Companiile de recrutare din România vin cu informații noi în ceea ce privește reconfigurarea ofertei de beneficii extrasalariale. Experții BestJobs susțin că doar 2% dintre anunțurile de joburi promovează abonamentul la sala de sport ca beneficiu, comparativ cu peste 50% înainte de pandemie.

„Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori”, se menționează într-un comunicat de presă recent.

Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, specialiștii companiei de recrutare au observat cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România.

„Doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active pe BestJobs”, se mai menționează în documentul de presă.

În categoria beneficiilor care au scăzut în tendințe se numără și organizarea de petreceri ale companiei, teambuilding-urile, dar și decontarea transportului.

Beneficii noi pentru angajați

Aceiași experți spun că, în ultima perioadă, se pot observa beneficii noi, care au început să își facă apariția în oferta companiilor, cum ar fi buget de compensare pentru telemuncă, sprijin în reconversii profesionale interne, zile libere în plus și acces la serviciile profesioniștilor terapeuți sau coachi.

„Al doilea an de pandemie a fost resimțit de către angajații români ca fiind mai dificil decât primul, iar aproape jumătate dintre ei declarau la finalul anului trecut că au ajuns la burnout. Mulți dintre candidații activi pe BestJobs își doresc ca un job nou să nu mai fie o sursă de stres și să le aducă beneficii mai multe. Aceștia acordă mai multă importanță bunăstării psihice acum, drept pentru care își doresc mai mult timp liber pentru ei și mai mult confort la job, în general. Vedem cum companiile s-au adaptat rapid și încearcă să răspundă nevoilor candidaților, fiind presați și de deficitul mare de personal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Angajatorii din domeniile Vânzări, Tehnic, Inginerie, Contabilitate și IT, pe lângă faptul că împart locurile fruntașe când vine vorba de oferte de angajare și interes din partea candidaților, mai au în comun și faptul că au în ofertă beneficii care nu au fost influențate de pandemie: tichete de masă, bonus de performanță, abonament la servicii medicale și traininguri de specializare. Pachetul complet de beneficii poate să difere în funcție de companie, domeniu sau nivel de experiență.

Pachetul de beneficii extrasalariale de care se bucură inginerii, tehnicienii, contabilii și economiștii cuprinde, pe lângă tichete de masă și bonus de performanță, și prime de sărbători. Cursurile de dezvoltare personale și suportul în reconversii profesionale interne completează lista beneficiilor extrasalariale.

Inginerii de suport tehnic, analiștii, contabilii și programatorii beneficiază de un program de lucru flexibil și de posibilitatea de a lucra de oriunde. Pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu, un tehnician de mentenanță, spre exemplu, poate primi mașină de serviciu, telefon și pachet de gustări și cafea la birou. Pentru pozițiile care presupun un nivel mai mare de senioritate, pe lista de beneficii extrasalariale la angajare se numără asigurarea de viață și/sau accidente.

Ca urmare a anunțului făcut de Rusia, marţi, 15 februarie 2022, cu privire la startul reducerii propriilor efective militare de la frontiera cu Ucraina, Ministerul de Externe de la Moscova denunţând „eşecul propagandei Occidentului”, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că există motive de „optimism prudent” în contextul continuării eforturilor diplomatice.

„Mişcările trupelor ruse nu reprezintă o detensionare în mod real a situaţiei. Trebuie să observăm o retragere semnificativă şi durabilă a forţelor militare”, a adăugat Stoltenberg.

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, a acuzat Rusia că transmite „mesaje mixte”, salutând „semnalele privind deschiderea diplomatică”, dar avertizând că rapoartele serviciilor secrete „nu sunt încă încurajatoare”.

„Anunţul privind retragerea unor trupe ruseşti este un semn bun”, Scholz

Anunţul retragerii unor trupe ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina este un semn bun, a precizat la rândul său, la Moscova, cancelarul german Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele rus Vladimir Putin, informează AFP şi Reuters.

„Faptul că auzim acum că unele trupe sunt retrase este, în orice caz, un semn bun. Sperăm că se va continua”, a spus Scholz.

Cancelarul german s-a declarat convins de asemenea că eforturile diplomatice pentru evitarea unui conflict „sunt departe de a fi epuizate”.

„Este clar pentru toţi europenii că o securitate durabilă nu poate fi obţinută contra Rusiei, ci ea este posibilă doar împreună cu Rusia”, a afirmat el. „Trebuie să se poată găsi o soluţie. Indiferent cât de dificilă şi de gravă pare să fie situaţia, refuz să spun că este fără speranţă”.

El a mai declarat că Occidentul şi Rusia trebuie să încerce să ajungă la un compromis asupra chestiunilor de securitate europeană fără ca niciuna dintre părţi să nu fie nevoită să renunţe „la principiile sale”.

Scholz a declarat totodată că este hotărât să se asigure că tranzitul gazului prin Ucraina funcţionează.

„Suntem angajaţi să garantăm că tranzitul gazului în Europa funcţionează prin Ucraina, Belarus, Polonia şi (gazoductul) Nord Stream 1 în conformitate cu acordurile pe care le avem. Şi vrem de asemenea să asigurăm o evoluţie paşnică în Europa”, a precizat cancelarul german.

Întrebat despre gazoductul Nord Stream 2, el a reiterat că, deşi vrea să garanteze că nu va avea loc nicio confruntare în Ucraina, dacă acest lucru se va întâmpla totuşi, atunci vor exista consecinţe.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

Ministrul apărării al Rusiei, Serghei Şoigu, se află în Siria pentru a inspecta exerciţiile navale la care participă 15 nave de război şi 30 de avioane marţi, 15 februarie 2022, în estul Mediteranei.

Informația a fost transmisă de Reuters, preluând o ştire transmisă de agenţia Interfax, care citează Ministerul Apărării de la Moscova.

Exerciţiile sunt parte a unei intensificări a activităţii militare a Rusiei în contextul crizei cu Occidentul în legătură cu Ucraina şi securitatea în Europa.

Anterior, Ministerul rus al Apărării anunţase prin intermediul unui comunicat de presă citat de Interfax că țara sa a desfăşurat avioane de luptă MiG-31K cu rachete hipersonice Kinzhal, precum şi bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune Tupolev Tu-22M la baza sa aeriană Hmeimim din Siria, pentru exerciţii navale.

Moscova a anunţat pe 20 ianuarie că marina sa militară va desfăşura o serie de exerciţii în care vor fi implicate toate flotele sale de la Pacific la Atlantic, cu participarea a 10.000 de soldaţi, 140 de nave de război şi zeci de avioane.

Regimul de la Damasc al preşedintelui Bashar al-Assad este un aliat ferm al Moscovei de când aceasta a lansat în sprijinul său o campanie de lovituri aeriene în Siria în 2015.

Pe lângă baza aeriană de la Hmeimim, Rusia mai controlează şi baza navală de la Tartus.

În 2021, Rusia a trimis avioane de luptă dotate cu rachete Kinzhal pentru prima dată, după ce a extins pista de la baza Hmeimim pentru a primi astfel de aeronave, conform precizărilor analiștilor militari ai Foreign Policy Research Institute din Statele Unite ale Americii (SUA).

Aceste desfăşurări indică spre o prezenţă militară în creştere a Rusiei în Orientul Mijlociu şi spre capacitatea acesteia de a acţiona în diferite regiuni şi a-şi proiecta puterea.

Sursele de presă ruse au relatat că rachetele hipersonice Kinjal pot lovi ţinte la distanţe de până la 2.000 km. Kinzhal este una din armele strategice anunţate de preşedintele rus Vladimir Putin în martie 2018.

În vederea instruirii forțelor militare pentru utilizarea sistemelor de rachete antiaeriene Stinger de fabricaţie americană, instructori lituanieni au plecat marți, 15 februarie 2022 către Ucraina.

Armamentul a fost furnizat de Lituania în contextul temerilor privind o posibilă invazie rusă, după ce Moscova a comasat în apropiere de frontiera cu Ucraina zeci de mii de soldaţi şi un număr important de echipamente, potrivit France Presse.

„Noi am susţinut deplin, susţinem şi vom continua să sprijinim Ucraina”, a precizat şeful Statului Major al forţelor armate lituaniene, Valdemaras Rupsys, într-un comunicat. „Armele şi tehnologiile nu sunt nimic fără know-how şi competenţele necesare utilizării lor, astfel că ne vom împărtăşi cunoştinţele şi experienţa”.

Lituania a livrat duminică Ucrainei sisteme de rachete Stinger cu rază scurtă de acţiune, Washingtonul aprobând transferul de arme americane Kievului în contextul tensiunilor în creştere.

Instructori din Lituania îi vor pregăti pe omologii lor ucraineni „în cursul următoarelor săptămâni” în ceea ce priveşte utilizarea acestor arme, potrivit armatei lituaniene.

Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, Occidentul manifestă temeri cu privire la izbucnirea unui conflict major în Europa.

Rusia a anunţat marţi retragerea unora dintre unităţile militare concentrate în apropiere de frontiera ucraineană la bazele lor, scriu cei de la AFP.

Paginile web aparținând Ministerului Apărării şi băncilor Privatbank şi Oşadbank au fost vizate de un atac cibernetic, potrivit unui anunț făcut de Centrul ucrainean pentru securitate cibernetică, citat de agenţia rusă de ştiri TASS și preluat de Reuters.

Experți ai Centrului ucrainean de securitate cibernetică susţin că Rusia vecină ar putea fi responsabilă pentru atac. Între timp, Oşadbank a confirmat că e vizată de un atac cibernetic.

Un mesaj de pe pagina de web a Ministerului Apărării din Ucraina informează că site-ul trece prin lucrări de întreţinere.

Luni, 14 februarie 2022, agenția Reuters relata, citând surse occidentale din domeniul securităţii, că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei, precum reţelele de electricitate şi gaz.

În vederea întăririi apărării flancului estic al NATO, Germania îşi va suplimenta prezenţa în Lituania cu 350 de militari.

Anunțul a fost făcut de ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Intensificăm contribuţia pentru protejarea flancului de est al NATO şi le transmitem un semnal clar privind determinarea aliaţilor noştri”, a precizat luni, 7 februarie 2022, Christine Lambrecht.

Cele 350 de trupe germane urmează să ajungă în Lituania peste câteva zile. Germania are deja în Lituania 500 de militari, în cadrul unei misiuni NATO.

Tobias Lindner, secretar de stat în Ministerul german de Externe, a dat asigurări, potrivit site-ului T-online.de, că trupele germane din Lituania nu vor avea statut permanent.

„Nicio unitate militară nu va rămâne pe durată nedeterminată în Lituania sau în alte state membre NATO”, a menționat Lindner.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

La întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a precizat că Rusia şi Franţa au preocupări comune în materie de securitate.

„Vreau să subliniez din nou că împărtăşim preocupările referitoare la ceea ce se întâmplă în Europa în materie de securitate. Aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că Franţa participă de fiecare dată în modul cel mai activ la procesul de elaborare a unor soluţii de principiu”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei Tass, cu ocazia întrevederii cu Emmanuel Macron. „Observ ce eforturi depun actualul Guvern francez şi preşedintele Franţei pentru a rezolva criza legată de problemele privind asigurarea în mod egal a securităţii Europei printr-o perspectivă de termen lung şi pentru a aborda problemele referitoare de rezolvarea crizei din sud-estul Ucrainei”.

La rândul său, Emmanuel Macron i-a spus lui Vladimir Putin, potrivit agenţiei Reuters, că încearcă să identifice „o reacţie utilă, care să permită evitarea războiului şi construirea elementelor de încredere, stabilitate şi vizibilitate”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost prezent la Moscova, luni, 7 februarie 2022, începând cu ora 17:00, ora României.

Potrivit France 24, Macron își propunea să detensioneze criza din jurul graniţelor Ucrainei. Președintele Franței își dorea ca preşedintele rus să fie de acord cu reducerea numărului de trupe din regiune. Şi ar dori să reînceapă negocierile blocate cu ajutorul Acordului de la Minsk, care a fost creat în urmă cu opt ani, după ce a început prima criză în Ucraina de după ocuparea Crimeei.

În plus, Macron ar dori să facă progrese în ceea ce priveşte discuţiile în format Normandia care au avut loc la Paris acum câteva săptămâni.

Nu în ultimul rând, Macron își propusese să înceapă o discuție cu Putin despre stabilirea terenului pentru un nou acord de securitate european, care să ia în considerare preocupările lui liderului de la Kremlin, consolidând totodată liniile roşii pe care SUA şi NATO le-au trasat şi cu care Macron este de acord.

Joseph Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a declarat recent că, din punctul său de vedere, Europa trăiește cel mai periculos moment pentru securitatea sa de la sfârşitul Războiului Rece.

„(...) Nu mobilizează nimeni 140.000 de militari puternic înarmaţi la frontiera altei ţări fără ca acest lucru să reprezinte o ameninţare majoră”, a precizat Borrell Fontelles cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o luni, 7 februarie 2022, cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul La Libre Belgique. „Totuşi, noi credem că este posibilă o soluţie diplomatică la această criză. Sperăm la ce este mai bine, dar ne pregătim pentru ce este mai rău”.

Pe de altă parte, Antony Blinken a negat că Washingtonul ar genera „alarmism”, subliniind că „pur şi simplu sunt prezentate datele”.

„Nu credem că preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat o decizie, dar a mobilizat mijloace şi, dacă va decide, poate acţiona foarte rapid contra Ucrainei într-un mod carre va genera consecinţe teribile pentru Ucraina, pentru Rusia şi pentru noi toţi”, a completat Blinken.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

SUA și NATO au primit un avertisment din partea Rusiei, vineri, 14 ianuarie 2022, prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, acesta menționând că țara sa „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a precizat Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Conform spuselor sale, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (n.r - americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp. Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA. Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a mai menționat Serghei Lavrov.

Oficialul rus a mai adăugat că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv vice-ministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are „legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

„Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. „Nu vreau să confirm nimic (...), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

Tentative de extindere artificială

Pe de altă parte, Lavrov a acuzat NATO de „tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei „în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni „fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

„Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a adăugat Lavrov.

Cu privire la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”.

Cu toate acestea, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”.

Vineri, 14 ianuarie 2022, oficiali ruși au anunțat destructurarea grupului de hackeri REvil, considerat grupul de criminalitate cibernetică cel mai redutabil în materie de atacuri de tip ransomware, la solicitarea SUA.

Ca urmare a unei operaţiuni spectaculoase a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, citat de , relatează AFP şi Reuters. Oficialitățile au adăugat că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese, permiţând confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Membrii grupului ar fi pus la punct „programe nocive” și „organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru cheie a grupului REvil. America de Nord a fost lovită de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar.

La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.