Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare.

Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

„Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

PENNY, unul dintre cei mai activi retaileri din România, își continuă planul de extindere prin deschiderea a două noi magazine în Sărmașu, județul Mureș, și în Săliște, județul Sibiu. De altfel, în prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 317 magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 5.800 de angajați.

Magazinul PENNY din orașul Sărmașu, de pe Str. Teilor, nr 1, are o suprafață de vânzare de 856.45 mp. Acesta dispune de 39 de locuri de parcare neexclusive, dintre care 2 locuri sunt pentru persoanele cu dizabilități. Echipa noului magazin este formată din 16 persoane.

Magazinul PENNY din orașul Săliște, de pe Str. Gării, nr 32-34, are o suprafață de vânzare de 854.25 mp. Parcarea generoasă dispune de 76 de locuri de parcare neexclusive, dintre care 4 locuri sunt pentru persoanele cu dizabilități. Noul magazin are un număr de 16 angajați.

Designul noilor magazine este modern și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente. În plus, noul PENNY oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

PENNY Punct reprezintă evoluția strategică a Penny Market în România și este structurată în șapte piloni cheie: experiență îmbunătățită în magazine, expansiune, produse românești, oameni, digitalizare, sustenabilitate și comunicare integrată.

Pilonul expansiune se referă la extinderea magazinelor și la dezvoltarea capacităților logistice. Până în 2029, PENNY își propune să atingă cifra de 600 de magazine. În materie de logistică, la finalul anului trecut, PENNY a inaugurat cel de-al patrulea depozit de la Filiași, județul Dolj.

PENNY a început un amplu program de certificare BREEAM (Building Research Establishment's Environmental Assessment Method) pentru toate magazinele pe care le construiește în prezent. Demersul exemplar la nivel european al discounterului PENNY a fost demarat în urmă cu doi ani, iar pe parcurs retailerul a înregistrat rezultate impresionante, unul dintre acestea fiind magazinul PENNY Otopeni, care a fost desemnat cea mai sustenabilă clădire din Centrul și Estul Europei în cadrul BREEAM Awards 2021.

Din februarie 2022, centrul logistic PENNY de la Filiași este clădirea industrială cu cel mai mare punctaj la BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assesment Methodology) International New Construction 2016. Rezultatul obținut este unul excepțional Outstanding – 92,89%. Ca urmare a unei investiții de 26 de milioane de euro, depozitul dispune în prezent de numeroase funcționalități, care îl fac prietenos cu mediul.

Toate magazinele din rețeaua PENNY vor fi recertificate o dată la trei ani. Astfel, compania pune bazele unei politici de monitorizare și îmbunătățire a sustenabilității magazinelor. Totodată, planurile de întreținere și de investiții în timp vor fi analizate și din punct de vedere a impactului asupra sustenabilității magazinelor în relație cu comunitățile în care sunt integrate, cu mediul înconjurător, construit și natural.

Criza energetică și penuria de furaje au adus sectorul laptelui din România în pragul falimentului. Paradoxul României e că, deși, la lapte, are cea mai mare creștere de preț la raft din Uniunea Europeană - 64% - crescătorii de vaci primesc cel mai mic preț pe lapte din toată UE. Adică, 3 lei pe litru, în condițiile în care la raft laptele a ajuns și la 12 lei.

În plus, a atras atenția europarlamentarul Carmen Avram, România se confruntă cu un deficit de 700 de mii de tone de lapte. În acest context, eurodeputatul român a cerut Comisiei Europene egalizarea subvențiilor, astfel încât fermierul român să beneficieze de același sprijin financiar ca și colegii lui din Europa de Vest.

„Tot sectorul laptelui se află în dificultate acum, dar unii sunt în mai mare dificultate decât alții. De exemplu, fermele din România, nefiind suficient de mature, în comparație cu cele din vestul Europei, sunt astăzi într-o situație dezastruoasă, care duce deja la falimente. Crescătorii noștri își închid fermele și își vând sau sacrifică animalele. Azi, avem un deficit de lapte de peste 700 de mii de tone, iar în magazine nu mai găsești, practic, decât lapte din import. Ceea ce n-ar fi o problemă pe o piață comună, cu jucători aflați cam în același stadiu de dezvoltare. Astăzi, fermierii români au subvenții mult sub colegii lor din statele occidentale. De asemenea, ei trebuie să plătească cele mai mari prețuri la energie de pe întreg teritoriul UE. Iar soluții nu sunt nici în bugetul național, nici în noul instrument al Comisiei pentru situații de criză. Deci, întreb Comisia Europeană, când crede că ne vom așeza cu toții la masă, să vorbim deschis despre o convergență reală și cum crede ea că fără convergență mai poate fi vorba despre competiție loială în UE”, a întrebat europarlamentarul Carmen Avram, în intervenția sa din cadrul ședinței Comisiei pentru Agricultură, din Parlamentul European, din 8 noiembrie 2022.

Ca răspuns la interpelarea europarlamentarului Carmen Avram, reprezentantul DG AGRI a confirmat situația grea în care se găsește sectorul din România, dar nu a oferit nicio soluție.

Pe măsură ce tot mai multe companii aleg să publice salariul în anunțul de angajare, procentul candidaților interesați să știe această informație în momentul aplicării a ajuns la 98%. Dintre aceștia, 24% spun că ar prefera ca anunțul de job să menționeze măcar marja salarială, o formă de transparentizare acceptată și de 49% dintre recrutori, care consideră că este cea mai eficientă prezentare a salariului în anunțul de angajare.

Peste 27% dintre joburile active pe platformă angajatorii afișează oferta salarială, sub forma unui interval. Potrivit platformei de recrutare online BestJobs, aceste joburi atrag cu 40% mai multe CV-uri. Pentru a încuraja acest demers, BestJobs oferă statistici salariale pentru cele mai frecvente roluri deschise de marii angajatori din țară și din străinătate, atât recrutorilor în procesul de completare a anunțului, oferindu-le informații relevante din piață, dar și candidaților, în cazul anunțurilor fără ofertă financiară.

Statisticile salariale afișate de BestJobs sunt calculate pe baza datelor din istoricul intern al platformei, a celor din surse publice (INS sau Ministrul Muncii), dar și a celor oferite de candidați în urma angajării, ținând seama de nivelul de experiență, de domeniu și de zona geografică. Aceste analize sunt disponibile și în Ghidul Salariilor 2022.

„Nevoia de siguranță financiară a oamenilor, stimulată de factorii economici globali, îi determină pe tot mai mulți dintre candidați să aibă așteptarea de a ști salariul pentru un nou job încă din momentul aplicării. Deficitul de specialiști care se resimte la nivelul întregii piețe susține avantajul de partea candidaților atunci când vine vorba de recrutare. Ca soluție de recrutare, avem misiunea de a optimiza cât mai bine comunicarea și informarea celor două părți implicate, angajatorii și candidații. Astfel, pe de-o parte am venit în ajutorul companiilor cu sugestii de estimate salariale în momentul activării joburilor, dar și al candidaților, cu afișarea estimatelor salariale pentru cele mai căutate roluri în acest moment, susținându-i astfel să ia cea mai bună decizie atunci când aplică pentru un job. Încurajăm angajatorii să afișeze marja salarială disponibilă pentru fiecare job, contribuind astfel la o piață a muncii ghidată de transparență și șanse egale”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Tot mai multe companii au început să analizeze beneficiile transparentizării. În acest sens, 60% dintre angajatori iau în prezent în calcul să transparentizeze salariile angajaților, chiar dacă doar pe anumite niveluri.

În plus, nevoia de a accesa talentele potrivite reprezintă un stimulent puternic pentru recrutori, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt de părere că dacă ar aduce cu peste 50% mai mulți candidați la pozițiile disponibile, compania pentru care lucrează ar lua în considerare publicarea unui interval salarial în anunțurile de angajare.

În perioada 26 – 30 octombrie, ROMEXPO, împreună cu Camera de Comerț și Industrie a României, a organizat IndAgra și IndAgra Food 2022 – un concept de referință pentru sectorul agricol și alimentar. Evenimentele s-au desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Peste 40.000 de vizitatori, specialiști și public larg, au ajuns la IndAgra și IndAgra Food 2022, unde au găsit cele mai moderne tehnologii care ușurează activitatea agricolă: drone prevăzute cu un dispozitiv de împrăștiere a pesticidelor, roboți care fac curățenie în ferme, utilaje și echipamente electrice și hibrid, o gamă variantă de îngrășăminte și fertilizanți bio, plante care rezistă genetic la dăunători, dar și cele mai spectaculoase exemplare de animale, echipamente de ultimă generație pentru industria alimentară, bucate tradiționale pe gustul tuturor și multe alte produse și servicii destinate industriei agro-food.

Timp de cinci zile, la ROMEXPO a fost o continuă interacțiune de business și schimb de experiențe între specialiștii din domeniu. 416 companii din țară și străinătate și-au prezentat portofoliul larg de produse și au găsit noi perspective de dezvoltare și inovare. IndAgra și IndAgra Food 2022 a înregistrat un grad de internaționalizare de 29% și a ocupat peste 29.000 mp din suprafața Centrului Expozițional.

„Împreună am arătat că #INDAGRA - #INDAGRAFOOD înseamnă tradiție, profesionalism și experiență. Mulțumim companiilor prezente pentru fidelitate și încredere! E o adevărată plăcere să colaborăm și să dezvoltăm noi proiecte. De asemenea, le suntem recunoscători și partenerilor pentru sprijinul acordat la ediția de anul acesta. Dragi vizitatori, pentru voi organizăm toate evenimentele și nu există satisfacție mai mare ca atunci când Centrul Expozițional ROMEXPO prinde viață datorită vouă. Vă mulțumim! Ediția din 2023 să ne regăsească mai pregătiți, mai mulți, dar cu aceeași emoție a revederii”, a precizat Oana Netbai, PR ROMEXPO.

Conceptul a promovat producția sustenabilă a culturilor și a prezentat tehnologiile care asigură un consum redus de energie și de combustibil, dar și procesele care asigură o calitate superioară a alimentelor, precum și instrumentele digitale care accelerează modernizarea sectorului agri-food. În plus, a fost adusă în atenția publicului și ideea de smart farming care se bazează pe metode de protejare a mediului înconjurător și conservarea resurselor.

Cei mai renumiți jucători din industria alimentară au încheiat parteneriate extinse în cadrul #INDAGRAFOOD2022 și au prezentat atât evoluția sectorului alimentar, cât și provocările cu care se confruntă în contextul actual.

Evenimentul a reprezentat o reală platformă de business networking și a avut ca temă principală identificarea acelor modalități de procesare, depozitare și transportare a produselor, astfel încât să existe un impact redus asupra mediului.

Cu prilejul INDAGRA – INDAGRA FOOD, au fost organizate și o serie de evenimente conexe de interes pentru publicul specialist. Dintre ele amintim:
• Forumul American de Dialoguri Comerciale pentru Securitatea Apei și Alimentelor în România, Moldova și Ucraina;
• Conferința „Cum sună viitorul agriculturii românești? O perspectivă olandezo-română”;
• Conferința „Principalele orientări și provocări ale noii perioade de programare 2023 – 2027”;
• Seminarul „Soluții israeliene inovatoare în sectorul agrifood”;
• Conferința EU ORGANIC SCHOOL.

Cele mai frumoase exemplare de animale au fost vedetele IndAgra și IndAgra Food 2022. Vizitatorii au putut să le admire și, în același timp, au aflat de la specialiști cum se face creșterea și îngrijirea acestora, utilizând cele mai moderne produse, tehnici și echipamente.

Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou.

Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai.

Din totalul celor intervievați, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.

Ordonanța de Urgență 134/2022 care plafonează prețul la materialele lemnoase necesare pentru încălzire în sezonul rece a intrat în vigoare sâmbătă, 15 octombrie, și a produs deja efecte contrare celor scontate, de protejare a populației: lemnul de foc, peleții și bricheții au dispărut din oferta marilor retaileri.

Un sondaj realizat de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și Comunitatea Forestierilor - Fordaq arată că 93% din companii din sector consideră că activitatea le va fi puternic afectată, direct și indirect. Peste 70% din operatori estimează că va apărea penurie în piață, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanță de resursa de lemn. Securitatea energetică a celor mai vulnerabile comunități va fi afectată.

Sondajul mai arată că operatorii economici de pe întreg lanțul valorici al distribuției lemnului vor aplica măsuri diferite în contextul intrării în vigoare a ordonanței:
• cei mai mulți dinte respondenți (44%) declară că vor factura separat lemnul de foc în plafonul impus de OUG 134 și separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare, distribuție etc. Lemnul de foc are TVA de 5%, serviciile de 19%. Ca urmare, prețul final plătit de populație pentru același produs – lemn de foc despicat, paletizat, distribuit – va crește cu 7- 10%.
• un alt segment de furnizori (22%) declară că vor vinde lemnul ca sortimente de lemn rotund, nesortat, ceea ce va conduce la aplicarea unui TVA de 19%, cu o creștere directă de 14% a prețurilor pentru populație.
• în cadrul sondajului, 16% din operatori declară că vor rezilia contracte de exploatare a masei lemnoase, 11% vor rezilia contracte de furnizare, 18% declară că vor înceta producția de lemn de foc, 29% declară că vor stoca produse până la modificarea ordonanței, 30% vor crește exporturile pentru a limita pierderile pe piața internă. Evident, toate aceste modalități de reacție înseamnă perturbări masive pentru asigurarea necesarului de resursă de lemn de foc pentru piața internă.

Sondajul a urmărit și identificarea opțiunilor considerate a fi cele mai fezabile pentru sprijinirea populației și asigurarea securității energetice.

Astfel, opțiunea preferată de către 35% din respondenți este considerată introducerea de măsuri de sprijin (ca voucherele), doar pentru susținerea consumatorilor celor mai vulnerabili. Concomitent și complementar măsurilor de sprijin, măsura pentru rezolvarea situației , este creșterea volumului de masă lemnoasă disponibilă pe piață, urmând ca prețurile să fie reglate de piața liberă.

Alte opțiuni care au fost luat în considerare:
• Plafonarea prețurilor trebuie aplicată doar la prima punere pe piață (în rampă sau depozitul primar), prețul la consumatorul final fiind liber, stabilit în funcție de serviciile suplimentare (transport pe diferite distanțe, despicare, uscare, paletizare etc.).
• Plafonarea prețurilor trebuie aplicată doar la RNP - Romsilva și UAT-uri, pentru companiile private nu trebuie impusă o plafonare.
• Trebuie introduse alte măsuri de sprijin (ca voucherele), acordate nediferențiat.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn apreciază ca foarte pozitivă introducerea, prin Legea 286/2021, a cotei TVA reduse de 5% pentru livrările de lemn de foc pentru populație, având în vedere că cea mai mare parte a populației celei mai vulnerabile economic și social folosește lemn de foc pentru încălzire.

Din păcate, efectul pozitiv al legii este limitat, deoarece prevederea nu se aplică pentru toate categoriile de resursă de lemn utilizate pentru încălzire. Astfel, este nevoie de o clarificare legislativă pentru aplicarea prevederii și pentru deșeurile din industria lemnului redirecționate ca resursă de încălzire pentru populație, care constituie o resursă importantă, de 2 milioane m.c. anual, precum și pentru peleți și bricheți.

Pe fond, în contextul în care:
• Se estimează în 2022 o cerere crescută de lemn de foc de minim 10-20% față de anii anteriori pe piața internă, chiar și gospodării care dispun de încălzirea pe gaze sau pompe de căldură optând pentru o încălzire de siguranță și mai economică pe lemn de foc.
• România recoltează comercial doar 33% din creșterea pădurii față de o medie de Europeană de 67%, situându-se cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/ha, în coada țărilor europene.
apreciem că este necesar, complementar măsurilor de sprijin financiar pentru populație, foarte utile în actualul context economic, implementarea de măsuri care să asigure necesarul de lemn pe piață, care să echilibreze cererea și oferta de lemn.
În concluzie, apreciem că:
• Este necesară revizuirea rapidă a OUG 134/2022, cu considerarea opțiunilor disponibile prezentate.
• Este necesară o clarificare a Legii 286/2021, astfel încât cota de redusă de TVA să fie aplicabilă și deșeurilor din lemn utilizate pentru încălzire, precum și peleților și bricheților.
• Pe fond, resursa de lemn recoltată legal, sustenabil, este o resursă regenerabilă, disponibilă național, a cărei mobilizare poate ajuta la depășirea actualei situații dificile de securitate energetică.

Le poți pune în compoziția compostului, atât de important în dezvoltarea plantelor, pot fi materie primă pentru centralele pe biomasă sau mulci pentru amenajarea spațiului verde (chipsuri de lemn). Însă, înainte de a fi folosite în aceste scopuri, deșeurile lemnoase trebuie tocate cu utilaje speciale.

Frunzele și resturile vegetale din fermă nu mai pot fi arse, cum se întâmpla odată. Asta pentru că, a devenit un proces interzis prin lege și anume, Legea Compostului nr. 181/2020, privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile. Mai mult de atât, fermierii care o încalcă, riscă amenzi din partea Gărzii Naționale de Mediu.
În acest context, un bun gospodar ar trebui să aibă diverse utilaje pentru a întreține cum se cuvine terenurile pe care le are. Iar, un tocător de crengi va face întotdeauna diferența, mai ales dacă ai de curățat o pășune de spini, ai deșeuri lemnoase din urma curățării pomilor fructiferi sau după orice prelucrare de materii lemnoase.

Cât poate munci un tocător de crengi într-o zi

ProCompost România vine pe piața din România cu o gamă variantă de tocătoare de crengi, iar în cele ce urmează vă prezentăm două dintre acestea: R240 și R335, modele care sunt fabricate în Italia. Acestea au motorizări diferite: benzină, motorină, motor electric sau atașare de alt vehicul (mașină, tractor).

Tocătoarele care se pot închiria au un randament de până la 20 mc/h, în funcție de modelul ales (R240 - până la 10 mc/h, R335 - până la 20 mc/h). Pentru un randament crescut, este necesară o echipă de minim 2 deservenți, pentru pregătirea și/sau alimentarea continuă în buncărul de alimentare.

Cât costă închirierea unui tocător

Utilajele se pot achita integral, se pot cumpăra în rate prin partenerul nostru BT Leasing, închiria, ori se poate cere prestarea de servicii cu personalul calificat de la ProCompost România. Durata minimă de închiriere este de o zi. Costul este de 97 euro/zi (model R240).

„Mă bucur să observ o deschidere tot mai mare din partea fermierilor, dar și a instituțiilor, precum primării pentru folosirea tocătoarelor de crengi. Aceste utilaje sunt vitale, în condițiile în care se adună tot mai mai multe deșeuri verzi din toaletarea arborilor, grădinilor, livezilor, terenurilor etc. Și mai ales din prisma valorificării acestora, cel mai des fiind folosite în realizarea compostului. Noi am făcut deja, demonstrații cu utilajele în mai multe zone din țară și invităm pe oricine este interesat la un demo realizat de noi”, susține Ovidiu Ranghiuc, manager ProCompost România.

Șase domenii de activitate au înregistrat cel mai mari scăderi în oferta salarială pe anul în curs, conform primei ediții a Ghidului Salariilor 2022.

Propunerea legislativă din martie a Comisiei Europene a dezvoltat interesul jucătorilor de pe piața muncii privind transparentizarea salariilor. În România, între dorința de a atrage talente relevante pentru pozițiile deschise și aceea de a se alinia la tendințele europene, tot mai multe companii aleg să publice informații despre salariul oferit. Astfel, în prezent 22% dintre joburile active pe platformă de recrutare BestJobs au o marjă salarială afișată, această tendință fiind în creștere față de anul trecut, când doar 16% dintre anunțuri afișau oferta salarială.

Cu datele furnizate de companii pe platformă, analizând surse proprii, dar și date oficiale disponibile public, BestJobs lansează prima ediție a Ghidului Salariilor 2022, o amplă cercetare privind evoluțiile salariale cu scopul de a susține angajatorii să își dezvolte politici de recrutare competitive și coerente.

Evoluția salariilor nete în principalele domenii de activitate

O analiză BestJobs a salariilor publicate de către angajatori pe platforma de recrutare în perioada ianuarie-septembrie 2022, comparate cu datele oferite de Institutul Național de Statistică, arată că salariul mediu net a crescut în acest an față de anul trecut în domenii precum:
• Medicină (1.433 euro în 2021 versus 1.669 euro anul acesta);
• Turism și HoReCa (879 euro în 2021 versus 1.125 euro anul acesta);
• Construcții și Instalații (1.076 euro anul trecut versus 1.386 euro anul acesta).

La polul opus, principalele domenii care au înregistrat scăderi în oferta salarială sunt:
• Agricultura (de la 1.139 euro în 2021 la 937 euro în 2022);
• Ingineria (de la 1.200 euro anul trecut la 1.117 euro anul curent);
• Resurse Umane (de la 1.073 euro la 930 euro);
• Financiar (de la 920 euro în 2021 la 865 euro în 2022);
• Management (de la 1.222 euro în 2021 la 1.123 euro anul acesta);
• Marketing (de la 1.131 euro în 2021 la 1.085 euro în 2022).

Harta salariilor medii nete din România
Potrivit datelor INSSE din luna iunie 2022, cele mai mari salarii medii nete sunt în București (1.048 euro), Cluj (953 euro), Timișoara (895 euro), Sibiu (814 euro), Ilfov (810 euro) și Iași (808 euro).
Oferte de nivel mediu, cu salarii cuprinse între 700 și 800 de euro se regăsesc în județele Alba, Olt, Bacău, Brașov, Mureș, Gorj, iar cele mai mici oferte salariale se înregistrează în Vrancea (596 euro), Teleorman (588 euro) și Harghita (574 euro).

Peste 130.000 de studenți absolvă în fiecare an. La aceștia se adaugă cei care sunt încă pe băncile facultăților și sunt dispuși să muncească pentru a acumula experiență sau pentru a se întreține pe parcursul anilor de studii.

Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți (79,4%) au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.

„Cu un deficit mare de personal și multe locuri de muncă disponibile ― doar pe BestJobs sunt la această oră 39.200 de joburi ― este un moment interesant, cred, ca absolvenții și studenții să poată lua cu adevărat niște decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce doresc să facă”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență sunt la acest moment HoReCa - cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro, Customer Service - cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro, Retail - cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro, Producție&Logistică - cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro, Marketing&Publicitate - cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro, Auto&Transporturi - cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro, Financiar&Contabilitate - cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro, Inginerie - cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro, Juridic - cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro și IT - cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.

În același timp, deficitul forței de muncă în anumite domenii face angajatorii să se bată pe absolvenții cu specializări precum IT şi inginerie, agricultură, medicină și pharma, robotică şi electrotehnică sau limbi străine (mai ales germană, rusă și limbile mai rare precum cele nordice, mandarină sau arabă).

„O soluție pentru a acoperi deficitul de specialiști mai ales în anumite domenii este învățământul profesional dual, care se poate realiza printr-o relație mai strânsă de colaborare între unitățile de învățământ profesional și agenții economici. În acest sens, angajatorii trebuie să investească în educarea și formarea viitorilor specialiști, care să se angajeze în cadrul companiei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.