Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

Nechita-Adrian Oros, proaspăt instalat ministru al Agriculturii, a anunţat miercuri, 6 noiembrie 2019, că va verifica legalitatea unei proceduri de achiziţie a unui elicopter, în valoare de 35 de milioane de lei, deschisă de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

„Astăzi am descoperit că Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA) are în derulare procedura de achiziţie a unui elicopter în valoare de 35 de milioane de lei. Urmează să verificăm şi acolo oportunitatea şi legalitatea acestei achiziţii, în condiţiile în care românii mănâncă crap din import, deşi România are 6% din suprafaţă de apă dulce a Europei”, a afirmat șeful MADR.

Premierul Ludovic Orban, prezent și el la Ministerul Agriculturii cu ocazia unei conferințe de presă, a adăugat: „Probabil vrea să construiască heliporturi pe insuliţe între lacuri”.

Potrivit Planului Național pentru Pescuitul la Marea Neagră, ANPA este responsabilă de asigurarea resurselor financiare necesare pentru combustibili, de funcționarea optimă a mijloacelor de transport pe apă și pe uscat prin planul de buget aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, pentru perioada 2017-2020 sunt prevăzute o serie de proiecte finanțate din fonduri europene,
care au ca obiectiv întărirea capacității instituționale a ANPA și implicit îndeplinirea atribuțiilor de
colectare date, inspecție și control, eligibile în cadrul FEPAM. Printre acestea se află și achiziționarea unui elicopter și a unei nave de patrulă, urmând a fi utilizate pentru controlul activităților de pescuit.

Potrivit informațiilor transmise Surse și Resurse de către unul dintre avertizorii de integritate, cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții.

„Nu cunoaștem detalii pentru că este o anchetă în desfășurare pe cooperare internațională. Am văzut declarația domnului procuror-șef și, din câte deduc eu, cred că este vorba de subvenții, pentru că pe investiții nu aveau cum să fie legate de terenuri declarate în fals în mai multe țări!”, a precizat sursa sub protecția anonimatului.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

sursa: Surse și Resurse, Mediafax

Activităţile specifice Zilei Armatei României vor debuta în Capitală, vineri, 25 octombrie 2019, începând cu ora 08:30, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Națională de Apărare - UNAp) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piața Leu), unde vor avea loc ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Începând cu ora 09:00, la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” se va desfășura ziua porților deschise, dar și la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, unde se marchează împlinirea a o sută de ani de la instituţionalizarea domeniului cultul eroilor în România, prin înfiinţarea Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război.

De la ora 09:30, în Parcul Carol I este deschisă o expoziție de tehnică şi echipamente militare, cu standuri de promovare a carierei militare, standuri de carte, miniconcert de muzică de fanfară susţinut de către Muzica Reprezentativă a MApN, spectacol folcloric cu participarea Ansamblului artistic „Doina” al Armatei, atelier de instrucție pentru promovarea carierei militare „Military Boot Camp” și exerciții demonstrative EOD, de tip Drill-team, cățărare și tiroliană.

Începând cu ora 10:00, președintele Klaus Iohannis va fi prezent în Parcul Carol din București, la Mormântul Ostașului Necunoscut. Alături de el vor fi generalul Nicolae Ciucă și secretarul de stat Nicolae Nasta. Oficialii vor participa la ceremonia militară de depuneri de coroane și jerbe de flori.

Ziua porților deschise este organizată și la Muzeul Național al Aviației Române, tot de la ora 10:00. Aici va fi vernisată și expoziția „45 de ani de la primul zbor al aeronavei IAR 93”.

Vineri, de la ora 19:00, va avea loc o ceremonie de Retragere cu torţe pe itinerariul: Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” (Bulevardul Timişoara).

Ziua Armatei României este marcată cu manifestări organizate și la Carei, și la Satu Mare, mai anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Astfel, de la ora 17:00, președintele Klaus Iohannis va participa la ceremonia organizată la Carei, unde vor mai fi prezenți și ministrul interimar al Apărării Naționale, Gabriel Leș, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă.

De altfel, Leș și Ciucă vor participa și la ceremonia de depuneri de coroane de flori la Monumentul Ostașului Român de la Satu Mare, de la ora 15:30.

Ziua de 25 octombrie a fost declarată Ziua Armatei în 1959. Pe 25 octombrie 1944, armata română a eliberat oraşul Carei, ultima localitate din Transilvania de Nord eliberată de sub ocupaţia maghiară, începută pe 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena. Eliberarea oraşului Carei a coincis cu ziua de naştere a regelui Mihai, acesta împlinind pe 25 octombrie 1944 vârsta de 23 de ani. Ca sărbătoare oficială, celebrarea Zilei Armatei Române pe 25 octombrie a fost instituită în 1 octombrie 1959, prin decret al Marii Adunări Naţionale. La acea vreme purta numele de Ziua Forţelor Armate ale Republicii Populare Române şi era denumită ca „sărbătoare militară şi populară”.

Unul dintre amendamentele aduse proiectului vinietei electronice „Oxigen”, propus de primarul Capitalei, Gabriela Firea, prevede ca noul tarif - de la 5 lei pe zi la 500 de lei pe an - să se aplice autoturismelor cu normă de poluare Euro 4 începând din anul 2021, nu de la 1 ianuarie 2020, așa cum prevedea forma inițială a hotărârii.

O altă modificare adusă de consilierii ALDE, care schimbă foarte mult forma inițială a proiectului, prevede ca mașinile non-euro, Euro 1 și 2 să fie interzise din data de 1 ianuarie 2022, iar Euro 3 să fie interzis din 2024.

„Se introduce un nou articol, după articolul 8, articolul 9, începând cu data de 1.01.2022, accesul autovehiculelor în Municipiul București cu norma de poluare non-euro, Euro 1 și Euro - 2 este interzis, și de asemenea, articolul 10, începând cu data de 1.01.2024, accesul autovehiculelor cu norma de poluare Euro 3 este interzis”, se arată în amendamentul propus de reprezentanții ALDE.

Înainte de introducerea amendamentelor, aceasta era forma proiectului de hotărâre propus pe ordinea de zi:

„Începând cu data de 1 ianuarie 2020, accesul autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 5 tone pe arterele din municipiul Bucureşti este restricţionată zilnic, de luni până vineri, cu excepţia sărbătorilor legale, în intervalul 7-22, după cum urmează:

a) pentru cele electrice, hibrid sau cu norma de poluare Euro 5 şi Euro 6, accesul este permis fără restricţii pe toate arterele;

b) pentru cele cu norma de poluare Euro 3 şi Euro 4 accesul este permis pe toate arterele din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen;

c) pentru cele cu norma de poluare Non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), fiind permis pentru restul arterelor din municipiul Bucureşti numai în urma achiziţionării unei viniete electronice Oxigen”.

Taxa cea mai mare, plătită de posesorii de autoturisme non-Euro

Cel mai mare tarif îl vor plăti şoferii care au maşini non-Euro, taxa pentru ei fiind de 1.900 de lei pe an.

Pe de altă parte, cel mai puţin vor plăti proprietarii de maşini cu normă de poluare Euro 4, respectiv 500 de lei pe an. Vinieta va putea fi achiziţionată pentru o perioadă minimă de o zi (15 lei pentru maşini Non Euro şi 5 lei pentru Euro 4), până la maxim un an.

Excepţie de la plata vinietei fac autovehiculele electrice şi cele hibrid, cele pe două roţi, cele special adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, cele destinate transmisiunilor radio şi tv sau cele deţinute sau folosite de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Serviciul de Ambulanţă sau Medicină legală, protecţia civilă, autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, serviciile publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, serviciile de ambulanţă, Societatea de Transport Bucureşti, cele utilizate la căile de comunicaţie şi reţelele edilitare, cele istorice şi cele prevăzute ca fiind exceptate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

De la prevederile vinietei sunt exceptate și scuterele și motocicletele, cât și mașinile care merg pe GNL, GNC și GPL (doar Euro 3).

Conform proiectului de hotărâre, circulaţia maşinilor fără vinietă corespunzătoare se va sancţiona cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 2.000 de lei.

Vinieta se va putea cumpăra prin SMS sau de la benzinării, iar sistemul va fi monitorizat video.

Potrivit precizărilor primarului Firea, banii încasați vor fi folositi pentru „recuperarea de spații verzi și achiziția de mijloace de transport prietenoase cu mediul”.

Proiectul vinetei Oxigen a fost aprobat, joi, 24 octombrie 2019, cu 31 de voturi pentru, 7 împotrivă și 13 abțineri, în Consiliul General al Municipiului București. PNL și USR au votat împotrivă.

Luni, 21 octombrie 2019, dragorul maritim (DM) 25 Lt. Lupu Dinescu, comandat de către locotenent-comandorul Ionuţ Diaconu şi care are un echipaj alcătuit din 70 de militari, s-a integrat în Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group).

Potrivit unei informări transmise de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), gruparea SNMCMG-2 operează în Marea Neagră până la data 6 noiembrie 2019.

Misiunile grupării SNMCMG-2 în Marea Neagră vizează creșterea nivelului de interoperabilitate între forțele participante, în domeniul debarcării trupelor de desant și a luptei contra minelor marine, fiind prevăzute și escale ale vânătorului de mine ESPS SELLA (Spania), dragorului maritim BGS SHKVAL (Bulgaria), vânătorului de mine ITS NUMANA (Italia) și dragorului maritim „Lt. Lupu Dinescu” în porturile Constanța și Odessa, Ucraina.

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 va face o escală în portul Constanța, în intervalul 24-28 octombrie.

„Contribuţiile aliaţilor NATO pentru flancul estic, în mediile terestru, aerian şi maritim, sunt manifestarea concretă a solidarităţii aliate, iar aceste măsuri vizează atât dimensiunea de consolidare a posturii de descurajare şi de apărare, precum şi proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele aliate”, se menționează în comunicatul SMFN.

Exercițiul multinațional

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group 2) din care, în perioada 21 octombrie-6 noiembrie, face parte și Dragorul Maritim Lt. Lupu Dinescu, va acționa alături de militarii români în cadrul exercițiului FALL STORM 2019.

Exercițiul FALL STORM 19 are ca scop creșterea interoperabilității, perfecționarea capacității de planificare și conducere a forțelor de nivel întrunit, multinațional și interinstituțional. Vor fi implicate toate categoriile de forțe ale Armatei României, care vor colabora cu elemente ale unor structuri din Sistemul Național de Apărare (Garda de Coastă și Inspectoratul pentru Situații de Urgență).

Forțele Navale Române participă cu corvetele Amiral Petre Bărbuneanu, Cam Horia Macelariu, nava rapidă de scafandri „Venus” și două remorchere de radă și port, o companie de infanterie marină din cadrul Regimentului 307 Infanterie Marină și un detașament de scafandri.

Forțele Aeriene Române participă cu două aeronave MiG-21 Lancer, iar pentru secvențele de evacuare medicală, cu un elicopter IAR-330 și o aeronavă Spartan C-27 J. Forțele Terestre Române vor fi reprezentate de două plutoane de infanterie din Batalionul 341 din Brigada 9 Mecanizata, iar Garda de Coastă este reprezentată de o navă de patrulare.

Scenariul exercițiului are la bază elementele unei operații de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianței Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfășurat în condițiile unei amenințări hibride cu forțe convenționale și paramilitare.

Exercițiul multinațional FALL STORM 2019 este planificat, organizat și condus de Componenta Operațională Navală din subordinea Statului Major al Forțelor Navale și se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summit-ul Alianței de la Varșovia în anul 2016.

Potrivit studiului recent lansat „GfK Puterea de Cumpărare în Europa 2019”, în România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro, în timp ce europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în acest an.

Astfel, țara noastră se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, românii situându-se cu aproximativ 60% sub media europeană.

Capitala țării conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

„Studiul GfK Puterea de cumpărare în Europa este un reper important al puterii economice pentru anumite regiuni, deoarece există diferențe majore la acest capitol atât între regiunile aceleiași țări, cât și între țările europene”, explică Simone Baecker-Neuchl, expertă pe soluțiile de geomarketing la GfK. „Prin urmare, este crucial să calculăm datele noastre internaționale folosind standarde de calitate consistente. Acest lucru face posibil pentru companiile din toate industriile să facă comparații între aceste țări și să identifice regiunile europene cu cea mai mare putere de cumpărare. Aceste date oferă un sprijin indispensabil în deciziile de business legate de planificarea și evaluarea locațiilor la nivel internațional, precum și în gestionarea vânzărilor și în deciziile de marketing."

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.
Puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile, inclusiv orice ajutoare de stat primite. Studiul indică nivelul puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro și ca indicator. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflație. Calculele sunt realizate pe baza salariilor și a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de instituțiile oficiale.
Consumatorii își acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentație, întreținere, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

În nouă ani de zile (perioada 2009 - 2018), preţul terenurilor arabile din Germania s-a majorat cu 230%, potrivit statisticilor publicate miercuri, 23 octombrie 2019, de Oficiul federal de statistică (Destatis), citate de DPA.

Motivul principal pentru acest reviriment semnificativ ar fi investitorii non-agricoli, care optează din ce în ce mai mult să îşi investească banii în terenuri arabile.

Oficialii Destatis afirmă că preţurile nu au crescut însă la fel în toate regiunile. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în landul Mecklenburg- Pomerania Inferioară, unde terenul arabil este în prezent de 2,9 ori mai scump decât în 2008, şi în Saxonia de 2,7 ori. La polul opus, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în landurile Hessa şi Renania de Nord - Westfalia, unde preţurile sunt de 1,4 ori mai mari.

În medie, preţurile terenurilor arabile din landurile din vest sunt de 2,1 ori mai mari decât în 2009 în timp ce în fostele landuri estice, exceptând Berlinul, sunt de 2,6 ori mai mari.

Din cele aproximativ 275.000 de exploataţii agricole care existau în anul 2016 din Germania, 244.000 erau societăţi individuale, 21.000 sunt societăţi de drept civil, 2.100 sunt societăţi în comandită şi 1.600 sunt societăţi cu răspundere limitată.

Creveți, brânză, avocado, citrice, cereale instant și dulciuri. Iată câteva alimente aflată pe lista de export a venezuelenilor, chiar dacă nivelul comerțului peste graniță nu este foarte mare, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an.

Potrivit Reuters, circa 90% din producţia de creveţi realizată Maracaibo, municipalitate din nord-vestul Venezuelei, este destinată Europei şi Asiei, cu aprobarea preşedintelui Nicolas Maduro, care vrea să majoreze exporturile de produse alimentare pentru a strânge valuta necesară cu care să stabilizeze o economie în criză.

Pe lângă creveţi, statul sud-american a început să exporte brânză, avocado, citrice, cereale instant şi dulciuri. Până în prezent, vânzările pe pieţele externe sunt mici, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an. În comparație, exporturile de petrol ale Venezuelei s-au ridicat la 29 miliarde de dolari anul trecut. Însă chiar şi aşa, încurajarea exporturilor reprezintă o modificare de direcţie pentru Guvernul de la Caracas, care timp de mai mulţi ani a dat vina pe sectorul privat pentru lipsa de produse alimentare de bază.

În urmă cu doi ani, aproximativ 140 de companii din Venezuela au început să exporte pentru prima dată, jumătate dintre ele comercializând produse alimentare, potrivit cifrelor furnizate de firma de consultanţă Import Genius. În ultima perioadă însă, unii producători au început să se bazeze mai mult pe comerțul peste graniță, ca urmare a prăbuşirii monedei locale care a afectat cheltuielile de consum pe piaţa internă.

Statisticile oficiale relevă că, în 2019, companiile venezuelene au vândut peste hotare creveţi în valoare de 81 milioane dolari, în creştere faţă de 54 milioane dolari în 2016, ceea ce plasează creveţii pe locul patru în topul exporturilor non-petroliere ale Venezuelei.

În luna iulie a acestui an, preşedintele Nicolas Maduro, însoţit de camerele televiziunilor, a făcut o vizită la o fabrică din apropiere de Caracas care vinde ciocolată în Japonia. Cu această ocazie, Maduro a spus că obiectivul tuturor acestor exportatori este să genereze „euro, ruble, yuani şi criptomonede”.

Pentru a putea comercializa alimente peste graniță, producătorii au nevoie de o gamă largă de autorizaţii guvernamentale. În perioada fostului preşedinte Hugo Chavez, administraţia le refuza în mod frecvent producătorilor astfel de autorizaţii, însă administraţia Maduro a relaxat restricţiile pentru a permite ca o cantitate mai mare din producţie să meargă peste hotare.

Însă chiar dacă numărul produselor disponibile a crescut, din cauza hiperinflaţiei doar o mică parte din populaţia Venezuelei îşi permite să le cumpere. Potrivit organizaţiei non-profit Citizenry in Action, comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, cantitatea medie de calorii consumată zilnic de un cetăţean mediu a scăzut cu 56%, până la 1.600 de calorii, adică sub nivelul de 2.000 până la 2.500 de calorii pe zi recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Astfel, milioane de venezueleni depind de produsele alimentare subvenţionate.

Lipsa de cerere pe piaţa locală a determinat două mari companii alimentare din Venezuela (Empresas Polar şi General de Alimentos Nisa CA) să exporte produse care până acum erau vândute doar în Venezuela. Astfel de vânzări nu încalcă embargoul american, care împiedică firmele americane să facă afaceri cu companiile de stat din Venezuela. Companiile private din Venezuela sunt libere în continuare să vândă cumpărătorilor americani.

Conform celor mai recent date statistice, exporturile companiilor private din Venezuela au crescut cu 26% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2018, în timp ce economia s-a contractat cu 27%.

În contextul celor 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din 2014 până în prezent, în care doi pădurari şi-au pierdut viaţa şi mulţi au avut nevoie de spitalizare, potrivit declarațiilor acordate Surse și Resurse de directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, acesta are în vedere mai multe acte normative care adresează problematica vizată.

Conform precizărilor sursei citate, una dintre ele este și aceea de a reacordare a dreptului de a purta armă cu țeavă lungă de către personalul silvic.

În ceea ce privește actul normativ privind statutul personalului silvic, potrivit precizărilor șefului Romsilva, de vineri, 11 octombrie 2019, totul ține însă de calculele politice din Parlament.

„Am făcute trei demersuri legislative (n.r. - care vizează direct sau indirect agresiunile la adresa personalului silvic). Primul este statutul personalului silvic care cuprinde anumite elemente de protecție și de acordare a drepturilor. Inițiativa legislativă este gata și a fost susținută în Parlament. Sper că dacă Parlamentul va funcționa, să și fie aprobată prin lege. Există raport final favorabil și cred că va fi aprobat prin lege”, a răspuns Mihăilescu unde întrebări adresată de jurnalistul Surse și Resurse.

O altă acțiune, susținută de altfel și de șefia Poliției Române, conform precizărilor directorului general al Romsilva, este și aceea a dreptului personalului silvic de a purta armă cu țeavă lungă. Acesta este adresat de două acte normative neamendate în acest sens în ultima perioadă, și anume cea privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor.

„Referitor la protecția salariaților din punct de vedere al violenței fizice, am purtat o discuție cu Poliția Română și vreau să vă spun că pentru prima oară am găsit înțelegere la nivelul conducerii acestei instituții. Șefia Poliției Române a spus că noi avem tot dreptul să purtăm armă cu țeavă lungă. Și asta deoarece angajații noștri nu sunt expuși doar la violența fizică cu omul, ci și la violența aceea nevăzută, gen braconieri cu arme, cu carabină, sălbăticiuni etc. În plus, în cutuma românească, pentru că tot vorbim de percepție, pădurarul este văzut în uniformă și cu arma la spate. Nu interesează pe nimeni ce are pe țeavă, dar prezența lui, ca soldat, înarmat și îmbrăcat, crează acea educație, acea atitudine a omului că este un om care este responsabil”, a adăugat Mihăilescu. „(...) Voi înainta propunerile mele de ajustare a unor acte (n.r. - normative). După părerea mea este nevoie de doar niște ajustări. Nu are rost să discut. Nu fac politică, în sensul de a spune legea, pentru că nu este dreptul meu, eu sunt doar un administrator, au fost niște erori de interpretare a unor acte normative produse undeva între 2006 și 2009, am înțeles. Aceste acte normative au făcut ca, în prezent, să avem în magazie 8.000 de arme pe care nu le scoatem că nu avem voie, pentru că nu avem autorizație. Să sperăm că se modifică două acte normative, și anume una privind legea pazei bunurilor, respectiv cea a armelor și a munițiilor”.

În ceea ce privește dotarea existentă, cele circa 8.000 de arme cu țeavă lungă, Mihăilescu speră ca acestea să nu mai fie comercializate, ci redate personalului silvic.

„Aceste arme pe care le avem în magazie să le scoatem și să echipăm pădurarii. Eu am dispus de îndată, după mitingul cu salariații din fața Parlamentului, ca aceste arme să nu mai fie vândute, să fie ținute ca în credința că voi fi ajutat de către Ministerul de Interne și celelalte autorități să putem să-i înarmăm din nou cu aceste arme. De acolo a plecat discuția, de la pușca de vânătoare”, mai afirma oficialul Romsilva.

Romsilva versus ONG-uri. Cifrele nu coincid

Joi, 17 octombrie 2019, ONG-urile de mediu Greenpeace, Agent Green şi Declic respingeau, printr-un-un comunicat de presă, sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigaţiile şi anchetele iniţiate de către ecologişti privind tăierile ilegale ar „semăna violenţă în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuşi silvicultorii”. În plus, numărul victimelor vehiculat de Romsilva nu concide cu cel din comunicatul comun al celor trei organizații.

„Încă un pădurar a fost ucis. Este al treilea silvicultor care devine, în ultima lună, victimă a grupărilor criminale ce acționează în domeniul forestier. Organizatorii Marșului pentru Păduri din 3 noiembrie 2019, Greenpeace, Agent Green și Declic, își manifestă solidaritatea cu lucrătorii silvici aflați în doliu. Activiștii de mediu se declară extrem de îngrijorați de creșterea cazurilor de violență asupra pădurarilor la care asistăm în ultimii ani: peste 600 de silvicultori au fost agresați, 6 dintre ei au murit. Trebuie să înțelegem că la aceste riscuri suntem supuși cu toții: pădurari, activiști de mediu sau simpli turiști care au ghinionul de a se lovi de o tăiere ilegală”, se menționa în documentul comun al surselor citate. „Cele trei ONG-uri resping sugestia directorului Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, conform căreia sesizările, investigațiile și anchetele inițiate de ecologiști privind tăierile ilegale ar ”semăna violență în societatea românească, crescând riscurile la care sunt supuși silvicultorii” (http://tiny.cc/Mihailescu). Pădurarii onești pot fi siguri că găsesc în organizațiile de protecția mediului parteneri dedicați și un sprijin constant. Folosirea unui astfel de moment tragic pentru a arunca vina asupra celor care salvează pădurile de la distrugere este complet iresponsabilă”.

În replică, vineri, 18 octombrie 2019, Romsilva a emis un comunicat de presă prin care își exprima regretul că „anumite organizații de mediu interpretează declarații ale conducerii executive ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, într-un moment de doliu pentru corpul silvic”.

Mai mult, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva a menționt că apreciază solidarizarea organizațiilor non-guvernamentale de mediu cu silvicultorii după ce un al doilea pădurar și-a pierdut viața, în interval de o lună, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, apărând integritatea pădurii.

„Începând cu anul 2014 și până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a înregistrat 185 de cazuri de agresiune la adresa personalului silvic, din care doi silvicultori și-au pierdut viața, iar mulți alții au avut nevoie de spitalizare”, se mai precizează în document.

Miercuri seara, Liviu Pop, pădurar în cadrul Direcţiei Silvice Maramureş, a fost ucis într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Strâmbu Băiuţ, în timp ce încerca să împiedice tăierea ilegală de arbori.

Liviu Pop este al doilea angajat al Romsilva ucis în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, respectiv paza pădurii, după ce în urmă cu o lună Răducu Gorcioaia, angajat al Ocolului Silvic Paşcani, din cadrul Direcţiei Silvice Iaşi, a fost ucis de către trei persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal arbori.

Față de 2018, parcul de utilaje destinate deszăpezirii deținut de Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (CNAB) s-a extins cu două agregate complexe, din 2017 și până la finele anului în curs un total de 11 asemenea utilaje urmând să completeze necesarul, a precizat joi, 17 octombrie 2019, Mihai Lazăr, şef Serviciu Operaţiuni Speciale în cadrul CNAB.

„Ne pregătim de începutul sezonului de iarnă, care, conform planului de deszăpezire, debutează la 1 noiembrie şi se termină pe 30 martie 2020. Suntem în ultimele pregătiri şi ultimele actualizări ale resurselor tehnice şi umane. Avem un parc extins faţă de anul trecut cu două utilaje complexe. Ne pregătim pentru livrări şi în următoarea perioadă de timp, tot două utilaje mari dintr-un total de 11. Am demarat acest program în 2017, îl închidem acum cu 11 utilaje noi. Urmează în imediata perioadă - sfârşitul lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, să mai ajungă încă două freze de capacitate medie destinate deszăpezirii suprafeţelor aeroportuare, dar cu un specific de încărcare în camioane mari, astfel încât zăpada pe care o colectăm cu ajutorul frezelor să o putem colecta direct în camion, să scutim încărcarea cu alte echipamente şi să consumăm alte resurse. Din camioane urmează să o depozităm în locurile special amenajate, delimitate în planurile specifice de deszăpezire”, a explicat Lazăr.

Conform precizărilor oficialului companiei, CNAB are o strategie multianuală şi urmează noi achiziţii.

„Noi am făcut o strategie multianuală, urmează s-o finalizăm în 2022 şi mai avem alte echipamente pe care urmează să le achiziţionăm, alte echipamente diferite sau suntem într-o continuă pregătire de a înlocui echipamentele vechi. Avem şi echipamente care au deszăpezit acum 10 ani şi care sunt uzate şi generează costuri. Suntem într-o continuă dezvoltare a acestor idei şi sperăm ca la un moment dat să ajungem la o eficienţă mai bună decât în anii trecuţi, deşi nu am stat rău nici atunci”, a adăugat sursa citată.

În plus, Lazăr a mai spus că există şi personal suplimentar ce urmează a fi implicat în această activitate, în condiţiile în care cele două piste sunt în stare de funcţionare.

„Avem pregătit şi personalul suplimentar care urmează să activeze în programul ăsta de deszăpezire şi, din punct de vedere al resurselor umane, sunt destul de multe persoane implicate în procesul de deszăpezire pe aeroport, având în vedere că anul acesta, spre deosebire de anul trecut, avem două piste în stare de funcţionare şi suntem pregătiţi pentru deszăpezirea completă a aeroportului. Astfel, în jur de 200 de persoane vor fi mobilizate pe ture, atât de la personal care operează aceste echipamente până la personal care repară în situaţii de urgenţă aceste echipamente, la personal care coordonează activităţile de deszăpezire şi personal care inspectează sau asigură un ansamblu al respectării regulamentelor pe care le avem în vigoare”, a arătat acesta.

Utilaje de deszăpezire suficiente, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă (Ivan, CNAB)

La rândul său, directorul general al CNAB, George Alexandru Ivan, a precizat că instituția pe care o păstrorește deține suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor.

„Faţă de numărul de utilaje de anul trecut, anul acesta mai achiziţionăm două noi utilaje, urmând ca până la sfârşitul anului să mai avem încă patru utilaje noi. Noutatea în această privinţă este că două din utilajele care vor veni - sunt deja achiziţionate - vor avea capacitatea de a arunca zăpada direct în camion pentru a nu mai fi nevoie de multiple servicii de manipulare a zăpezii. Faţă de anul trecut, anul acesta vom avea şase utilaje în plus. Trebuie să ţinem cont că durata de viaţă a utilajelor totuşi este limitată, iar noi încercăm în fiecare an să asigurăm cele mai bune servicii de calitate cu cele mai bune utilaje. Avem suficiente utilaje, inclusiv pentru căderi masive de zăpadă, astfel încât să nu fie probleme privind siguranţa pasagerilor”, a declarat joi directorul general al CNAB, George-Alexandru Ivan.

Mai mult, el a menționat că cele două aeroporturi ale Capitalei sunt pregătite cu material degivrant atât pentru aeronave, cât şi pentru pistă şi drumurile exterioare, iar stocurile sunt asigurate pentru cel puţin şase luni.

Suprafaţa totală estimată a fi necesar să fie deszăpezită include zona de operaţiuni care ajunge la 582.000 de metri pătraţi, precum şi parcări, drumuri de acces şi drumuri de circulaţie interioară.

Pagina 8 din 13

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies