Cu încasări de mai bine de trei milioane de lei la doar o lună de la lansare, filmul „Taximetriști” se poziționează deja în Top 10 filme românești din toate timpurile la nivel de încasări, devenind unul dintre cele mai de succes producții autohtone din ultimii ani.

Aflată imediat după succesul internațional „Avatar: Calea Apei” în primul weekend de lansare (weekend-ul 20-22 ianuarie), comedia românească a primit un val de reacții pozitive din partea publicului și a specialiștilor din industria de film, iar campania de promovare a lansat astfel o nouă rețetă de propulsare a produselor made in România.

Filmul este regizat de Bogdan Theodor Olteanu, după un scenariu scris de regizor împreună cu Adrian Nicoale și surprinde întâmplările prin care trec taximetriștii Lică și Liviu, pe parcursul unei nopți obișnuite în București. Actorii au creat personaje memorabile în film, conform aprecierilor publicului și criticilor, din distribuție făcând parte Alexandru Ion, Ronaldo Matsangos, Maria Popistașu, Victoria Raileanu, Monica Bîrlădeanu, Mădălina Stoica, Alex Mircioi, Vlad Ionuț Popescu, Ana Maria Guran, Andi Vasluianu sau Cosmin Nedelcu (Micutzu). Cu o apariţie specială a fost prezent și Spike (Paul Mărăcine), care semnează coloana sonoră a filmului.

„Taximetriști” este produs de Bold Film Studio alături de Tangaj Production și Avanpost Media și propune o nouă rețetă pentru finanțarea și promovarea filmului românesc, bazată pe filme comerciale de calitate, cu actori consacrați, care să ofere în primul divertisment și care să reapropie publicul local de filmul românesc.

Comedia a obținut un scor ridicat de 7.8 deja pe IMDB, iar conform unui exit – poll realizat la ieșirea din sălile de cinema, 80% dintre spectatori au declarat că recomandă cu siguranță prietenilor și apropiaților vizionarea filmului. Filmul a creat un buzz puternic și un fenomen rar în rândul producțiilor românești, mai mulți spectatori revenind în mod repetat să vadă filmul în cinematografe. De altfel, un elev din Bacău a vizionat filmul de nu mai puțin de 12 ori.

Campania de promovare originală, unul dintre ingredientele de succes

Taximetriști a beneficiat, de asemenea, de o amplă campanie de promovare, la standarde inter-naționale. Coordonată de grupul WOPA, campania de promovare a reprezentat un element esențial în strategia filmului. O echipă de peste 30 de specialiști a lucrat pentru o perioadă de patru luni, pentru a asigura vizibilitatea și promovarea producției. Premiera filmului a fost cel mai mare eveniment din industria cinematografică din ultimii ani, reunind peste 1500 de participanți și vedete la lansare.

Campania de promovare a fost completată de un afiș – concept, creat după modelul filmelor occidentale, alături de două serii de trailere care au stârnit curiozitatea și interesul publicului. Și echipa de actori a fost de altfel implicată în strategia de promovare, filmând peste 20 de filme scurte dedicate promovării Taximetriști. De asemenea, campania originală de comunicare în mediile digitale și social media coor-donată de Fortuners, ce a presupus un dialog continuu între actori și audiență prin intermediul mediului online, a avut o contribuție majoră la succesul filmului. Campania de promovare a mai beneficiat și de publicitate stradală și de promovare media, valoarea de piață a expunerii în media ridicându-se la peste 300.000 de euro.

FNGCIMM a finalizat centralizarea cererilor de înscriere în program ale finanțatorilor, analizarea datelor și a informațiilor furnizate referitoare la dimensionarea plafoanelor de garantare solicitate în vederea acordării de garanții, iar rezultatele obținute arată că atractivitatea Programului IMM Invest Plus este la cel mai înalt nivel.

Pe baza volumului finanțărilor pe care estimează că le vor acorda în 2023, cele 19 de bănci înscrise în programul IMM INVEST PLUS au solicitat un plafon total de 21.947.017.075 lei, înregistrându-se astfel un grad general de suprasubscriere de 352,67%, raportat la plafonul total aprobat în vederea emiterii de garanții de către FNGCIMM în cadrul schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS, pentru componentele gestionate de către acesta, în valoare de 6.223.044.627 lei.

Cel mai mare interes l-a suscitat Subprogramul AGRO IMM INVEST cu un grad de suprasubscriere de 675,14% pentru un plafon aprobat de 150.046.348 lei.

„Subprogramul IMM Invest România dispune și în 2023 de cea mai mare valoare a plafonului alocat, 4.419.053.530 lei, gradul de subscriere înregistrat fiind de 331,13%. Cererea este semnificativă și pentru celelalte subprograme, plafoanele solicitate depășind semnificativ plafoanele alocate și aprobate prin Ordinul nr. 938/184/388/47/09.02.2023. Cu un plafon disponibil de 802.377.075 lei, IMM Prod a înregistrat un grad de subscriere de 415,21% iar pentru Garant Construct, componenta destinată susţinerii proiectelor de investiţii pentru IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţii gradul de subscriere este de 351,18% pentru un plafon aprobat de 750.567.674 lei.
Componenta Garant Construct destinată susţinerii proiectelor de investiţii de scară mică pentru unităţile administrative – teritoriale, care presupun finanţarea unor activităţi din domeniul construcțiilor are un grad de subscriere de 330,69% iar plafonul alocat este de 101.000.000 lei”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Instituțiile financiare înscrise in Program sunt: Banca Transilvania, ING Bank, BCR, Unicredit Bank, CEC Bank, Raiffeisen Bank, BRD, Eximbank, OTP Bank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Alpha Bank, Procredit Bank, Patria Bank, Libra Internet Bank, Vista Bank Romania, Garanti Bank, Techventures Bank și Banca Română pentru Credite și Investiții.

Aplicația programului este deschisă, întreprinzătorii se pot înscrie pe www.imminvest.ro pentru a beneficia de facilitățile de finanțare oferite prin Programul IMM Invest PLUS, cel mai mare parteneriat public-privat din România.

Bilanțul celor trei ani de implementare 2020-2022 a IMM INVEST, înregistrează peste 65.000 de garanții acordate, în valoare de peste 41 miliarde lei, care au susținut credite de peste 48 miliarde. În urma acestei injecții de capital în economie, peste un milion de locuri de muncă au fost salvate. În 2022 au accesat Programele IMM INVEST respectiv IMM INVEST PLUS cca 19.000 de antreprenori care au obținut credite de peste 17 miliarde lei.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2020 reprezintă 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani activitate desfășurată în perioada 2002 – 2019.
În anul 2020, numărul garanțiilor acordate s-a dublat comparativ cu anul precedent, iar valoric creșterea a fost de 349%, programul IMM INVEST având o contribuție majoră la această creștere.

Clienții unuia dintre cei mai activi retaileri din România pot retrage numerar de la casă când își plătesc cumpărăturile, iar valoarea maximă a tranzacției este de 200 de lei.

„PENNY a introdus serviciul cashback în toate cele 338 de magazine din România. Acest sistem de retragere numerar la casa de marcat este disponibil pentru toate cardurile de credit sau debit care au această opțiune activă”, se menționeză într-o informare de presă remisă la redacție.

Clienții care vor să folosească acest serviciu nu vor fi condiționați de o valoare minimă a bonului de cumpărături pentru a putea retrage bani lichizi la casa de marcat. Suma maximă pe care clienții rețelei de retail o pot ridica odată cu plata cumpărăturilor este de 200 de lei.

„Suntem foarte bucuroși să introducem serviciul de cashback în toate magazinele din țară. Este o premieră în domeniul retail-ului autohton și avem încredere că putem contribui la dezvoltarea acestui sistem în România. Ne dorim să venim cât mai mult în întâmpinarea nevoilor consumatorilor, iar sistemul cashback reprezintă un serviciu atractiv, deoarece le oferă clienților posibilitatea de a retrage numerar într-un mod simplu și rapid, fără să fie nevoiți să se oprească la un bancomat. În plus, serviciul de cashback ne va ajuta și în procesul de fidelizare a clienților”, a declarat Raffaele Balestra, CFO al companiei.

Începând de luni, 13 februarie 2023, medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA județene și a municipiului București, în colaborare cu inspectori ai ANPC și ANAF, vor merge în echipe mixte în hypermarket-uri/supermarket-uri și magazine alimentare, pentru a-i informa și consilia pe operatorii economici cu privire la responsabilitățile ce le revin, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 307/2022.

Astfel, agențiilor economici li se va aduce la cunoștință faptul că, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine, altele decît cele lactate, produsele alimentare/specialitățile din grăsimi hidrogenate/vegetale pot fi comercializate într-un spaţiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate faţă de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse.

De asemenea, se va verifica modul de etichetare și prezentare a produselor alimentare în locul în care sunt expuse, precum și alte informații oferite în legătură cu acestea, prin orice mijloc de informare în masă, care nu trebuie să inducă în eroare consumatorii.

„La finalizarea acțiunilor de informare la fața locului, medicii veterinari oficiali, în colaborare cu inspectorii ANPC și ANAF, vor întocmi note de constatare, în care se vor menționa măsurile și termenele stabilite pentru conformar”, se menționează într-o informare a ANSVSA.

Un procent de 35% dintre angajații români și-au cunoscut partenerul actual la locul de muncă sau au avut în trecut relații rezultate din interacțiunile profesionale. Peste 39% spun că astfel își pot găsi cel mai ușor perechea, comparativ cu 13% care apelează la rețele sociale, prieteni comuni (peste 12%) sau ieșiri în oraș (aproximativ 11%).

Jobul rămâne în continuare pentru angajați locul cel mai comun pentru a-și găsi jumătatea, iar activitățile și deplasările cu echipa (de tip teambuilding), în afara biroului, pot crea un context pentru apariția unor astfel de relații, potrivit sondajului de Valentine’s Day realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

Conform aceluiași studiu, 48% dintre cei intervievați sunt siguri că în cadrul activităților cu echipa în afara biroului pot apărea relații amoroase între colegi și 1 din 2 angajați cunoaște cel puțin o situație în care colegi de muncă au dezvoltat o astfel de relație în cadrul unor activități de tip teambuilding.

Totodată, 15% dintre angajaţii care au participat la sondaj spun că au lucrat sau lucrează în prezent cu partenerul în aceeași companie. Dintre cei care își au printre colegi jumătatea, 35% afirmă că principalul avantaj este că acesta înțelege suișurile și coborâșurile cu care se confruntă, 19% sunt de părere că astfel se pot sprijini reciproc cu informații și 16% sunt inspirați de partenerul lor atunci când trec printr-un blocaj creativ. De asemenea, 16% sunt de părere că sunt mai buni la job atunci când lucrează alături de partener și astfel scad șansele de a intra în burnout (aproximativ 7%), mai ales în contextul în care împart biroul de acasă.

Pe de altă parte, o relație la locul de muncă poate însemna că problemele personale pot interfera cu munca și invers (48%), dar și posibile acuzații de favoritism (20%) și dificultăți în a planifica concediile simultan (12%). Mai mult, printre dezavantaje se numără și numărul ridicat de conflicte la locul de muncă, bârfele de la birou și lipsa de securitate la locul lor de muncă.

Nu în ultimul rând, 2 din 3 respondenți la sondajul BestJobs spun că de Valentine’s Day, în compania pentru care lucrează nu se va organiza nimic. Dintre cei care sărbătoresc, peste 6% vor face împreună cu toți colegii o mică petrecere după program, pentru că Valentine’s Day nu este doar despre relațiile romantice.

Luna februarie, este dedicată, de regulă, relațiilor romantice, dar este totodată și o lună care îndeamnă la gesturi de bunătate și de afecțiune față de cei din jur, în general, mai ales că pe 17 februarie este Ziua Faptelor Bune. Astfel, pentru a întări legăturile de la birou, peste 38% au preluat parte din activități sau proiecte în locul unui coleg care avea deja prea multe pe listă, în timp ce aproape 28% au scris o scrisoare de încurajare unui coleg care trecea printr-o perioadă complicată, iar 22% au lăudat un coleg/o colegă în fața șefei/șefului. Alți angajați au invitat un coleg la prânz sau la o cafea sau au trimis un coș cu bunătăți unei colege/unui coleg care se simțea rău.

Sondajul a fost efectuat în perioada ianuarie - februarie, pe un eșantion de 1.077 de utilizatori de internet.

Membrii Asociației Berarii României l-au reales în funcția de Președinte pe Dan Robinson, Managing Director al Heineken România. Începând cu 1 ianuarie 2023, Dan Robinson a preluat această poziție de la Mihai Voicu, Director General Bergenbier S.A., companie parte a grupului Molson Coors, care a asigurat președinția pe parcursul anului anterior.

„Le mulțumesc membrilor Asociației că m-au reînvestit cu încrederea lor pentru acest rol care mă onorează. Este al doilea mandat de Președinte în cadrul Asociației și aștept cu interes să lucrez împreună cu colegii din industrie și cu alți stakeholderi într-un an plin de provocări, așa cum se anunță 2023. Continuăm să ne concentrăm eforturile pe dezvoltarea sustenabilă a sectorului, unde cel mai relevant exemplu este Sistemul Garanție-Returnare, care va reprezenta o schimbare majoră pentru consumatorii, cumpărătorii și retailerii din România, precum și pentru partenerii instituționali și alți stakeholderi relevanți. Îi mulțumesc lui Mihai Voicu, Președintele Asociației în 2022, pentru derularea cu succes a activității Asociației într-un alt an cu provocări pentru economie și societate”, a declarat Dan Robinson.

Dan Robinson este Managing Director al Heineken România din octombrie 2018. El s-a alăturat Grupului Heineken în 2005 și de atunci a condus operațiunile Heineken, din diferite poziții, pe mai multe piețe. Anterior preluării funcției de Managing Director al Heineken România, a deținut poziția de Managing Director Europe Export & Global Duty Free la Heineken în Amsterdam.

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a publicat pe 1 februarie 2023 situațiile statistice privind evoluția mediului de afaceri pentru anul 2022. Conform datelor, se înregistrează o dinamică negativă a mediului antreprenorial.

Astfel, numărul suspendărilor în anul 2022 a crescut cu 20.58% față de 2021 de la 13.020 la 15.700, numărul dizolvărilor în anul 2022 a crescut cu 24.21% față de anul 2021 de la 31.655 la 39.320, numărul radierilor în anul 2022 a crescut cu 10.08% față de anul 2021 de la 66.897 la 73.639, numărul insolvențelor în anul 2022 a crescut cu 8.22 % față de anul 2021 de la 6.144 la 6.649.

Pe de altă parte, ritmul de creștere al firmelor nou înființate este unul moderat, în anul 2022 înmatriculându-se cu 3.04% mai multe firme vs. anul 2021 (de la 148.294 la 152.809).

„Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, în anul 2022, cea mai mare creștere procentuală a insolvențelor s-a înregistrat în următoarele județe: Buzău (70.10%), Tulcea (64.29%) și Vaslui (57.50%). Top 3 al județelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de insolvențe) sunt reprezentate de Gorj (-45.90%), Botoșani (-35%) și Vâlcea (-32,89%). În ceea ce privește numărul dizolvărilor, cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în Caraș-Severin (65.45%), Giurgiu (65.04%) și Vaslui (62.44%), top 3 al județelor care au înregistrat o dinamică pozitivă (o scădere a numărului de dizolvări) fiind Ialomița (-10.82%), Vâlcea (-0.40%) și Vrancea (0.19%)”, se menționează într-un document CNIPMMR remis la redacție.

Conform precizărilor lui Florin Jianu, președinte CNIPMMR, numărul firmelor nou înființate în anul 2022 vs 2021 este sub potențialul de creștere al acestora.

„Trebuie să ținem cont de climiatul antreprenorial dupa 2 ani de pandemie și unul de război în Ucraina. Creșterea oficială a numărului de insolvențe și dizolvări în rândul companiilor, conform datelor ONRC (care relevă doar o parte din numărul real de companii închise și care nu au înregistrat oficial încetarea activității), ne arată necesitatea introducerii unui nou program de stimulare a antreprenorilor de tipul Romania Start-up Revolution și, complementar, introducerea de instrumente financiare adecvate pentru întreprinderile mature în scopul creșterii competitivității și tranziției către noile tendințe tehnologice. Anul 2023 trebuie să fie anul relansării economice, iar aceste programe suport trebuie să vină într-un ecosistem antreprenorial stabil economic și legislativ, nemodificarea Codului Fiscal fiind o condiție necesară pentru asigurarea predictibilității planurilor de afaceri”, a conchis Jianu.

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, specialiștii I.N.H.G.A. au instituit codul galben pentru mai multe râuri.

Bazinele hidrografice vizate de experții institutului sunt:
• Bega – bazinul situat în amonte de stația hidrometrică Chizătău (judeţul Timiş);
• Pogăniş – bazinul situat în amonte de acumularea Cadar Duboz (judeţul Caraş Severin);
• Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş);
• Caraş, (judeţul Caraş Severin).
Conform specialiștilor INHGA, codul galben este valabil începând de vineri, 3 februarie, ora 23:00, până duminică, 5 februarie, ora 12:00.

„Menționăm că în urma precipitaţiilor prognozate, propagării şi cedării apei din stratul de zăpadă, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie. De asemenea există riscul producerii de viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate. Deoarece există riscul creșterii rapide a nivelului apei, recomandăm vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații”, au conchis experții.

Executivul de la Bruxelles a aprobat notificarea Ministerului Finanțelor cu privire la prelungirea programului IMM INVEST PLUS și a componentelor IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST, cu majorarea plafoanelor pentru ajutoare de stat acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi.

Aplicația programului este deschisă, beneficiarii eligibili ai programului IMM INVEST PLUS se pot înscrie accesând portalul www.imminvest.ro.

Prin prelungirea perioadei de emitere de garanții până la 31.12. 2023, Guvernul României va majora plafonul total al programului IMM INVEST PLUS la 20.250.000.000 lei, echivalentul în lei a 4.110.340.000 de euro, iar numărul maxim de beneficiari se va ridica la 26.708 beneficiari.

Pragurile valorice ale ajutorului de stat, constituit din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanţiei acordate pe toată perioada de valabilitate a creditului şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit pentru o perioadă de 12 luni de la acordarea creditului, au fost majorate până la 2.000.000 euro pe întreprindere/UAT-uri, până la 250.000 euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare și până la 300.000 euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului şi acvaculturii.

Alte modificări importante ale programului, în ediția 2023, se referă la:

• companiile start-up pot aplica pe toate componentele programului: IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, RURAL INVEST și GARANT CONSTRUCT;
• completarea categoriilor de beneficiari pentru componentele AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST cu grupurile de producători recunoscute în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice;
• eliminarea condiției ca sediul principal şi/sau secundar al beneficiarului care aplică pe componenta IMM PROD să fie situat în zona urbană.

Schema de ajutor de stat atașată programului IMM INVEST PLUS facilitează accesul la finanțare pentru diferite categorii de beneficiari, care pot accesa credite cu garanții de stat, cu dobânzi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni și cu costuri aferente comisionului de risc și a comisionului de administrare, subvenționate din bugetul Ministerului Finanțelor, pe toată durata de valabilitate a garanției acordate.

Valoarea maximă a unei finanțări poate ajunge la 10 milioane lei pentru proiectele de investiții și până la 5 milioane pentru capital de lucru, iar garanția de stat poate acoperi până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a creditelor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Programul IMM INVEST PLUS se adresează tuturor categoriilor de IMM-uri, intreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, start-up-urilor și Unităților Administrativ Teritoriale pe componenta GARANT CONSTRUCT.

Scurta prezentare a programului IMM INVEST PLUS

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:
1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

IMM INVEST ROMÂNIA este principalul program guvernamental lansat încă de la debutul pandemiei COVID 19, în data de 24 aprilie 2020, fiind dedicat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le asigura accesul la credite bancare cu garanții de stat și costuri de finanțare subvenționate.

Bilanțul celor trei ani de implementare a IMM INVEST înregistrează circa 65.000 de garanții acordate, in valoare de peste 41 miliarde lei, care au susținut credite de peste 48 miliarde. În urma acestei injecții de capital în economie, peste un milion de locuri de muncă au fost salvate.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2020 reprezintă 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani activitate desfășurată în perioada 2002 – 2019.
În anul 2020, numărul garanțiilor acordate s-a dublat comparativ cu anul precedent, iar valoric creșterea a fost de 349%, programul IMM INVEST având o contribuție majoră la această creștere.

Decizia CE nr. C(2023) 6579 /26.01.2023 este publică și poate fi consultată pe larg accesînd link-ul https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_1055

The Alliance for Agriculture and Cooperation, which brings together the organizations LAPAR, the National Federation PRO AGRO, UNCSV, and the APPR Forum, organized a press conference on Friday, January 27th, 2023 at 11:00 in the Auditorium of the Academy of Agricultural and Forestry Sciences "Gheorghe Ionescu-Sişeşti" (ASAS) in Bucharest.

The main purpose of the conference was to defend Romania's right - as an EU Member State - to issue emergency authorizations for the temporary use of neonicotinoid insecticides under the European Regulation implementing the Framework Regulation on the placing of pesticides on the market.

What do we want to achieve? The Alliance for Agriculture and Cooperation calls on the Government of Romania and the Ministry of Agriculture and Rural Development to take all necessary steps to ensure that Romania can continue to use the seed treatment with neonicotinoid insecticides (based on Art. 53 of Regulation (EC) 1107/2009) until the crop protection industry brings to market another molecule that provides at least the same efficacy as neonicotinoids against soil pests specific to the Black Sea basin.

Why do we want this? Because Romania is the first producer of sunflower and maize and the third producer of seeds for these crops in the EU. If farmers lose the right to effectively protect their fields, they will no longer be able to cultivate these two important crops, which would spell economic disaster for the Romanian agricultural sector and, implicitly, will jeopardize the food security of its export partners within and outside the EU.

Under these conditions, it is essential to ensure the availability of neonicotinoid seed treatment in the toolbox to be employed when the Economic Damage Threshold (EDT) is reached. Crop rotation alone cannot keep pest populations under control and plant protection products have a scientifically recognized role in Integrated Pest and Disease Management (IPM).

We therefore strongly support the use of neonicotinoids in Romanian agriculture. At the same time, during this meeting, the Alliance highlighted the fact that Romania has specific pedoclimatic conditions that differ from those of most EU countries, and therefore the agricultural technologies used here are different from those used elsewhere. At the same time, it was emphasized that Romanian farmers are actively also looking for solutions to reduce their environmental footprint and to meet the ambitious ecological standards and societal expectations proposed EU-wide.

As farmers, we have expressed and continue to express our concern for ensuring food security in Romania, and also in the EU. Romanian agricultural producers are proudly part of the big family of European farming organizations and ought to defend the resilience of their businesses in the EU economic market.

After this event, we believe that the Romanian State, through all its institutions, must take a firm position in defending the interests of its farming industry, and the European institutions, when proposing environmental policies, must take into account regional specificities, including those of Romania, the 5th largest country in terms of agricultural utilized area, after France, Spain, Germany and Poland - and equal to Italy.

The Alliance for Agriculture and Cooperation, on behalf of the four organizations, hopes that, by organizing this event, has succeeded in highlighting the importance of the approach undertaken. At t,e same time, in full transparency and commitment, it appeals to consumers, the general public, and the authorities to join this initiative, to support the activity of Romanian farmers, and to strengthen Romania's position as a steady supplier of safe, quality food.