad prețurile în China (temporar) pentru că se taie mult porc, sub greutatea optimă, de spaima PPA. „Este o măsură de urgență”, ne-au spus experții din piață, sub puterea anonimatului. „Au carne multă în piață din cauza fricii de PPA. Și nu pot tăia tot. Însă până și totul acela se va termina la un moment dat.

Cererea va crește și în Asia, și la noi. N-are cum să fie a la long prețul mic în China, care, dacă este să ne luăm după gurile rele, ar face ca previziunile APCPR să nu se îndeplinească. China încearcă să evite o catastrofă. Informații off the record sunt că piața Chinei cumpără porc inclusiv din SUA și din Americile de Sud. Cu siguranță mai și au carne și pe drum.

Pe bătrânul continent, spaniolii au porcul cel mai scump din Europa, tocmai pentru că au o cotă foarte mare pe China. Dar nu-și țin toate ouăle într-un coș. Ei ne mai vând și nouă. Tot la preț mare. Și nemții fac la fel, chiar dacă au interzis la exportul către China, tocmai din cauza PPA.

Prețul la galantar este ciudat de mic, pe de altă parte, dar nu știm cât va mai rezista. Kaufland și Lidl dictează pe cărnii de porc în România. Germania (țara de origine a celor două rețele comerciale, deținute de aceiași acționari) nu mai poate da porc Chinei, dar ne dă nouă și Spaniei. Pentru cât timp? Cererea, implicit majorarea de preț, vor veni cu siguranță. Creșterea de preț o așteaptă Vestul! La Vaex, prețul purceului a început deja să crească, în cea mai mare parte din cauza PPA din Germania, dar și a pandemiei. Chiar și până la revenirea producției este de așteptat ca dezechilibrul raportului cerere/ofertă să contribuie la creșterea prețului cărnii de porc la consumatorul din România.

Prețul mic din China este preț mare în Europa - 2 euro kg (deja preț pre-PPA), preț în viu, pentru porcul produs acolo, față de 1,19 euro Germania și 1,53 euro Spania.

România este în urmă ca preț la porc. Cu puțin optimism - creșterea din România va fi de maximum 20%. Și astea nu le spunem doar noi, ci și sursele și resursele noastre din piață, cu care am tot discutat.

Ce mai zic experții

Un actor important care a stat la baza majorării cererii şi preţurilor la produsele agricole în 2020 au fost importurile Chinei, ca urmare a eforturilor Beijingului de a-şi reface sectorul cărnii de porc după epidemia de pestă porcină africană.

În viitorul sezon 2021-2022, FAO estimează că importurile de porumb ale Chinei ar urma să crească până la 24 milioane de tone, ceea ce înseamnă că China va rămâne cel mai mare importator mondial, după ce în sezonul 2020-2021 importurile sale de porumb s-au majorat de patru ori până la 22 milioane de tone.

Într-o intervenție pentru Agro TV, Ioan Ladoși, șeful APCPR, a precizat că tendința de absorbție masivă a cărnii de porc înregistrată pe piața Chinei, dar și ravagiile făcute prin fermele autohtone de PPA, coroborate cu importurile masive și costul de producție semnificativ afectat de prețul ridicat al furajelor, vor duce inevitabil la scumpirea cărnii de porc la raft.

Acesta este trendul în lume, global. Noi nu putem să facem abstracție de el. Hai s-o luăm pe calea logicii – dacă, la acest moment, cea mai mare parte din carnea europeană se duce către China, acolo cererea este mare, iar prețul este foarte bun pentru exportatorii din Europa; cei care au ce exporta. În contextul acesta, de ce ne-ar da nouă europenii mai ieftin decât pot ei face bani în China?

Ca atare, având în vedere că se preconizează o creștere a cererii dinspre China și, implicit, o creștere a prețurilor de vânzare către China, în contextul în care noi importăm 70% din necesarul de consum, înseamnă că vom importa carne de porc mai scumpă. Acesta este raționamentul logic pe care am mers în previziunea noastră, în contextul în care peste tot în lume există o creștere naturală a prețului în fiecare sezon de vară”, a declarat Ioan Ladoși.

Tot în contextul susținerii afirmațiilor APCPR, reamintim că sectorul cărnii de porc din România ar putea să dispară. Afirmația îi aparție șefului secţiei de Zootehnie a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), Ilie Van, declarație făcută vineri, 4 iunie 2021, în cadrul evenimentului „Agricultura românească în contextul globalizării”.

Potrivit precizărilor ing. Van, pe fondul majorării prețului cărnii de porc importate cu 25%, consumul s-a contractat cu 50.000 de tone în 2020 față de 2018.

Ca atare, spune Ilie Van, dacă România va continua în acest ritm, probabil că sectorul cărnii va dispărea.

„În 2018 importam 332.000 de tone de carne de porc. În 2020 am importat doar 280.000 de tone de carne de porc, deci am scăzut importul cu 50.000 de tone. Dar am scăzut şi consumul, de la 732.000 de tone la 675.000, fix cu ce n-am importat. Deci, 50.000 de tone n-am importat şi cu 50.000 de tone (a scăzut consumul, n.r.). Cauza principală a fost creşterea cu 25% a preţului la import. (…) S-a sesizat cineva că România a consumat cu 50.000 de tone mai puţin în 2020 faţă de 2018? Nimeni. Dacă vom continua în acest ritm, probabil că nu vom mai avea deloc carne de porc”, a precizat ing. Ilie Van în cadrul evenimentului de la ASAS.

Sâmbătă, 12 iunie 2021, bucureștenii vor putea descoperi palatul care găzduiește Primăria, dar și povești despre orașul trecut și prezent.

Pentru prima dată, Primăria Municipiului București se deschide publicului larg și va putea fi vizitată cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor, pe 12 iunie, între 18:00-00:00, într-un eveniment care marchează deschiderea administrației locale spre cetățenii Bucureștiului. Evenimentul este organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Municipiului București, Zeppelin și ARCEN.

Din programul Nopții Europene a Muzeelor la Primăria Capitalei fac parte două expoziții legate de istoricul clădirii Primăriei și al Bucureștiului, dar și alte experiențe artistice. La parterul clădirii, bucureștenii vor putea vizita expoziția „URANUS ACUM” - o evocare și o încercare de recuperare a spiritului cartierul Uranus, demolat de regimul comunist. La etajul 1, va fi amenajată o expoziție dedicată arhitectului Petre Antonescu, cel care a proiectat clădirea care găzduieşte astăzi Primăria Capitalei, fostul Palat al Ministerului Lucrărilor Publice, precum și alte clădiri simbol ale Capitalei (curator și fotograf: prof. arh. Sorin Vasilescu). La etajul 2 vizitatorii vor putea urmări în format video proiectul de reconstrucție în realitate virtuală a Muzeului Simu, demolat în perioada comunistă - un demers de recuperare a memoriei colective legate de vechiul Bucureşti, realizat de Centrul Expozițional Documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, în parteneriat cu Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România și finanțat din Fondul Timbrul Arhitecturii.

De asemenea, în perimetrul clădirii din Bulevardul Elisabeta vor fi dispuse și o serie de panouri informative despre istoricul acestei zone, un proiect realizat cu sprijinul Muzeului Municipiului București, iar în curtea interioară a Primăriei va avea loc un maraton de lecturi despre București, unde personalități artistice vor citi poezie și proză despre oraș.

Programul de vizitare este de la ora 18:00 și până la miezul nopții. Accesul în clădire se va face în grupuri de câte 10 – 15 persoane, pe intrarea principală, iar vizitele vor fi ghidate.

Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (actuala Primărie) a fost construit între anii 1906-1910, în stil tradițional, neoromânesc, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Construit de Inginerul Elie Radu pe terenul viran situat vizavi de Grădina Cișmigiului, numit „Maidanul lui Duca”, Palatul adăpostește, începând din anul 1948, sediul general al Primăriei Municipiului Bucureşti. Clădirea a trecut printr-un amplu proces de consolidare şi renovare între anii 2011 și 2016, iar pe 12 iunie 2021, pentru prima dată în istoria oraşului, Palatul de pe Bulevardul Regina Elisabeta este deschis pentru vizitare, într-un efort de facilitare a accesului cetățenilor Bucureștiului într-o clădire de referință pentru oraș, atât prin arhitectura sa, cât și prin simbolistica sa, ca sediu al administrației locale aflată în serviciul cetățenilor.

„URANUS ACUM” este un proiect despre istoria vie, despre spiritul comunitar și despre legăturile uneori invizibile între epoci ce par radical opuse. Expoziția creată de Zeppelin și Ideilagram își propune să aducă înapoi, la nivel simbolic, o lume dispărută prin demolările comuniste: cartierul Uranus se întindea în actuala zonă a Casei Poporului. Proiectul prezintă o documentație istorică și arhitecturală, fragmente din construcțiile demolate sau obiecte păstrate de către locuitori. Unul dintre elementele principale ale expoziției este o machetă concomitentă, un model fizic al celor două realități, cea dinainte de demolări și cea de astăzi.

Petre Antonescu (1873 - 1965) a fost un arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice și academician român. Una dintre personalitățile de frunte ale școlii de arhitectură românească, Petre Antonescu a marcat activitatea arhitecturală din prima jumătate a secolului al XX-lea prin promovarea unui stil arhitectural neo-românesc. Printre operele sale de seamă, pe lângă Palatul Primăriei, se numără Arcul de Triumf, Palatul Băncii Marmorosch Blank (1915 – 1923), Facultatea de Drept. La Noaptea Muzeelor, bucureștenii vor putea afla mai multe despre viața, opera și moștenirea lăsată de Petre Antonescu. Expoziția este posibilă prin participarea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

 

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment organizat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România și se află la cea de-a 17-a ediție. După ce ediția de anul trecut s-a desfășurat online, anul acesta muzeele din București propun din nou un program de expoziții și evenimente. Programul complet poate fi consultat online.

Primăria Capitalei asigură gratuitate pe mijloacele de transport în comun ale STB, pentru participanţii la Campionatul European de Fotbal - UEFA 2020. Pentru deplasarea suporterilor, se înfiinţează linia expres 700 şi se suplimentează alte 6 linii ale STB.

Primăria Capitalei, împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) şi Societatea de Transport Bucureşti (STB), implementează, pe perioada desfăşurării Campionatului European de fotbal - UEFA 2020, un plan de măsuri menit să asigure deplasarea în condiţii de siguranţă a suporterilor în Capitală.

O primă măsură stabilită este asigurarea gratuităţii pe mijloacele de transport în comun ale STB, pentru toţi participanţii la cele 4 meciuri, după cum urmează:

- toti deţinătorii de bilete la meciurile campionatului UEFA EURO 2020 vor folosi transportul public local de călători în baza unui card de transport digital, disponibil în aplicaţia UEFA EURO 2020, conectat la datele privind biletele de meci sau în baza biletului de meci, în ziua meciului, până la ora 23:59 şi ziua următoare până la aceeaşi oră;

- personalul acreditat UEFA (voluntari şi reprezentanţi mass-media) va beneficia de această facilitate pe toată perioada organizării campionatului UEFA EURO 2020, în funcţie de programul de lucru, în baza legitimaţiei oficiale pentru personalul acreditat UEFA.

Transport special pentru suporteri de la Aeroport şi Gara de Nord către Centrul Istoric şi Arena Naţională în zilele meciurilor (13, 17, 21 și 28 iunie 2021)

Pentru deplasarea suporterilor de la aeroport direct către „Arena Națională” la meciurile din cadrul Campionatului va fi înființată linia expres 700. Aceasta va funcționa între Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” și Piața Hurmuzachi (Piața Muncii), pe traseul: Aeroportul Henri Coandă, DN 1, Șos. București-Ploiești, Șos. Kiseleff, B-dul Constantin Prezan, Bd. Aviatorilor, Piața Victoriei, B-dul Iancu de Hunedoara, Şos. Ştefan cel Mare, Şos. Mihai Bravu.

De asemenea, pentru suporterii care doresc să viziteze centrul Capitalei, au fost suplimentate 6 linii de transport: linia expres 783, liniile de autobuz 104 și 123, liniile de troleibuz 86 și 90 și linia de tramvai 40. Astfel, turiştii sosiți la Aeroportul „Henri Coandă” pot utiliza, pe lângă linia expres 783, și cursa feroviară de la Aeroport la Gara de Nord. De aici, cu linia de autobuz 123, vor ajunge în zona Centrului Istoric. Din centru, aceştia vor putea ajunge la stadion utilizând linia de autobuz 104, liniile de troleibuz 86, 90 și linia de tramvai 40, linii care vor beneficia de un număr suplimentar de vehicule. Tot aceste linii vor asigura și preluarea suporterilor după meciuri, având un program prelungit în ziua de 28.06.2021, când meciul programat pe „Arena Națională” va începe de la ora 22.00.

Din rațiuni de siguranță şi pentru ca spațiile de acces în stadion și arterele adiacente să nu se aglomereze (atât la intrare, cât și la ieșire), liniile de transport vor fi deviate din apropierea „Arenei Naționale”, potrivit informaţiilor de mai jos.

Voluntarii Primăriei Capitalei vor oferi suport pentru orientarea și informarea publicului

Pentru a veni în spijinul suporterilor, sute de voluntari ai Primăriei Capitalei vor informa, asista şi oferi servicii de orientare pentru turişti în zonele de interes: Aeroportul Henri Coandă, Gara de Nord sau centrul Capitalei. Alte sute de voluntari vor asigura asistență publicului și personalului de organizare al UEFA, în perimetrul Arenei Naționale.

Transport public deviat în zilele meciurilor

Întrucât în zilele meciurilor va fi restricționat total traficul rutier pe b-dul Pierre de Coubertin, Str. Vatra Luminoasă, Str. Tony Bulandra şi Bd. Basarabia pe tronsonul cuprins între Şos. Mihai Bravu şi Bd. Chişinău, gradual, începând cu ora 7.00, mai multe linii care tranzitează aceste zone vor fi deviate, la dispoziția Brigăzii de Poliție Rutieră, astfel:

- Linia 40 va funcţiona pe traseul de bază între „Complex Comercial Titan” şi intersecţia Bd. Basarabia/Bd. Chişinău, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Bd. Chişinău, Şos. Pantelimon, Bd. Ferdinand, Str. Traian, Cal. Călăraşi, Bd. Corneliu Coposu, terminal „Piaţa Sf. Vineri”;

- Linia 86 va funcţiona pe traseul de bază între „Dridu” şi intersecţia Str. Matei Voievod/Str. Popa Nan, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Str. Popa Nan, Str. Delea Veche (Str. Budilă, Str. Ţepeş Vodă), Str. Delea Nouǎ, Str. Dristorului, Str. Baba Novac, Str. Constantin Brâncuşi, Str. Lucreţiu Pǎtrǎşcanu, până la terminalul „Bd. Basarabia”.

- Linia 90 va funcţiona pe traseul de bază între ,,Valea Argeşului” şi intersecţia Str. Matei Voievod/Str. Popa Nan, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Str. Popa Nan, Str. Delea Veche (Str. Budilă, Str. Ţepeş Vodă), Str. Delea Nouǎ, Str. Dristorului, Str. Baba Novac, Str. Constantin Brâncuşi, Str. Lucreţiu Pǎtrǎşcanu, până la terminalul „Bd. Basarabia”.

- Linia 104 va funcţiona pe traseul de bază între „Cora Pantelimon” şi intersecţia Şos. Pantelimon/Bd. Pierre de Coubertin/Şos. Iancului, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Şos. Iancului, Şos. Mihai Bravu, Bd. Decebal, apoi traseul actual.

- Linia 143 va funcţiona pe traseul de bază între Bucur Obor şi intersecţia Str. Baicului/Şos. Pantelimon, apoi pe un traseu modificat pe Şos. Pantelimon, Bd. Ferdinand I, Bd. Gării Obor până la terminalul „Baicului”. Pe sensul spre Bucur Obor, autobuzele vor circula pe Bd. Gării Obor, Str. Baicului, Str. Paharnicul Turturea, Str. Dumitru Slugeru, Str. Heliade între Vii, Şos. Electronicii, Str. Baicului, Bd. Gării Obor, Bd. Ferdinand I, Şos. Pantelimon, Str. Ziduri Moşi, Şos. Colentina.

În perioada acestor restricţii de circulaţie, staţia de autobuz „Maior Coravu”, situată pe Şos. Mihai Bravu, pe sensul spre Piaţa Iancului, se suspendă.

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară non-bancară specializată exclusiv în finanțarea agriculturii, a inaugurat astăzi la Brașov prima sucursală din centrul țării. Aceasta este a zecea sucursală deschisă de companie la nivel național.

Agricover Credit IFN continuă angajamentul asumat de a susține performanța și competitivitatea fermierilor români prin dezvoltarea soluțiilor de finanțare adaptate specificului activitaților din agricultură. Echipa de experți oferă răspuns prompt la solicitări și acces simplu și nebirocratic la banii de care fermierul are nevoie pentru dezvoltarea unei afaceri moderne și profitabile în agricultură.

Suntem astăzi alături de fermierii din centrul tării în semn de prețuire și recunoaștere a muncii extraordinare pe care o depun în această regiune, care are un potențial mare de creștere, atât în sectorul vegetal, în special cultura de cartof și cultura ecologică, cât și în sectorul zootehnic”, a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit.

Deschiderea sucursalei din Brașov se integrează în strategia Agricover Credit IFN de a fi cât mai aproape de fermieri și de a răspunde rapid solicitărilor acestora. În următoarea perioadă Agricover Credit IFN are ca obiectiv finanțarea a peste 250 de fermieri din zonă cu credite în valoare de 100 milioane lei.

Ne dorim o deschidere mai mare către segmentul de fermieri mici și mijlocii, dar continuăm să susținem și fermierii mari. În acest sens, avem pregătite soluții și programe speciale cum ar fi: investiții pentru achiziție de teren agricol, extinderea fermei și în sisteme irigații”, a declarat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit.

Agricultura este o componentă economică importantă în regiune, însă pentru a dezvolta un sector agricol performant este nevoie de soluții specializate.

În această regiune, datorită suprafețelor extinse de culturi, în special cultura cartofului, există un potențial imens pentru investiții în echipamente și utilaje specifice, spații de depozitare și păstrare a recoltei. Pe lângă culturile agricole, regiunea este bogată în suprafețe pentru pășunat și este prielnică dezvoltării sectorul zootehnic, în special a fermelor de vacă de carne”, a mai continuat Robert Rekkers, Director General Agricover Credit.

Agricover Credit IFN – subsidiară a Agricover Holding este prima instituție financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal și zootehnic. Cunoașterea și înțelegerea specificului activității agricole permit dezvoltarea de produse inovatoare pentru finanțarea capitalului de lucru și a investițiilor într-o manieră flexibilă, adaptată nevoilor fermierilor.

Agricover Credit a înregistrat o creștere rapidă ajungând, în numai câțiva ani, să fie unul dintre jucătorii cheie în finanțarea producătorilor agricoli. În anul 2020, Agricover Credit a acordat credite în valoare de 1.900 milioane RON la nivel național unui număr de 3.800 fermieri.

Agricover Holding reunește activitățile entităților din grup Agricover SA, Agricover Credit IFN SA si Agricover Technology SRL. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.000 de clienți fermieri activi, care exploatează peste 2,2 milioane de hectare de teren arabil la nivel național.

Consiliul de Administrație al Agricover Holding SA a decis miercuri, 26.05.2021, aprobarea spre publicare a proiectului de divizare parțială și simetrică a Societății prin desprinderea participației deținută în Abatorul Periș SA către societatea beneficiară nou-constituită CCI Cardinal Equity SA, cu aceeași structură de acționariat ca Agricover Holding SA.

In urma divizării, Agricover Holding SA va deține participații majoritare in trei entități ale Grupului Agricover, respectiv: Agricover SA (specializată în distribuția de tehnologii agricole către fermieri); Agricover Credit IFN SA (instituție financiară nebancară specializată în finanțarea fermierilor) și Agricover Technology SRL (prin care Grupul intenționează, începând cu 2021, să ofere fermierilor acces la inovațiile digitale din agricultura mondială).

Agricover Holding SA se va dedica în exclusivitate dezvoltării și consolidării unui ecosistem de susținere și dezvoltare a comunității fermierilor. Separat de Grupul Agricover, activitățile din industria alimentară, respectiv cele derulate prin Abatorul Periș SA, se vor desfășura sub egida unei noi entități, CCI Cardinal Equity SA.

Din perspectiva maximizării valorii pentru acționari, segregarea celor doua segmente de business cu profiluri semnificativ diferite se inscrie în preocuparea pentru gestionarea eficientă a riscului de subevaluare a combinării respectivelor segmente de business, față de valoarea lor gestionată separat, atât Agricover Holding SA cât și CCI Cardinal Equity SA având aceeași structură de acționariat.

În acest sens, CCI Cardinal Equity SA va prelua deținerea Agricover Holding SA în filiala Abatorul Periș SA, în timp ce Agricover Holding SA va păstra toate activele și pasivele legate de restul filialelor.

După divizare, Agricover Holding SA va continua să desfășoare aceeași activitate principală, centrată pe nevoile fermierilor români, nevoi de dezvoltare tehnologică și de finanțare specializată.

Într-un context de consum care pune tot mai multă presiune pe resursele planetei, discuțiile despre sustenabilitate și inovație în agricultură sunt mai necesare ca oricând, mai ales cu privire la sursa alimentelor de bază și accesul consumatorilor la acestea.

Potrivit unei informări transmisă la redacție, Agrifood Innovation Summit 2021 a adus împreună antreprenori, cercetători, profesori și reprezentanți ai sistemului public care susțin inovația în domeniul agroalimentar pentru a găsi tendințele care definesc viitorul industriei.

În cadrul conferinței a fost lansat și un raport complex, realizat de Impact Hub Bucharest și Activize.Tech în parteneriat cu EIT Food, Patria Bank, BASF și CBNagro.tech, care include prima mapare a 50 de startupuri tech românești implicate în inovația industriei, o analiză a evoluției rundelor de finanțare din domeniu din ultimii trei ani și cele mai importante tendințe tech care conturează viitorul agriculturii moderne. Printre ele – IoT, precision farming sau biotehnologia.

În contextul unei nevoi crescute pentru creșterea capacității agricole prin practici sustenabile, folosirea tehnologiei în această industrie este un subiect important pe agenda guvernelor europene și în organismele dedicate ale Uniunii Europene. În egală măsură, aceasta este și o oportunitate pentru antreprenorii care lucrează deja la astfel de soluții și care pot primi sprijin instituțional sau finanțare.

Astfel, Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report, prima mapare locală a startupurilor tech din agricultură lansată la Agrifood Innovation Summit, este un instrument care vine să sprijine aceste inițiative și să ajute dezvoltarea unor proiecte noi, pentru că sectorul de startupuri tech din agrifood este într-un stadiu foarte incipient. Acest lucru se reflectă în numărul de startupuri care există, valoarea rundelor de finanțare atrase de acestea și numărul de programe și comunități locale dedicate acestor verticale de business.

Parte din misiunea noastră la Impact Hub Bucharest este facilitarea inovației – inclusiv prin conectarea acelor reprezentanți care, unindu-și forțele și experiența, pot schimba industrii. Ne dorim ca acest raport să fie un instrument util pentru cei care dezvoltă proiecte în agricultură și care au nevoie de parteneri orientați spre sustenabilitate. În spiritul colaborării, este un proiect în care ne-am parteneriat cu actori locali cu un focus pronunțat spre inovație și tehnologie și care vin cu perspective valoroase în domeniu”, a precizat Irina Simulescu, program manager Impact Hub Bucharest și reprezentant național EIT Food Hub.

La rândul său, Mircea Vădan, manager în cadrul Activize, a spus că, în ultimul deceniu, asistăm în România la diferitele tendințe axate pe tehnologie în diverse domenii, iar acum, din semnalele venite din piață, domeniul agritech „va prinde viteză”.

Sperăm că va deveni una dintre zonele pilon ale ecosistemului de startup-uri din România. Avem mari speranțe pentru următorii ani și, împreună cu partenerii noștri, ne vom concentra pe sprijinirea dezvoltării ecosistemului tehnologic agro-food prin programe și evenimente pentru startup-uri și conexiuni cu organizații din domeniu”, a afirmat Mircea Vădan.

Ce cuprinde Romanian Agrifood Tech Startups Overview Report

Maparea oferă o privire de ansamblu asupra sectorului de agrifood din Europa. Mai exact, raportul integral cuprinde: evoluția rundelor de finanțare în Europa și în România, dar și inițiativele Uniunii Europene de susținere a practicilor agricole sustenabile prin consorții ca EIT Food și principalele trenduri tech din domeniu (folosirea IoT în agricultură, farming as a service, aplicațiile de food tracking, folosirea utilajelor și roboților autonomi, Autonomous Agricultural Machinery and Robots, biotehnologia, cumpărăturile de mâncare online și producerea alimentelor în spații închise).

La acestea se adaugă și lista tendințelor care sunt prezente în România, alături de principalele startupuri tech românești, clusterizate pe domenii de activitate: apicultură, managementul fermelor și automatizarea lor, marketplace-uri și platforme de informare, sănătate și nutriție, livrare de mâncare și management de rezervări în restaurante. Raportul complet poate fi descărcat pe site-ul Impact Hub Bucharest și de pe site-ul Activize.

Viitorul este agro. Și avem avantajul de a ne afla într-un context favorabil în România: avem o suprafață agricolă generoasă, printre cele mai mari din Europa, și companii de tehnologie inovatoare. Adăugând deschiderea spre finanțarea agriculturii, pe care o avem în misiunea Grupului Patria Bank, creăm un trio în măsură să devină un contributor important la o agricultură a viitorului mai productivă și mai eficientă. Finanțarea proiectelor de tehnologizare a culturilor și fermelor prin investiții, credite punte pentru Fonduri Europene și cercetare și dezvoltare sunt la baza activității Grupului Patria Bank de susținere a fermierilor viitorului” a menționat Raluca Andreica, Director General Patria Credit, membră a Grupului Patria Bank.

Valoarea investițiilor la nivel european și la nivel local

Interesul pentru industrie se reflectă și în activitatea fondurilor de investiții: în Europa, din 2019 și până în martie 2021 s-au desfășurat 654 de runde de finanțare pentru startupuri din agritech și agrifood, care însumează aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În România, aceleași domenii au primit între 2018 și 2021 aproximativ 4 milioane de dolari (prin 12 runde de investiții), împărțite astfel: 3 runde de tip pre-seed (~$372K), 4 runde de tip seed (~$446K), 3 runde de tip Series A (~$3M) și 2 runde de investiții a căror valoare este confidențială.

Inovație & trenduri în agricultura locală

Inovația în agricultură reprezintă soluții care ajută fermierii să crească producția agricolă, să îmbunătățească producția de alimente și bunăstarea animalelor, reduc poluarea, scad amprenta de cardon generată de industrie și cresc scalabilitatea. Principalele tendințe din industrie includ folosirea IoT în agricultură, micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori, precision farming (agricultura de precizie), biotehnologia, nutriție și sănătate.

Mai pe larg, folosirea IoT în agricultură se referă la softurile și dispozitive hardware care îi ajută să minimizeze risipa și să crească eficiența în toate procesele de producție. În ciuda investițiilor consistente pentru implementare, astfel de tehnologii au un impact uriaș pe termen lung.

Micșorarea distanței dintre fermieri și consumatori a apărut ca necesitate în timpul stării de urgență și lockdown, când consumatorii au început să caute noi moduri de a cumpăra alimente, orientându-se în special către fermieri și producători locali. Trendul este o oportunitate deschisă în principal de tehnologie, care ajută companii mici să devină competiție pentru marii producători, în special prin intermediul „food hubs”, platforme care reunesc producătorii dintr-o anumită regiune și care livrează apoi clienților.

Precision farming (agricultura de precizie) este un concept de management al agriculturii care folosește tehnologii data-based, inclusiv sisteme de sateliți (ca GPS), teledetecție (remote sensing) și internetul pentru a gestiona culturile și a reduce utilizarea îngrășămintelor, pesticidelor și a apei.

Biotehnologia, pe plan local, se rezumă la activitățile de cercetare academică. Există foarte puține programe de finanțare dedicate, iar politicile publice de susținere a dezvoltării biotehnologiei sunt rare și recent anunțate.

Nutriția este sectorul în care foarte multe persoane preocupate de sănătatea lor încep să ceară ajutor specializat, facilitat prin combinația medicinei și tehnologiei (consultanță online).

Oportunitățile din agricultură deschise de EIT Food Hub România sunt disponibile antreprenorilor pe website-ul EIT Food Hub România și pe pagina de Facebook a Impact Hub Bucharest, organizație care este punct de contact pentru reprezentanții locali din sectorul agroalimentar.

Rezultatele celei de-a doua etape a studiului ce evaluează răspunsul imun post-vaccinal, cercetare realizată de rețeaua de sănătate Regina Maria, etapă care continuă cercetarea lansată în ianuarie 2021 și care a evaluat dinamica anticorpilor post vaccinare pentru a estima nivelul de protecție asigurat de vaccin împotriva infectării cu SARS-CoV-2, indică faptul că, la trei luni de la prima doză, se observă o scădere a cantității de anticorpi, un fenomen normal care, însă, nu afectează eficiența vaccinurilor.

„Potrivit datelor colectate (...), la trei luni de la prima doză se observă o scădere a cantității de anticorpi, un fenomen normal care, însă, nu afectează eficiența vaccinurilor. Scăderea este mai accentuată în cazul persoanelor care au dezvoltat titruri mari de anticorpi, imediat după rapel, însă vorbim de o scădere procentuală a nivelului anticorpilor. În medie, nivelul anticorpilor a scăzut, după 90 de zile de la prima doză de vaccin, de la 6.386 U/ml la 2.149 U/ml, procentul mediu de scădere fiind de 66%.

„În cazul pacienților post-COVID-19, care au avut cantități inițiale mai mari de anticorpi, scăderea a fost mai accentuată – un procent de aproximativ 70%, cantitatea medie de anticorpi păstrându-se în continuare mai crescută decât în cazul pacienților non-COVID-19. Media cantității de anticorpi pentru această categorie este de 5.115 U/ml, față 17.328 U/ml, cât era la 30 de zile post vaccinare. Spre diferență, cantitatea medie de anticorpi la 90 de zile pentru persoanele care nu au fost anterior infectate cu noul coronavirus este de 1.618 U/ml.

„Cantitatea maximă de anticorpi înregistrată în studiul rețelei de clinici, la 90 de zile de la prima doză de vaccin, este de 33.081 U/ml. Scăderea titrului de anticorpi era așteptată, însă eficacitatea răspunsului imun rămâne ridicată, indicând un nivel ridicat de protecție în fața virusului SARS-CoV-2. Datele din studiul citat sunt consistente cu cercetările științifice internaționale. Un studiu publicat recent în prestigioasa revistă «The New England Journal of Medicine» a relevat că nivelurile de anticorpi scad cu timpul, însă rămân la un nivel protector eficient pentru a apăra organismul în fața bolii”, se menționează într-un comunicat remis la redacție.

Eșantion de 395 persoane vaccinate cu serul Pfizer

Potrivit documentului de presă trimis la redacție, după debutul primei etape de vaccinare, rețeaua de clinici citată a înrolat în acest studiu un eșantion de 395 persoane vaccinate cu serul Pfizer, disponibil la acel moment în campania publică de vaccinare. Faza II a studiului constă în măsurarea titrului de anticorpi la un interval de trei luni după a doua doză de vaccin, urmând ca titrul de anticorpi să fie reevaluat la un interval de șase luni post-vaccinare, în mod similar cu monitorizarea serologică aplicată în studiile clinice.

Pentru a urmări dinamica serologică post-vaccinare, s-a măsurat titrul anticorpilor anti SARS-CoV-2 cu ajutorul unei metode performante de testare serologică marca Roche, bazată pe tehnica chemiluminiscenței, cu evidențierea și titrarea anticorpilor lg anti-Spike.

„În această etapă a studiului, ne-am dorit să analizăm dinamica evoluției titrului de anticorpi la trei luni de la începerea schemei de vaccinare și, mai ales, modul în care răspunde organismul uman în fața virusului. Concluziile noastre sunt îmbucurătoare, pentru că observăm că, deși se înregistrează o scădere a cantității de anticorpi, eficiența vaccinurilor rămâne la un nivel ridicat. Valoarea de referință analizată de noi în cazul acestor teste este de 0.8 U/ml, iar valorile care depășesc acest prag indică prezența anticorpilor specifici în eșantionul de produs biologic analizat”, a declarat Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice din cadrul rețelei de clinici.

1,26% din totalul persoanelor cuprinse în studiu s-au infectat cu SARS-CoV-2 după vaccinare

Un procent de 8% - 33 din totalul celor 395 de persoane testate au înregistrat creșteri ale nivelului de anticorpi față de testarea anterioară. Aceste creșteri au variat între 20U/ml și 13.472 U/ml. 6 dintre acești pacienți au declarat că au intrat în contact direct cu persoane diagnosticate cu Covid-19, se mai arată în informarea citată.

„Am acordat o atenție deosebită în cazul celor 33 de persoane ce au înregistat creșteri ale nivelului de anticorpi. Toți au realizat suplimentar testarea anticorpilor IgG anti-Nucleocapsidă, anticorpii specifici COVID-19, pentru a vedea dacă au trecut prin boală. Dintre aceștia, 3 persoane au dezvoltat astfel de anticorpi, toți fiind anterior confirmați pozitiv prin testarea RT-PCR de diagnostic”, a adăugat Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog, angajat al aceleiași rețele de sănătate.

Din totalul persoanelor testate, doar cinci pacienți au fost diagnosticați cu COVID-19 după vaccinare – un procent de 1.26% din totalul persoanelor vaccinate incluse în studiu. Toți cei cinci pacienți au făcut forme ușoare, care nu au necesitat spitalizare, ceea ce dovedește, încă o dată, eficacitatea vaccinurilor împotriva formelor grave și a spitalizării. Așa cum era de așteptat, acești pacienți au înregistrat creșteri ale nivelului de anticorpi. Toate persoanele care au înregistrat creșteri ale titrului de anticorpi au fost testate pentru prezența anticorpilor IgG anti-Nucleocapsidă, care nu apar după vaccinare, trei dintre rezultate indicând anticorpi specifici trecerii prin infecție.

„Datele studiului indică faptul că există pacienți care dezvoltă anticorpi chiar și după trecerea celor șapte zile post-rapel, când schema de vaccinare se consideră încheiată și cantitatea de anticorpi își atinge potențialul maxim. O creștere a anticorpilor în timp nu indică neapărat o posibilă infecție sau un contact cu un pacient confirmat pozitiv, ci poate indica faptul că persoana în cauză dezvoltă anticorpi într-un timp mai lung de la momentul vaccinării”, a precizat Corina Cristea, Medic specialist Epidemiolog.

Impactul vaccinurilor în fața formelor grave a fost dovedit și într-un studiu publicat în revista Lancet, care a analizat datele din teren ale tuturor persoanelor vaccinate în Israel. Schema completă de vaccinare este extrem de eficace în toate grupele de vârstă în prevenirea infectării simptomatice și asimptomatice cu virusul SARS-CoV-2, dar și împotriva spitalizării pentru formele moderate și grave, inclusiv decesele cauzate de COVID-19. Datele din Lancet, confirmate în România de concluziile din studiul REGINA MARIA, sugerează că vaccinarea ajută foarte mult în controlul pandemiei.

Persoanele supraponderale pot înregistra valori mai crescute ale nivelului de anticorpi

Datele din studiul citat indică o concluzie interesantă - indivizii supraponderali au înregistrat valori medii relativ mai mari decât cei normoponderali, atât la o lună după vaccinare, cât și la 90 de zile. Scăderea titrului de anticorpi este mai puțin accentuată în cazul lor, inclusiv pentru cei care au trecut prin boală anterior vaccinării.

Astfel, pentru subiecții supraponderali sau care pezentau forme de obezitate, cantitatea medie de anticorpi măsurată la 90 zile a fost de 2.544 U/ml, față de 1.856 U/ml cât a fost cantitatea medie în rândul pacienților normoponderali.

Peste patru milioane de persoane sunt vaccinate împotriva COVID-19 în acest moment în România, dintre care peste trei milioane cu ambele doze de vaccin.

Pagina 7 din 19
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies