Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face o serie de precizări privind condițiile pe care trebuie să le respecte beneficiarii finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) constituiți ca grupuri de producători, în urma modificării Legii cooperației agricole nr. 566/ 2004.

Conform prevederilor legale, persoanele fizice şi juridice care se asociază în cooperative agricole trebuie să fie fermieri activi, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, sau să aibă cod CAEN principal din diviziunea 01 a secțiunii A «Agricultură, silvicultură şi pescuit», din diviziunile 10, 11 și 12 ale secțiunii C «Industria prelucrătoare».

„O condiție esențială asupra căreia doresc să atrag atenția este faptul că beneficiarii care au primit punctaj suplimentar pentru principiul apartenenței la o cooperativă agricolă, trebuie să menţină calitatea de membru în cooperativa agricolă pe toata perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului”, a menționat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Actuala modificare a Legii cooperativelor aduce și avantaje consistente pentru beneficiarii PNDR constituiți în astfel de forme asociative, printre care menționăm scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la intrarea în producție sau scutirea membrilor cooperativelor agricole de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor cedate către cooperativă.

Grupurile de producători din sectorul agricol și pomicol pot depune la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) solicitări de finanțare pentru decontarea costurilor de înființare și funcționare. Cererile de finanțare se pot depune prin submăsurile 9.1 (pentru sectorul agricol) și prin 9.1a (pentru sectorul pomicol) din PNDR 2020, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2019, ora 16:00.

Fondurile totale disponibile pentru sectorul agricol (submăsura 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”) sunt de 7.729.354 euro, iar pentru sectorul pomicol (submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”) sunt de 5.300.811 euro. Finanțarea acordată prin PNDR este 100% nerambursabilă, dar nu poate depăși suma maximă de 100.000 euro/ an și 10% din valoarea producției comercializate anual, în primii cinci ani de la recunoașterea grupului de producători.

Până în prezent, AFIR a finanțat 57 de proiecte depuse de beneficiari constituiți în diverse forme asociative. Finanțarea PNDR alocată pentru aceste proiecte este de 40.234.620 euro, iar valoarea plăților efectuate de AFIR către formele asociative se ridică la 11.215.632 euro. Prin PNDR 2020, formele asociative au fost sprijinite financiar direct prin sM 9.1 și 9.1a și prin prioritizare la finanțare prin submăsurile 4.1a („Investiții în exploatațiile pomicole”), 4.1 („Investiții în exploatațiile agricole”), 4.2 („Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”), 4.2a („Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”), 16.4 și 16.4a („Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol”) și prin LEADER.

Pescarii și legumicultorii români care vor lucra cu Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” ar urma să primească telefoane mobile cu un soft dedicat, menit să gestioneze date vitale privind trasabilitatea materiei prime furnizate, a anunțat luni, 29 iulie 2018, Adrian Izvoranu, președintele instituției, în cadrul unui briefing de presă organizat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Vă mai fac o dezvăluire la care lucrăm acum: fermierii cu care vom lucra vor avea un mobil, dacă nu au ei le oferim noi, un mobil cu un soft, care e gata, trebuie doar să îl omologăm şi care va conţine toate datele de trasabilitate. Veţi avea un produs furnizat de Casă cu QR Code, nu cu cod de bare - e o diferenţă - şi acesta va permite să scanaţi şi să aflaţi instantaneu pe telefon de cine e produs, cine l-a pescuit, cât a stat la congelat. Va fi varianta de peşte şi de legume”, a explicat şeful Casei de Comerţ.

El a și dat un exemplu în ceea ce privește trasabilitatea îndoielnică a peștelui comercializat de un retailer cunoscut cu care s-a încercat o colaborare și a încercat să promoveze calitatea calcanului românesc de captură.

„Am expus o ofertă acum o lună de calcan de la noi, la aproape 27 de lei/kg, preţ la care pleacă peştele, captură din Marea Neagră, un peşte absolut special. Mi-a răspuns un mare lanţ de magazine care ar fi putut să ia toată cantitatea ca ofertă, dar mi-a spus că nu e bună, că e prea scumpă. Am întrebat care este contraoferta dvs.? 16 lei. Este o diferenţă mare de la 27 la 16 lei. Am trimis agentul în magazinele acelui lanţ. Cât costă calcanul în acel lanţ? 86 de lei/kg. Ştiţi ce am decis atunci? Nu mai pleacă un peşte în reţeaua acelui lanţ - că nu toate sunt la fel - care vor să dea un tun, ci vor merge în magazinele pe care le face Casa şi o să meargă cu 26 de lei. Este un preţ bun şi pentru pescar, că şi acela munceşte ca să prindă peştele, plus un maxim de 30%, adică o să fie undeva la 40 de lei/kg, adică la jumătate din preţ. Dacă aveţi plăcerea să luaţi un calcan despre care nu ştiţi de unde vine, la 86 de lei, luaţi de la ei, iar dacă aveţi plăcerea să luaţi calcan românesc, garantat, la preţ la jumătate şi bun şi proaspăt luaţi de la Casă. Cam asta face Bursa de Peşte”, a exemplificat şeful Casei de Comerţ „Unirea”.

Chestionat de jurnaliști de unde aduce calcanul acel retailer, Izvoranu a răspuns doar că „asta este o bună întrebare”.

„Mă obligaţi să vă spun anumite lucruri, pe care nu ar trebui să le fac într-o conferinţă de presă. Să vă mai dau o explicaţie: v-aţi întrebat vreodată cum naiba ajunge un pepene din Brazilia la un leu kilogramul într-un magazin românesc? Dacă cineva poate să îmi explice şi mie, pentru că eu toată viaţa cu asta m-am ocupat, cu preţul, cu partea economică... ”, a subliniat directorul Casei.

Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” este cel mai mare proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuie să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează, a adăugat la rândul său ministrul de resort, Petre Daea.

„Este cel mai mare proiect pe care şi l-a propus MADR şi pe care l-a lansat pur şi simplu. Trebuie să rezolve cea mai importantă şi cea mai grea situaţie: să valorifice producţia pe care fermierii mici o realizează printr-o muncă grea şi care nu are o valorificare pentru că nu exista o asemenea verigă”, a spus Daea, în cadrul briefingului.

În cadrul evenimentului în care a prezentat detalii despre modul în care va funcţiona Casa de Comerţ, Izvoranu „s-a aplecat” foarte mult pe zona de valorificare a peştelui, care este unul dintre obiectivele acestei societăţi nou înfiinţate.

Astfel încât clienții unei mari rețele de retail să poată avea parte de gustul tomatelor de altădată, managementul acesteia a demarat un proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice, în acest caz fiind vorba și de roșia Buzău 1600, cultivată inclusiv în ferma ing. Dan Loagăr din comuna Scânteia, județul Ialomița.

Cei din rețeaua Lidl recunosc faptul că până nu demult, gustul nu reprezenta neapărat o prioritate pentru retail, în general, însă cererile venite din partea clienților au făcut ca, în prezent, fermierii care cultivă tomate Buzău 1600 să fie printre cei mai căutați furnizori.

„Clienții din România urmăresc mereu fructe și legume proaspete și sănătoase, dar mai ales gustoase. Urmărim acest foarte important obiectiv – gustul – care de multe ori nu este asociat cu retailul, trebuie să recunoaștem asta. Pentru acest lucru am inițiat primul proiect de revitalizare a unor soiuri românești, autentice. Vorbim aici și de roșia Buzău 1600, un soi creat în 1976 la institutul de la Buzău. Acesta, imediat după Revoluție, a cam dispărut din piețe. Căutând ceva autentic și gustos, și bun, am identificat acest soi. În 2016 l-am ales, în 2017 a fost primul an în care a ajuns și pe rafturile Lidl. Chiar dacă astfel de soiuri sunt mai sensibile, este clar că nu sunt potrivite 100% nevoilor retailerilor, de a avea produse rezistente în timp, să nu aibă pierderi, ele totuși generază acel aport de gust căutat de clienți. De aceea, facem niște concesii pentru a avea gust la raft”, a declarat Claudius Kisfaludy, director achiziții legume-fructe pentru tot lanțul Lidl. „În fiecare an trebuie să vorbim cu mai mulți producători de-ai noștri, astfel încât să-i convingem să se bage în această aventură. Mereu sunt reticenți când vine vorba de soiuri noi, în special autentic românești sau mai vechi pentru că știu că pot avea diverse probleme, sunt mai susceptibile la diverse boli. Însă, având deja experiența anilor trecuți, este mai ușor pentru că le prezentăm exemple de succes”.

La rândul său, ing. Dan Loagăr, administratorul Tehnoplant Farm LGR srl, ferma legumicolă și de cultură mare din comuna Scânteia, județul Ialomița, unde se produce tomata Buzău 1.600 a explicat că are o suprafață cultivată cu acest soi de roșie care totalizează jumătate de hectar, de pe un hectar întreg, producția fiind de 25-30 de tone.

„Caracteristica principală a acestui tip de tomate este gustul. De celelalte rezistență, fermitate etc nu putem vorbi. Roșiile Buzău 1600 trebuie recoltate și puse direct în lădițe, plantate pe maximum două rânduri, iar în magazin trebuie să se vândă foarte repede. Nu cred că pot fi ținute prea mult pe stoc pentru că nu rezistă”, a mărturisit fermierul. „După cererea pe care o avem, credem că aceste tomate se vând repede. Noi nu știm ce se întâmplă în magazin. Am cultivat roșiile Buzău 1600 pe jumătate de hectar și obținem în medie un randament de 25-30 de tone de fructe la hectar, dar sunt foarte multe care pică din cauza calității și se duc la fabrică. Costul de producție al unui kilogram de tomate Buzău 1600 depinde de an. Anul acesta am pierdut foarte mult pentru că au fost ploi foarte dese, venea căldura, ieșea soarele, apăreau probleme cu mana, bacterioza permanent, tot timplul tratate, nu reușeam să le tratăm la timp, au fost pierderi mari. Livrăm (n.r. - către Lidl) undeva la doi-trei paleți pe zi, asta înseamnă între 500-700 de kilograme pe zi, la un preț de 3-4 lei, în funcție de cum oscilează prețul celorlalte prețuri pe piață. În fiecare săptămână prețul este negociat. Buzău 1600 este singurul soi cultivat de mine și vândut celor de la Lidl, restul fiind hibrizi”.

Buzău 1600 este o varietate de tomate cu creștere nedeterminată ce produce fructe de calitate deosebită, mari, de 200-250 grame, de culoare roșie, aprinsă. Buzău 1600 este un soi de roșii cu o maturitate medie-târzie (semitardivă) destinat cu precădere consumului sub formă proaspătă. Este un soi viguros, adaptat la condițiile climatice din zonele din România care sunt favorabile culturii tomatelor și care este rezistent la atacul principalilor agenți patogeni. Buzău 1600 este considerat un soi de roșii productiv. Potențialul normal de producție este de 60-80 t/ha, dar cu o tehnologie optimizată, producția poate crește pana la 150 t/ha.

#trecipeproaspăt

Ca parte din măsurile de responsabilitate socială integrate în strategia de business, Lidl și-a propus să susțină pe termen lung furnizorii locali și să dezvolte împreună cu aceștia soluții și oportunități care în final să ofere garanția calității produselor românești. De aceea, pentru a informa clienții despre originea produselor autohtone din Piața Lidl, pe 20 mai, retailerul a lansat platforma #trecipeproaspăt. Prin intermediul acesteia, românii pot vedea exact de unde provin fructele și legumele de pe rafturile Lidl, trasabilitatea acestora – certificarea controlului calității, de la plantare până când produsul e pregătit să ajungă pe farfurie, dar și cine sunt furnizorii Lidl de legume si fructe din întreaga țară și ce povești au.

Astfel, clienții pot intra pe surprize.lidl.ro/piatalidl pentru a vedea informații despre furnizorii Lidl sau pe surprize.lidl.ro/scan pentru a scana cu telefonul mobil codul QR disponibil pe fiecare lădiță de fructe și legume. Astfel, ei pot afla informații despre fiecare produs în parte – de exemplu, ce soiuri sunt disponibile la Lidl, ce specificații au legumele și fructele, cum se cultivă acestea și când este sezonul lor sau ce proprietăți speciale are fiecare aliment. Totodată, pentru a-i cunoaște direct pe furnizorii Lidl, clienții vor găsi pe site-ul dedicat câte un scurt film informativ despre fiecare în parte, în care aceștia vor prezenta produsele pe care le livrează în Piața Lidl, dar vor oferi și câteva detalii despre ceea ce înseamnă să fii furnizorul retailerului.

„În ceea ce privește fructele și legumele din Piața Lidl, încă de la început le-am promis românilor prospețime, zilnică. Însă, ce mai înseamnă acest cuvânt – proaspăt, în ziua de astăzi? Ne-am propus să răspundem la această întrebare și am lansat #trecipeproaspăt tocmai pentru ca românii să afle direct și rapid originea prospețimii produselor românești din Piața Lidl, dar și ca să facă cunoștință cu furnizorii noștri locali. Știm cât de important este pentru români să vadă exact sursa fructelor și legumelor din magazinele noastre, așadar ne-am asumat acest demers de transparență față de clienții noștri, prin care ei pot verifica rapid și ușor de unde vin fructele ori cine livrează legumele autohtone din Piața Lidl. Ne dorim ca prin această platformă să redescoperim adevărata prospețime – ce înseamnă că un produs este proaspăt cules, recoltat, livrat. Astfel, invităm toți românii care ne vizitează magazinele să intre pe surprize.lidl.ro/scan, unde pot scana codurile QR de pe lădițe, pentru a afla împreună ce înseamnă să treci pe proaspăt în Piața Lidl”, a declarat Daniel Ștefănescu, membru în Consiliul de Conducere Lidl România.

Din dorința de a le oferi românilor fructe și legume proaspete și sigure, toți furnizorii din Piața Lidl sunt certificați GLOBAL GAP - un standard recunoscut pentru producția globală agricolă, realizată în condiții de siguranță și durabilitate. Această inițiativă a fost începută de retailer încă din 2016, alături de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMVB). Totodată, retailerul a implementat pentru toți furnizorii locali, încă din 2017, Eticheta de Trasabilitate – eticheta poziționată în cel mai accesibil loc pentru ca românii să poată vedea întregul circuit al produselor, de la producător, până în magazin. Tot de atunci, toate fructele și legumele din Piața Lidl trebuie să respecte standardele de calitate și siguranță alimentară specifice Lidl, și anume ca valoarea reziduului de pesticide să fie la o treime din media admisă la nivel european, iar acesta să fie folosit cât mai responsabil.

În plus, Lidl a continuat și anul acesta proiectul „Cultivat în România, specific românesc”, singurul proiect de revitalizare a soiurilor românești de legume. Acesta este un proiect amplu de investiție în agricultura românească, prin care Lidl contribuie la dezvoltarea sustenabilă a producătorilor români. În cadrul acestui proiect, retailerul dezvoltă diferite acțiuni pentru a sprijini furnizorii locali, precum sesiuni de audit și consultanță. Astfel, proiectul urmărește inițiativa de a revitaliza soiurile autohtone, dar și de a dezvolta producții agricole sustenabile, precum producția roșiei de Buzău #1600, pe care clienții o găsesc în Piața Lidl în sezon, de acum doi ani.

Potrivit anunțului făcut de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), instituția a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri și 69.687 mișcări de aeronave (aterizări și decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind statistica primelor șase luni ale anului 2018 cu un procent de 7,5 %. Pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creștere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internațional București Băneasa- Aurel Vlaicu creșterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistrați de la începutul anului.

În ceea ce privește numărul de mișcări de aeronave, pe cele două piste ale Aeroportului Henri Coandă au fost înregistrate 59.037 aterizări și decolări, iar Aeroportul București Băneasa, s-a înregistrat o creștere de la 7.000 în primul semestru 2018 la 10.657 de aterizări/decolări în 2019.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 57 companii aeriene, care transportă pasageri către 128 destinaţii.

Despre CNAB: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.

Cavalerii aerului care se vor afla sâmbătă, 30 iulie a.c., la manșa celor peste 15 MIG 21 LanceR, celor mai bine de 10 aeronave IAR 99 Șoim, IAR-urilor 316B, IAK-urilor 52, IAR-urilor 330 PUMA, avioanelor de transport militar C130 Hercules și C27 Spartan s-au antrenat intensiv mai mult de o lună de zile (300 și mai bine de ore de zbor) pentru a încânta ochiul sutelor de mii de spectatori care sunt așteptați la #BIAS2016, în cadrul complexului format din Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu și Romaero.

„ROAF sunt cel mai mare participant la acest eveniment și întotdeauna au fost cel mai mare participant. În acest an vom evolua cu peste 50 de aeronave în cadrul evenimentului. Alături de noi vor fi și forțe aeriene aliate, cu aeronave de (...) înaltă performanță: F15 «Eagle», F18 «Hornet», Su 27 «Flanker», Mirage 2000, L-159 ALCA, Saab 39 Gripen, Sukhoi Su 25 ș.a.m.d.

Obiectivul ROAF este să demonstreze, în primul rând, profesionalismul echipajelor și performanțele aeronavelor. Vom participa cu toate tipurile de aeronave pe care le avem în dotare. Piloții care evoluează atât în cadrul antrenamentului, cât și în timpul mitingului de mâine sunt (...) piloți care execută misiuni de luptă, nu sunt piloți de show. Ceea ce facem noi sunt evoluții normale ale aeronavelor care sunt folosite pe timpul manevrelor tactice și am dori ca publicul să fie familiarizat cu acestea”, a precizat comandorul Alexandru Trandafir.​ De la sol, prin lentila aparatului de fotografiat, pare ușor un exercițiu de poliție aeriană sau de sprijin pentru desant aerian, lansarea de capcane termice ș.a.m.d.; nu este chiar așa. Însă, pentru asta sunt pregătiți piloții de luptă, așa cum de altfel a și declarat vineri, 29 iulie 2016, în cadrul unei conferințe de presă, comandorul Alexandru Trandafir.

Potrivit afirmațiilor sale, piloții români care au evoluat atât în cadrul antrenamentului, cât și în timpul mitingului #BIAS2016 sunt militari care execută misiuni de luptă, nu „piloți de show”. El a adăugat că obiectivul Forțelor Aeriene Române (ROAF) pentru #BIAS2016 este acela de a dovedi atât profesionalismul echipajelor (tehnic și navigant), cât și performanțele aparatelor de zbor, respectiv de a-i familiariza pe spectatori cu manevrele tactice.

vali

300 de ore de antrenament pentru o zi de spectacol aerian. Steagul de 500 de metri, una dintre vedetele show-ului

În cadrul conferinței, directorul de zbor pentru antrenamentul din 29 iulie 2016, cât și pentru zborurile demonstrative din 30 iulie 2016, comandor Laurențiu Mititelu, a precizat că munca piloților militari români care se vor afla la manșa MIG-urilor 21 LanceR și IAR-urilor 99 Șoim însumează mai bine de 300 de ore petrecute în înaltul cerului. Pe această cale, el a recunoscut implicarea atât a personal tehnic, cât și a celui navigant în buna desfășurare a evenimentului.

„Ediția de anul acesta a #BIAS2016 se bucură de cea mai consistentă participare a aviației de luptă aparținând Forțelor Aeriene Române. Peste 15 aeronave MIG 21 LanceR vor evolua pe perioada desfășurării #BIAS2016. Dacă aparent antrenamentele au început de ieri (n.r. - 28 iulie 2016), de azi, ce s-a văzut de aici, vă pot spune că sunt peste 300 de ore de zbor făcute doar pentru a executa într-un mod cât mai performant evoluțiile pe care ni le-am propus în cadrul acestui eveniment.

Pe lângă cele 15 aeronave de vânătoare MIG 21 LanceR, ROAF mai participă cu mai bine de 10 aeronave IAR 99 varianta standard și Șoim, aparținând școlii de aplicație a ROAF și Bazei 95 de Instrucție Avansată. Toate acestea au fost posibile atât cu efortul atât al personalului tehnic, cât și al celui navigant pe parcursul a peste o lună de zile. Ceea ce se vede este doar o mică parte”, a spus Mititelu.

Și pentru că o ediție #BIAS nu este completă fără parașutism, directorul general al Aeroclubului României, George Rotaru, a făcut un anunț-surpriză: #BIAS2016 va fi „diferit”, „în forță”. Un număr de exact 30 de parașutiști vor sări din trei aeronave și vor purta două drapele ale României, unul de 100 de metri pătrați și unul de... 500 de metri pătrați!

„Este un #BIAS diferit. Sunt evoluții noi. Veți vedea aeronave noi. Foarte multe aeronave reactive, puternice; este un BIAS în forță, cum i-am spus noi. Sunt peste 100 de aeronave prezente, 250 de piloți și parașutiști, iar față de anii trecuți, vom avea un program continuu – de la ora 10, până la ora 21:30. Împreună cu Forțele Aeriene Române am realizat un program foarte dinamic. Vor fi treceri de la aeronave foarte mici, la aeronave de dimensiuni mari, nave motorizate, nemotorizate, va fi ceva foarte spectaculos. (...) Mâine (n.r. - 30 iulie 2016) va fi o expoziție static display foarte bogată față de anii precedenți”, a precizat Rotaru. „Este pentru prima dată când la o ediție #BIAS vom lansa (n.r. - parașutiști) din trei aeronave; Aeroclubul României va participa cu exact 30 de parașutiști. Vor fi parașutiști care sar cu parașute de școală, parașute de antrenament și de performanță, de aterizare de precizie (...). Vom sări cu două drapele foarte mari, unul de 100 de metri pătrați și unul de 500 de metri pătrați”.

Anunț istoric al CNAB – pasagerul cu numărul #unmilion a adus recordul traficului pe Aeroportul Internațional Henri Coandă

Pe lângă bucuria de a avea o ediție jubiliară a #BIAS - împlinirea a 110 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia și 100 de ani de aviație militară - Valentin Iordache, director direcția relații externe CNAB, a făcut un anunț surpriză chiar în cadrul conferinței de presă.

Domnia sa l-a prezentat „în carne și oase” pe pasagerul cu numărul #unmilion care a tranzitat Aeroportul Internațional Henri Coandă, un record lunar de neatins până în prezent. Și da, pasagerul cu numărul 1.000.000 a zburat de la Timișoara la București cu o cursă Tarom.

„Astăzi a aterizat la Otopeni (n.r. - Henri Coandă) pasagerul cu numărul un milion pe luna iulie. Este pentru prima dată în istoria aviației din România când pe un aeroport sunt procesați un milion de pasageri, într-o singură lună. (...) Compania Tarom a procesat pasagerul cu numărul un milion pe luna iulie, primul milion de pasageri înregistrat într-o singură lună pe un aeroport din România”, a spus Iordache.

Oficialul CNAB a adăugat că, până în prezent, recordul de prezență pe întreaga durată a unei zilei a #BIAS, „nu simultan”, a fost de 150.000 de spectatori.

„Ne așteptăm ca și mâine să ne apropiem de această cifră și, dacă totul va fi în regulă, să o și depășim. Să nu uităm că mâine (n.r. - 30 iulie 2016), spectacolul va fi fără pauză, de la ora 10 până la ora 21:30”, a mai spus Valentin Iordache. „Acest eveniment este dedicat împlinirii a 110 ani de la primul zbor al lui Traian Vuia și 100 de ani de aviație militară”.

Cea de-a VIII-a ediție a celui mai impresionant spectacol aviatic din România se desfășoară sub înaltul patronaj al Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. #BIAS2016 reunește 100 de aeronave civile și militare, în evoluții aeriene și expuse publicului, dar și peste 250 de piloți și parașutiști.

Atât spune Eurostat că ar mai fi numărul oficial de jurnaliști români care încă activează într-una dintre cele mai volatile sectoare de activitate, în condițiile în care abundă veștile „îngrijorătoare” privind lipsa forței de muncă de pe piața autohtonă.

Suntem mulți? Suntem puțini? Greu de spus. Cert este că o bună parte din noi trăiește la limita subzistenței. Culmea, nu avem de ales. Meseria asta ne alege pe noi, ne atrage cu mrejele ei ispititoare și nu mai putem „scăpa” de ea.

Ne plângem că nu avem muncitori în construcții, industria hotelieră, turism, cât și în alte sectoare de activitate. Ne-am propus chiar să importăm forță de muncă. Așa este. Nu o dată am atras atenția asupra acestui aspect. Tot noi ne-am plâns, ani de-a rândul, că salariile medicilor sunt mici, că funcționarii publici (unii dintre ei) muncesc peste program pe remunerații discutabile. Corect. Noi suntem la datorie când mai moare vreo vedetă, când vreun ministru aiurit mai scoate vreo perlă pe gură, când ROBOR devine IRCC sau când se transmit statistici pompoase privind producția de cereale a României. De noi cine are însă grijă? Cine (mai) hrănește câinele de pază al democrației? Întrebați în stânga sau dreapta, printre gazetarii din sectoarele de nișă ale presei, cei care trudesc în schimburi pe salarii de mizerie, de cele mai multe ori plătiți pe drepturi de autor (ideea de freelance journalism nu există în România, în adevăratul sens al cuvântului), când au mai plecat într-un concediu sau când au mai schimbat mașina? Ne întreabă cineva dacă avem bani să îmbrăcăm copilul sau să achităm la timp factura telefonică sau rata scadentă?

Mor doctorii în schimburi, nedormiți după gărzi succesive

„Eu, de pildă, în două săptămâni am lucrat 14 ore pe zi, exceptând cele două gărzi în care am lucrat 36 de ore, fără pauze compensatorii, iar de două zile mă «dopez» cu antipiretice și antiinflamatorii ca să pot ține pasul până mâine, inclusiv”, îmi declara sub puterea anonimatului un doctor renumit. Imaginați-vă, am lăsat deoparte presa de nisă, pentru care trudesc ore în șir, zi și noapte, și m-am apucat să gândesc ceva, astfel încât să sensibilizez opinia publică. Pe canalele proprii de informare. Cu siguranță, mai toți cei din breasla asta au făcut la fel (mulțumim www-ului, FB-ului etc.). Lumea ne înjură însă tot pe noi că ținem partea unora sau altora.

Dar mor și jurnaliștii, să știți. Nu ne bagă nici sfântul așteaptă în seamă când spunem doctorilor că dezvoltăm boli profesionale, când le transmitem patronilor că nu avem bani de transport, să punem ceva decent pe masa de Paște sau că salariile sunt mici și nu ne permitem tratamente medicale. Unii dau meseria pe familie, să știți. Și ies în pierdere. Mulți dintre noi ajung să fie agenți de vânzări sau PR-iști pe lângă activitatea de bază, astfel încât să mai poată plăti o factură în plus în această lună sau să-și achite o rețetă pentru medicamentele de tensiune, stomac etc.

Toată lumea ne caută când au o problemă, autoritățile ne salută de 3 mai, în fiecare an, însă uită de noi a doua zi. Noroc cu acele câteva organizații de media care ne mai susțin, și acelea însă slab finanțate, susținute tot din cotizațiile noastre (cum este și normal) și mult sub nivelul celor din străinătate, ca nivel de influență.

Din câte îmi pot aminti, deputatul Valeriu Steriu este singurul politician care a încercat recent să se gândească și la această breaslă și a propus o iniţiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal prin care şi jurnaliştii sunt incluşi în categoria profesiilor care beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit. Proiectul său, potrivit unei declarații făcute pentru News.ro, pe care îl califică drept „un balon de oxigen” pentru domeniul presei, propune contopirea cele două forme de plată existente în prezent - contractul de muncă şi contractul de drept de autor - „scutind într-o formă mult mai vizibilă partea de drepturi de autor, dar asigurând că orice jurnalist îşi plăteşte contribuţia pentru sistemul de asigurări sociale şi pentru pensii”.

Dacă se poate pentru sectorul IT, de ce nu s-ar putea și în acest caz?

Imediat au apărut deștepții: „Ce, mă, după ce v-a dat Firea parcare gratuită în București, mai vreți și scutire de la plata impozitului la DDA?”

„Jucătorii din comerţul modern local au plătit în 2017 (ultimul an pentru care există date financiare publice) un salariu mediu de 2.188 de lei lunar. Variaţiile sunt mari între retaileri, de la simplu la dublu, în contextul în care cele mai mici salarii, plătite de Profi, au fost de 1.655 de lei, pe când discounterul german Lidl a avut un salariu mediu net lunar de 3.200 de lei. Cele mai multe reţele s-au încadrat în media din industrie şi puţin sub media pe economie. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017”, scriau nu demult cei de la Biz Brașov.

Sunt foarte multe salarii (încă), în presa de specialitate, care pornesc de la cel minim pe economie. Și se vrea ca noi, ăștia de dau cu pixul pe hârtie, care pierd ore în șir în fața calculatoarelor, în fața camerelor de luate vederi sau a microfonului, scuipați pe la proteste, să meargă precum elefanții pe fire subțiri de mătase, țesute ca pânză a echidistanței.

Ar fi multe de spus. Am rămas însă doar 50.000. Așa spune Eurostat...

România printre ţările UE cu cea mai mică pondere a jurnaliştilor în totalul forţei de muncă ocupate

În Uniunea Europeană erau aproximativ 433.000 de jurnalişti în anul 2018, echivalentul a 0,2% din totalul forţei de muncă ocupate a UE, conform statisticilor publicate, vineri, 3 mai 2019, de Eurostat cu ocazia zilei libertăţii de exprimare.

Conform Agerpres, statele membre cu cea mai mare pondere a jurnaliştilor sunt Suedia şi Croaţia, în ambele ţări jurnaliştii reprezentând 0,4% din totalul forţei de muncă ocupate.

În contrast, cea mai mică pondere a jurnaliştilor (0,1% din totalul forţei de muncă ocupate) se înregistra în cinci state membre: Italia, Polonia, Lituania, România şi Slovacia.

Potrivit datelor Eurostat, în 2018 în România erau aproximativ 50.000 de jurnalişti.

În termeni de activităţi economice asociat cu jurnalismul, în statele membre UE aproximativ 1,3 milioane de persoane (0,5% din totalul forţei de muncă ocupate) erau angajate în 2018 în activităţi, precum publicarea de ziare şi reviste.

În România, aproximativ 16.300 de persoane erau angajate în activităţi de publishing, în 2018.

MediaSind cere clasei politice să trateze jurnalismul ca pe un bun public, nu ca pe un instrument al jocurilor politice!

De ziua libertăţii de exprimare, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind cere clasei politice să trateze jurnalismul ca pe un bun public şi să renunţe la folosirea instituţiilor de media ca instrumente de propagandă politică.

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind constată că situaţia industriei de media și, în special, condiţia jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi iar libertatea de exprimare devine un moft la cheremul puterii politice.

Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, parlamentarii au modificat Codul penal, introducând sancţiuni cu pedepse privative de libertate pentru cei care fac publice informaţii din diverse dosare penale. În felul acesta, nu numai că este îngrădită libertatea de exprimare a jurnaliștilor, care nu își mai pot desfășura activitatea în concordanță cu codul etic profesional, dar și publicului i se amputează dreptul elementar la informare.

O mare neîmplinire a societății noastre rămâne faptul că instituţiile publice de presă rămân politizate iar angajaţii din Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune sunt supuşi unor presiuni imense, pentru a fi folosiţi în campaniile electorale. Dialogul social, la toate nivelurile, este blocat de o legislaţie a muncii restrictivă şi abuzivă, care afectează în mod grav și presa care, cel puțin la nivel local, este pe cale de dispariţie.

În aceste condiții, jurnalistii au nevoie de sprijinul cetățenilor, care pot limita, prin diverse acțiuni de protest, măsurile Puterii politice de restrângere a libertății de exprimare. Deosebit de utile s-au dovedit și presiunile instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni, în multe din episoadele dificile parcurse de presa românească a ultimilor ani.

Cetăţenii trebuie să înţeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democraţiei. De aceea, ei trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul ce face cu banii noştri? În ce condiţii sunt cheltuiți banii pentru insituţiile mass-media publice? Un deziderat major al oricărei societăți democratice este ca mass-media să nu fie controlată de Guvern şi să nu fie manipulată de politicieni. Aceste lucruri se pot întâmpla doar atunci când cetăţenii conştientizează că mass-media este a lor, pentru că plătesc pentru ea.

Mass-media trebuie să fie un bun public precum sănătatea, pentru că dreptul la informare este un drept esential ca și dreptul la sănătate. Din nefericire, soluţiile de rezolvare a principalelor probleme ale breslei, identificate şi susținute de MediaSind, nu au fost îmbrățișate nici de politicieni și nici de patronii de presă care, dovedind o mentalitate învechită, tratează jurnalistul ca pe un angajat ce trebuie doar să execute comenzile primite.

SRJ MediaSind împreună cu Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ) consideră că România trebuie să adopte un discurs etic pentru a sprijini jurnalismul ca bun public. Criza morală, socială şi economică în care se afla mass-media are nevoie de o nouă viziune asupra rolului jurnalismului în societatea românească, pentru care MediaSind suține următoarele obiective:

1. Eliminarea din noile Coduri penale ale prevederilor care limitează libertatea de exprimare.

2. Modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune în scopul depolitizării acestor instituţii publice de media, atât din punct de vedere al componenţei Consiliilor de administraţiei, cât şi prin asigurarea unei finanţări independente, prin reintroducerea taxei radio tv.

3. Demiterea de urgenţă a preşedintelui-director general al SRTV, Doina Gradea, şi anchetarea contractelor suspecte de corupţie din Televiziunea Naţională.

4. Respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii care urmăresc desfiinţarea funcţionării eficiente a organizaţiilor sindicale şi patronale şi a „sectorului cultură şi mass media” ca entitate recunoscută în dialogul social.

5. Negocierea şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă din Cultură şi Mass-Media.

6. Crearea Tribunalelor Muncii.

7. Respectarea şi aplicarea Legii Române în cazul Comitetelor Sectoriale.

8. Promovarea şi respectarea Codului Deontologic Unic elaborat de principalele organizaţii profesionale şi sindicale din mass-media. Crearea şi consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesionişti media şi organizaţii ale societăţii civile.

9. Dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

10. Implicarea la nivel oficial în salvarea şi redeschiderea celei mai mari societăţi de distribuţie a presei RODIPET.

Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind. Biroul Executiv Naţional.
Bucureşti, 3 mai 2019

Mesajul premierului Viorica Dăncilă cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei

3 mai 2019

„Transmit tuturor jurnaliștilor, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei, prețuirea mea pentru munca și dedicarea de care dau dovadă în transmiterea către cetățeni a informației corecte și obiective. Jurnaliștii au un rol esențial în evoluția societății moderne, în apărarea valorilor și promovarea drepturilor omului, iar acest rol a devenit din ce în ce mai important odată cu diversificarea surselor de informare. Informația riguros verificată, imparțialitatea și responsabilitatea în diseminarea știrilor sunt mai mult ca oricând necesare în condițiile în care societățile actuale se confruntă cu fenomenul de fake-news. Le doresc jurnaliștilor și tuturor reprezentanților presei mult succes în activitatea lor și să găsească întotdeauna calea de a transmite cetățenilor informațiile corecte!”

Viorica Dăncilă,
Prim-ministru al României

Cei din echipa Solo Turk au reușit să-i miște pe pasionații de zbor prezenți la ediția din 2017 a #BIAS (inclusiv pe subsemnatul), la fel cum au făcut și predecesorii lor în anii anteriori – Turkish Stars – și au făcut ceea ce turcii știu să facă cel mai bine, și anume să vândă (show, PR, promoționale și... emoție).

Când credeam că anul acesta nu voi avea ce scrie pe post de cronică post-eveniment (interviul cu Valer Novac, asul de la manșa „bătrânului”, dar versatilului Kamov, era deja publicat încă din ziua antrenamentelor), ci poate doar un material în care să amintesc detalii despre evoluția de excepție a celuilalt as – Gică Stancu, pilot de MiG21 Lancer – am asistat la evoluția celor de la Solo Turk. Wow!

Înainte însă de a intra în detalii, să descriu puțin elementele care au concurat la a lua decizia de a scrie despre Solo Turk. Aproape mort de sete (țarcul presei nu a beneficiat nici măcar de un dozator cu apă de la chiuvetă – știu sunt cârcotaș), cu greu m-am dezlipit de scaunul de plastic aflat sub prelata protectoare (singura dintre noi și soarele arzător) și am decis să dau o raită pe la standurile cu alimente și băuturi. Pentru că prețurile nu justificau marfa comercializată, am purces către cortul Crucii Roșii din zona de display static (în spatele AWACS-ului) și am băut pe nerăsuflate trei pahare cu apă plată, rece (le mulțumesc pe această cale celor de acolo); respect!

Din curiozitate și pentru că o eventuală vizită a AWACS-ului era prea mult (o coadă imensă mă aștepta), am trecut în revistă standurile de PR ale invitaților, de departe cel mai aglomerat fiind cel al Solo Turk. Cum știam din anii anteriori că turcii vin cu un PR foarte bun (dar și cu lucruri de calitate pe post de suveniruri), m-am oprit la cortul Solo Turk, doar pentru a privi; am plecat cu un tricou tip polo în traistă! Pur și simplu, am scos bani din buzunar. Din nou!

Dacă în anii trecuți, pe o simplă eșarfă ieftină, toată echipa Turkish Stars și-a lăsat autograful pentru mine și pentru micuța mea, și anul acesta am plecat cu sufletul încărcat de bucurie: întors fiind la țarcul presei (cu tricoul deja pe mine și cu trei pahare de apă băute), am asistat la un show cum rar mi-e dat să văd! O combinație deosebită de pasiune și cunoștințe în materie a făcut ca prezentatorul din echipa Solo Turk să acapareze microfonul, de-a dreptul. Într-o română vorbită mai bine poate decât unii care uită de unde se trag când ajung prin țări străine, turcul a vorbit de prietenia turco-română, de fly-by-wire, de tonouri, de turbioane, de limita aproapiată de angajare, de mândria prezenței semilunei pe burta aparatului F16 care evolua. Ce mai, a făcut show! Am urmărit cu plăcere toată evoluția de prânz a celor de Solo Turk și, impresionat de manevrele lui Gică Stancu și ale lui Valer Novac, am plecat cu trei ore mai devreme de The Grand Finale! Air Bandits, vă văd la anul.

Nu dau la o parte evoluția fantastică a tuturor celor prezenți la show! Pentru un profan cu ceva experiență de zbor (ca pasager, inclusiv cu aeronave militare fără reacție), dar pasionat la nebunie de această artă, poate nu e corect să scot în evidență evoluția unor străini! Respect RoAF! Însă, mai aproape de sufletul meu au fost niște turci care m-au convins să scot câțiva lei din buzunar pentru un tricou și apoi să-l port bucuros la o prezentare de zile mari și la o evoluție aeriană fantastică.

Teo Postelnicu și Vali Iordache: nu vă supărați pe mine. Am scrijelit pe o foaie virtuală ceea ce am simțit și am scos la lumină ceea ce mi-a rămas în bocceluța cu care am purces către mașina parcată... tocmai la Selgros Băneasa! Mersul pe jos face piciorul frumos, se spune. A, și ar fi mers și o apă plată.

Felicitări pentru organizare (over all) și, de la geamul casei, promit că aștept cu nerăbdare aeronavele aliniate pentru final approach și filaj, direcție dinspre 0-7-0, la #BIAS2018.

P.S. Și da, filmările și fotografiile au fost efectuate cu un simplu Huawei P8 Lite, din dotare.

http://sursesiresurse.weebly.com (pentru diverse transmisii în direct și fotografii de la eveniment)
www.revistafermierului.ro (pentru interviul în două părți cu Valer Novac)

Compania TAROM își exprimă părerea de rău față de situația creată în cadrul zborului ROT 101 Otopeni-Cairo din data de 17 Iulie 2019, dar este obligata sa respecte reglementarile aviatice internationale privind siguranta si securitatea pasagerilor.

În situația de față menționăm următoarele: - Ieşirile de urgenţă servesc unor situaţii care cer evacuarea pasagerilor din aeronavă în cel mai scurt timp. Prin urmare, pasagerii care ocupă un loc în imediata apropiere a acesteia trebuie să fie dispuși să ajute în caz de urgență și să vorbească limba engleză (de asemenea, limba companiei respective este un plus), pentru a fi capabili să înțeleagă comenzile echipajului în caz de evacuare și să înțeleagă instructiunile de deschidere a acelor uși; regulă care se aplică, de asemenea, situației existente in cadrul acestui zbor.

Pasagerilor aflați în apropierea ieșirilor de urgență li se face un instructaj pe care aceștia trebuie să fie capabili să îl înțeleagă.

În cazul de faţă, pasagera perturbatoare nu înţelegea și nu vorbea nici limba română, nici limba engleză. Totodată menționăm că locul pe care îl ocupa nu îi fusese alocat şi a refuzat să se identifice.

Pentru siguranța zborului și a pasagerilor, echipajul de cabină a acţionat conform procedurilor in vigoare, rugând pasagera turbulentă să se mute pe locul alocat la îmbarcare.

Subliniem că pasagera nu a adoptat o atitudinea adecvată, motiv pentru care, conform procedurilor în vigoare au fost chemaţi agenţii de securitate ai aeroportului.
Reiteram faptul că pentru Compania TAROM, indiferent de context, prioritățile esențiale rămân siguranta și securitatea pasagerilor, echipajului și a aeronavei.

Pagina 8 din 8

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind