Surse și Resurse

Surse și Resurse

• În contextul COVID-19, românii au preferat ambalajele de unică folosință: sticlă nereturnabilă, plastic sau doză;
• Volumul pieței berii s-a menținut la nivelul anului anterior, înregistrând o evoluție de +0.5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hectolitri;
• Ponderea sectorului HoReCa în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior;
• Mixurile de bere și berile aromatizate au crescut cu 6%, în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%.

„2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate și pentru piața de bere din România. Restricțiile impuse din cauza situației generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalității și, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea HoReCa au fost compensate parțial de achizițiile din comerțul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum și de faptul că a fost un an cu vreme bună.

Totodată, presupunem că piața s-a menținut la nivelul anului anterior și datorită faptului că mulți români din afara țării, din cauza restricțiilor din statele unde își desfășurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie și și-au petrecut aici concediile”, a declarat Dragoș Constantinescu, Președintele Asociației Berarii României.

Înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economia românească în vreme ce, anul trecut, aceasta a generat doar puțin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro.

„Pe fondul crizei sanitare, din dorința de a păstra distanțarea socială și de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosință, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activității în HoReCa. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendință, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deținută între ambalaje”, a adăugat Julia Leferman, director general Asociația Berarii României.

Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei românești. Industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producția locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României. Sectorul berii contribuie la creșterea economică a României, prin angajamentul său pe termen lung de a investi la nivel local și de a consolida o industrie responsabilă.

Date cheie în 2020

• Contribuții la bugetul de stat: contribuțiile membrilor Berarii României la bugetul statului înregistrează o tendință în creștere, acesta atingând doar anul trecut 289 milioane euro. Nivelul contribuției cumulate din partea membrilor Asociației în ultimii 17 ani a depășit 4,17 miliarde euro;

• Investiții: eforturile investiționale ale producătorilor de bere membri ai Asociației sunt și ele semnificative, acestea ridicându-se la 72,8 milioane euro în 2020. Investițiile cumulate ale membrilor Berarii României în cei 17 ani de la înființarea Asociației au atins 1,7 miliarde euro;

• Preferințele consumatorilor în funcție de tipurile de ambalaje: structura în funcție de ambalaj a pieței berii pe parcursul pandemiei Covid-19 nu a păstrat tendințele ultimilor ani. După o creștere constantă de peste 5 pp între 2015 și 2019, sticla a scăzut anul trecut față de 2019 cu 2,6%. A crescut preferința pentru ambalajele de unică folosință. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, iar ambalajul tip PET un avans de 2,2%. Totodată, berea ambalată la doză a crescut anul trecut cu 1,7 pp, păstrând tendința de creștere a ultimilor ani. Berea la draft a scăzut cel mai mult, datorită închiderii parțiale sau totale a sectorului ospitalității pe parcursul ultimului an, de la 3,4% în 2019 la 2% anul trecut. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj - sticlă: 27,4%, doză: 23,9%, butoi: 2%, PET: 46,7%;

• Importuri: Piața locală a berii continuă să își păstreze caracterul profund național, ponderea producției locale rămânând de 97% din consumul intern. Pe parcursul anului 2020, importurile au cunoscut o creștere de 0,15 milioane hl, atingând un total de 0,65 milioane hl;

• Exporturi: exporturile au crescut și ele ușor, cu 0,04 milioane hl față de anul anterior, atingând un total de 0,53 milioane hl;

• Tipuri de bere consumate: berea lager a continuat să domine preferințele românilor și anul trecut, cu o pondere de 93,8%, în ușoară creștere față de anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3,2% din piață, iar categoria specialități, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc. 1,6% din piață. Berea fără alcool a deținut o pondere de 1,4%. În ceea ce privește dinamica segmentelor în 2020, tendința de creștere înregistrată în ultimii ani de mixurile de bere și berile aromatizate s-a menținut, chiar dacă 2020 a adus un avans de doar 6% pentru acest segment (față de peste 32% anul anterior), în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%;

• Număr de producători: numărulul producătorilor de bere a crescut la 86 în 2020, față de 68 în 2019.

Guvernul de la Roma a anunțat miercuri, 31 martie 2021, expulzarea a doi oficiali din cadrul Ambasadei Rusiei, implicaţi într-un caz de spionaj militar.

În contrapartidă, Moscova a ameninţat cu măsuri simetrice din cauza unei situaţii care „nu corespunde nivelului” relaţiilor diplomatice bilaterale.

„Cu ocazia convocării ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe şi Cooperării Internaţionale, am transmis o notă de protest din partea Guvernului italian şi am anunţat expulzarea imediată a doi funcţionari ruşi implicaţi în acest caz grav. Le mulţumesc serviciilor noastre de informaţii şi tuturor celor din aparatul de stat implicaţi în securitatea ţării noastre”, a precizat ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, potrivit informațiilor publicate de agenția italiană de presă ANSA.

Conform aceleiași surse de presă, un ofițer al marinei italiene a fost arestat de carabinieri, după ce acesta fost descoperit că se întâlnea clandestin cu un ofițer al forțelor armate ruse. În prezent, atât italianul, cât și rusul sunt acuzați de infracțiuni grave legate de spionaj și securitatea statului. Intervenția a avut loc cu ocazia unei întâlniri neoficiale între cei doi, ocazie cu care au fost surprinși în timp ce ofițerul italian îi înmâna celuilalt documente „clasificate” în schimbul banilor.

În prezent, poziția cetățeanului străin este încă examinată în raport cu statutul său diplomatic.

Căpitanul fregatei marinei și ofițerul acreditat la ambasada Federației Ruse au fost reținuți noaptea trecută. Intervenția a fost efectuată de Carabinierii ROS (Raggruppamento Operativo Speciale), sub îndrumarea Procurorului din Roma, iar activitatea de informare a fost realizată de Agenția de Informare a Securității Interne, cu sprijinul Statului Major al Apărării.

Documente clasificate exclusiv cu caracter militar

Asta a predat căpitanul fregatei ofițerului armatei ruse. Potrivit informațiilor existente până la această oră, italianul a primit în schimb bani într-o parcare din Roma, unde cei doi au fost blocați de carabinierii ROS. Acestea sunt copii ale documentelor aflate în atenția Statului Major al Apărării.

Cinci mii de euro în numerar. Atât ar fi dat reprezentantul armatei ruse căpitanului fregatei în schimbul unor documente militare clasificate. Banii au fost ridicați la momentul schimbului, după intervenția forțelor ROS. Pe baza celor aflate, cei doi au convenit și asupra unei cifre mai mici, de aproximativ patru mii de euro, pentru transferul de documente care a avut loc în trecut. Împotriva soldatului italian, în prezent reținut, acuzația este de a obține informații privind securitatea statului, respectiv spionaj politic și militar.

Documentele date de ofițerul de marină oficialului rus se referă la sistemele de telecomunicații militare. Potrivit celor aflate din surse calificate, căpitanul fregatei ar fi avut acces la hârtii clasificate, întrucât era de serviciu la Statul Major al Apărării.

Procurorul militar al Romei va deschide oficial, miercuri, 31 martie 2021, un dosar de anchetă privind arestarea ofițerilor italieni și ruși. Există două posibile infracțiuni luate în cazul în prezent: - dezvăluirea secretelor militare în scopul spionajului și procurarea informațiilor secrete, în scopul spionajului. Acest lucru a fost confirmat ANSA de către procurorul militar al Romei, Antonio Sabino.

În legătură cu cele raportate de presă despre operațiunea desfășurată de carabinierii ROS, sub îndrumarea Parchetului din Roma, Farnesina (Ministerul italian al Afacerilor Externe) anunță că secretarul general al instituției, Elisabetta Belloni, l-a convocat în această dimineață - la instrucțiunile ministrului Luigi Di Maio – pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Italiană, Serghei Razov.

„Confirmăm reținerea la 30 martie la Roma a unui funcționar de la biroul atașatului militar. Circumstanțele incidentului sunt verificate. Deocamdată considerăm inadecvat să comentăm conținutul incidentului. În orice caz, sperăm că ceea ce s-a întâmplat nu se va reflecta asupra relațiilor bilaterale dintre Rusia și Italia”. Acest lucru a fost raportat într-o notă de ambasada rusă la Roma.

„Cu ocazia convocării ambasadorului rus în Italia la Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, i-am trimis acestuia din urmă protestul ferm al guvernului italian și i-am comunicat expulzarea imediată a celor doi oficiali ruși implicați în această foarte gravă afacere. inteligența noastră și toate aparatele de stat care lucrează în fiecare zi pentru securitatea țării noastre”, a scris pe Facebook ministrul de externe, Luigi Di Maio.

Transferul documentației clasificate de către un ofițer italian către un ofițer al Forțelor Armate Ruse staționate în Italia „este un act ostil de o gravitate extremă” pentru care „am luat imediat măsurile necesare”.

Ministrul Di Maio a spus acest lucru în timpul unei comunicări către Senat.

„La instrucțiunile mele - și-a amintit Di Maio -, secretarul general Belloni l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse Razov la Minister în această dimineață pentru a transmite cu forță protestul nostru ferm și pentru a notifica expulzarea a doi oficiali ruși acreditați la ambasada de la Roma”.

Speranțele rușilor

Rusia speră că legăturile cu Italia pot fi „păstrate” în ciuda afacerii de la Roma. Kremlinul citat de RIA Novosti speră la asta.

„Regretăm expulzarea de la Roma a doi angajați ai ambasadei ruse. Investigăm circumstanțele acestei decizii. Vom face un anunț suplimentar cu privire la posibilele noastre demersuri în legătură cu această măsură, care nu corespunde nivelului relațiilor bilaterale”, au precizat vocile oficiale ale Ministerului rus de Externe, citate de ANSA.

Moscova va trebui să răspundă simetric la decizia Romei de a expulza doi diplomați ruși din Italia: acest lucru a fost declarat de vicepreședintele Comisiei Duma pentru Afaceri Internaționale, Alexiei Cepa.

„Desigur, vom fi obligați să răspundem într-un mod similar. Va exista un răspuns simetric”, a declarat Cepa pentru Interfax.

Decizia autorităților italiene de expulzare a celor doi oficiali ruși este nefondată și va avea un impact negativ asupra relațiilor italo-ruse. Acest lucru a fost declarat de președintele Comisiei Duma pentru afaceri internaționale Leonid Slutsky.

„«Spionita» a ajuns și în Italia. Expulzarea diplomaților este un pas extrem. Sunt sigur că nu au existat motive atât de puternice pentru acest lucru”, a declarat Slutsky pentru Interfax.

În opinia sa, „un astfel de gest nu corespunde unui nivel ridicat de relații bilaterale și, din păcate, își va impune amprenta negativă dialogului ruso-italian”.

Întrebați fiind care este vaccinul în care au cea mai mare încredere (Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Johnson&Johnson sau Sputnik?), conform studiului realizat de Avangarde, românii optează într-un număr foarte mare pentru vaccinarea cu Pfizer: 24% dintre respondenţi au spus că au încredere în acest ser. Chiar și așa, cel mai mare procentaj este situat în dreptul variantei de răspuns „Niciunul”: 33% dintre respondenţi nu cred în niciun ser pe care îl au acum la dispoziţie pentru vaccinare.

Moderna este ales de doar 6% dintre români, în timp ce 3% dintre aceştia aleg AstraZeneca. 13% dintre respondenţi au spus că au încredere în toate vaccinurile anti-COVID. Sputnik a fost ales de doar 1% dintre respondenţi.

La întrebarea „Este vaccinarea anti-COVID necesară?”, 48% dintre respondenţi au spus că vaccinarea anti-COVID este necesară pentru toată lumea. Totodată, 32% consideră că vaccinarea nu este necesară, în timp ce 3% dintre respondenţi cred că vaccinarea este o soluţie doar pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani.

Ultima întrebare pe acest subiect - „Cine ar trebui să se ocupe de campania de vaccinare anti-COVID în România”, 59% dintre respondenţi spun că ar trebui să se ocupe în continuare Armata, iar 12% spun că aceasta ar  trebui să fie preluată de Ministerul Sănătăţii.

De altfel, românii nu au încredere că Vlad Voiculescu poate rezolva problemele legate de sistemul de sănătate din România. Respondenţii au fost întrebaţi dacă Vlad Voiculescu, actualul ministru al Sănătăţii în România,  a putea rezolva problemele legate de sistemul de sănătate, iar 63% dintre aceştia au spus că nu. Doar 11% dintre respondenţi încă au încredere în Vlad Voiculescu. În plus, românii au spus că nu sunt mulţumiţi de activitatea ministrului Sănătăţii din acest an: 72% dintre respondenţi au afirmat că sunt nemulţumiţi (52%) şi foarte nemulţumiţi (20%). La polul opus, doar 17% dintre respondenţi s-au declarat mulţumiţi de activitatea acestuia.

Aceste răspunsuri vin din partea unui total de 910 persoane, dintre acestea 80% fiind cetăţeni care nu au fost infectaţi cu SARS-CoV-2. Doar 12% au spus că au trecut printr-o infecţie cu coronavirus. 55% dintre respondenţi cunosc persoane care au fost infectate cu SARS-CoV-2, iar 35% nu ştiu pe cineva care să fi trecut prin boală. Studiul a fost derulat în perioada 15 martie 2021 – 26 martie 2021, pe un eşantion de 910 subiecţi  in populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Metoda de cercetare prin care au fost colectate datele în urma cărora s-a realizat studiul a fost CATI, adică interviurile telefonice.

Marja de eroare pentru studiul Avangarde este de 3,2% pentru un nivel de încredere de 95%.

Suzano SA furnizează celuloză în mare parte cu ajutorul navelor de marfă (port-container), cunoscute sub denumirea de „break bulk”. Majorarea cererii pentru acest tip de nave ameninţă să întârzie livrările companiei, a declarat Walter Schalka, director executiv, într-un interviu, scrie Bloomberg.

Acest lucru se întâmplă într-un moment în care cererea de hârtie igienică a crescut mult şi consumatorii s-au angajat în depozitare acesteia. Întreruperi semnificative ale comerţului cu celuloză ar putea afecta în cele din urmă aprovizionarea cu hârtie igienică dacă producătorii nu dispun de stocuri suficiente de celuloză.

Suzano, cu sediul în Sao Paulo, este deja îngrijorată de riscul de a exporta mai puţin în martie decât se aşteptase compania şi de a fi forţată să reporteze unele transporturi în aprilie, a spus Schalka. Odată cu creşterea concurenţei pentru navele de marfă, navele de tip „break-bulk” acostează la terminalele companiei mai rar decât de obicei.

Brazilia este cel mai mare furnizor mondial de celuloză, iar Suzano reprezintă aproximativ o treime din aprovizionarea globală cu celuloză din lemn de esenţă tare, tipul utilizat pentru producerea hârtiei igienice.

Criza containerelor, declanşată de cererea uriaşă din China, se desfăşoară de luni de zile. Întreruperea pieţei mărfurilor face ravagii în comerţul global, în special pentru produsele alimentare şi agricole.

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, datoria publică a României a ajuns la suma de 503,6 miliarde lei şi o pondere de 47,8% din PIB. Este depășit în premieră pragul de 500 miliarde lei, se menționează în datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Nivelul datoriei s-a majorat într-un ritm accelerat pe parcursul anului trecut, în condițiile în care, la finele lui 2019, țara noastră avea datorii de 373 miliarde lei, respectiv 35,3% din PIB, iar suma s-a majorat cu 125 miliarde lei până la finele lui 2020, ajungând la o pondere de 47,3% din PIB .

În luna ianuarie 2021, datoria publică s-a majorat cu încă 5,3 miliarde lei.

Depășirea nivelului de 50% din PIB reprezintă un semnal de alarmă pentru economia națională, moment în care Guvernul ar trebui să ia măsuri urgente de reducere a datoriei.

Conform datelor publicate de MFP, din suma totală raportată în ianuarie, 487 miliarde lei reprezintă datoria administrației publice centrale, cea mai mare parte din ea fiind deținută în titluri de stat (422 miliarde lei) și împrumuturi (57 miliarde lei).

Datoria administrației publice locale se ridică la 15,9 miliarde lei, din care 13 miliarde lei sunt împrumuturi.

Totodată, din totalul de 503 miliarde lei, datoria internă a administrației publice totalizează 247 miliarde lei, adică 23,5% din PIB, iar cea externă 255,7 miliarde lei, adică 24,3% din PIB.

Datoria României a avut o evoluție constant ascendentă în ultimii ani.

De altfel, în 2016, România s-a îndatorat din bani publici cu 16 miliarde lei, în 2017, datoria publică a crescut cu 15,6 miliarde lei, iar în 2018, aceeași datorie a făcut un salt de 29 miliarde lei.

În cursul anului, 2019 datoria s-a majorat cu 43 miliarde lei.

Pachetul de stimulare a economiei în valoare de 1.900 de miliarde de dolari a fost aprobat de Congresul Statelor Unite.

Sunt autorizate astfel o serie de cheltuieli federale şi îmbunătăţiri ale programelor anti-sărăcie, mişcare lansată cu scopul de a ajuta familiile care au întâmpinat probleme financiare de-a lungul pandemiei de coronavirus, scriu cei de la Washington Post.

De altfel, noul șef de la Casa Albă, Joe Biden, obține astfel prima victorie majoră de când a fost numit în funcţie în luna ianuarie 2021.

Planul implică acordarea unei sume de 1.400 de dolari aproape fiecărui cetăţean american şi oferă o nouă rundă de ajutor celor câteva milioane de oameni care rămân în continuare fără loc de muncă.

Totodată, proiectul de act normativ include o serie suplimentară de finanţări pentru şcoli şi programul naţional de vaccinare, urmând să fie susţinute familiile cu venituri mici care se chinuiau din punct de vedere financiar înainte de a lua naştere criza generată de COVID-19.

Pachetul fiscal conţine aproximativ 400 de miliarde de dolari sub formă de cecuri pentru populaţia cu venituri mici şi medii, reprezentând al treilea set de cecuri pentru persoanele cu venituri de sub 75.000 de dolari.

Într-un scenariu optimist, legislaţia ar crea aproximativ 7 milioane de locuri de muncă până la finalul anului.

Statele Unite numără circa 29 de milioane de infecţii cu coronavirus, peste 527.000 de decese provocate de SARS-CoV-2 şi înregistrează 10 milioane de joburi mai puţin faţă de perioada de la începutul crizei.

Biden a anunţat recent că intenţionează ca SUA să aibă suficiente vaccinuri pentru fiecare cetăţean american adult până la sfârşitul lunii mai.

Până în prezent, autorităţile au administrat aproape 96 de milioane de doze ale vaccinurilor anti-coronavirus, acoperind 28,8% din populaţia ţării.

Johnson & Johnson România, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (UMFCD) prin Centrul de Inovație și e-Health și Asociația Societatea Studenților în Medicina din București, anunță organizarea celei de-a patra ediții a Hackathon4Health.

Pentru al patrulea an consecutiv, partenerii strategici ai proiectului sunt Ambasada Statelor Unite ale Americii în România şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania).

Evenimentul va avea loc în perioada 11-13 decembrie, în format digital, și va aduce laolaltă experți în domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților, furnizorilor de servicii medicale și spitalicești, mediul academic și business, studenți la facultatea de medicină și la alte facultăți de interes, specialiști în domeniul tehnic și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți pentru a dezvolta pe parcursul celor două zile, soluții digitale inovatoare menite să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în România şi dezvoltarea ecosistemului de digitalizare în sănătate la nivel național.

Temele propuse participanților pentru această ediție sunt:

  • Prevenţia şi tratamentul pacienţilor în specializările oncologie, hematologie, imunologie și scleroză multiplă

  • Sănătatea mintală şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

  • Dispozitive medicale ale viitorului

  • Managementul și urmărirea pacientului de la diagnostic și tratament în timpul și după pandemia Covid-19

Hackathon4Health 2020 a devenit un catalizator pentru idei inovatoare și reunește pasionații de tehnologie, mediul academic, antreprenori, pacienți și profesioniști din domeniul sănătății. Soluțiile digitale dezvoltate în ultimele trei ediții sunt un motor important pentru transformarea digitală a sănătății în România și ne bucurăm că la Johnson & Johnson România, împreună cu partenerii noștri, creăm în mod constant soluții pentru inovație și dezvoltare”, declară Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen, compania farmaceutică a Johnson & Johnson în România.

Evenimentul inițiat de Johnson& Johnson Romania este implementat anul acesta în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (UMFCD) prin Centrul de Inovație și eHealth, cu care compania Johnson & Johnson România a semnat recent un parteneriat în domeniul e-Health, și Asociația Societatea Studenților în Medicina din București .

Să aibă șansa să lucreze la un proiect cu impact real în sănătate și să beneficieze de consilierea și ghidajul profesionist al unor specialiști atât în domeniul medical, cât și în

domeniul tehnologic– consider că sunt avantaje extraordinare pentru un student la

medicină și, în plus, vor contribui semnificativ la dezvoltarea lor viitoare ca profesioniști

și ca actori importanți în sectorul de sănătate. Felicit și susțin acest demers al companiei

Johnson & Johnson România cu atât mai mult cu cât, anul acesta, am resimțit din plin nevoia digitalizării în sănătate și educație ca doi piloni importanți pentru funcționarea

societății”, apreciază Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Daviladin București, Prof. Dr. Viorel Jinga.

Evenimentul se va desfășura live pe o platformă digitală dedicată, pe parcursul a două zile, timp în care participanții vor lucra în echipe și vor beneficia de ajutor din partea mentorilor, experți și profesioniști în domeniul sănătății, IT&C, academic, antreprenorial și reprezentanți ai autorităților din România, în tot ceea ce privește zona de informație medicală, acces și sistem de sănătate, dar și suport tehnic pentru implementarea soluțiilor. La finalul celor două zile de lucru, echipele își vor prezenta proiectele și, în urma procesului de jurizare, vor fi alese 3 proiecte câștigătoare care vor primi din partea companiei Johnson & Johnson o finanţare pre-seed în valoare de 5.000 USD și mentorat pentru o perioadă de 6 luni de zile din partea companiei și a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București (UMFCD) prin Centrul de Inovație și eHealth. În urma celor 3 ediții anterioare, au fost alese 9 echipe câștigătoare ale căror soluții inovatoare pentru sănătate au fost deja lansate spre utilizare sau sunt în stadii avansate de implementare.

Mai bine de 53% dintre români consideră că testarea și tratamentul pentru infecția cu SARS-CoV-2 nu sunt suficient de accesibile la noi în țară și peste 83% dintre români consideră că este important să avem acces la medicamente inovatoare, potrivit Barometrului de Sănătate Publică.

În plus, mai mult de jumătate dintre români și-ar dori ca medicii să ofere consultații telefonice sau online și după ce se încheie pandemia.

Accesul la aparatură și medicamente inovatoare, amabilitatea și atenția personalului medical, condițiile din spitale și gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat se numără printre aspectele care sunt importante pentru români, în afară de tratamentul propriu-zis, atunci când beneficiază de servicii medicale.

În altă ordine de idei, protejarea locurilor de muncă, desfășurarea școlii în siguranță și implementarea măsurilor împotriva răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus ar trebui să fie prioritățile Guvernului în acest moment, în opinia românilor. Datele fac parte din „Barometrul de Sănătate Publică (Octombrie 2020)”, ce evaluează percepția românilor cu privire la sănătatea lor și la sistemul de sănătate, în perioada pandemiei de COVID-19.

Conform studiului, 37% dintre români sunt de părere că țara noastră a fost nevoită să se descurce singură în combaterea pandemiei de coronavirus, iar peste 35% cred că România a primit cel mai mult ajutor de la Uniunea Europeană (UE).

Televiziunile de știri, în topul surselor de informare

Cu privire la sursele de informare despre coronavirus, situația medicală din țară și din lume sau despre măsurile luate de autorități, cei mai mulți români se îndreaptă către televiziunile de știri, televiziuni în general sau ziare ori presa online, iar peste 43% declară că identifică zilnic sau aproape în fiecare zi informații sau știri false despre coronavirus.

Și asta în timp ce 47% dintre români se consideră foarte bine informați cu privire la COVID-19 și 43% mai degrabă informați, cele mai de încredere surse oficiale de informație, în opinia lor, sunt Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății.

„Barometrul de Sănătate Publică” a fost realizat în perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2020 pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația României, eroarea maximă admisă a datelor fiind de ±3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în toate județele României și în sectoarele Municipiului București.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) propune Executivului de la București organizarea ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României în piața Arcului de Triumf din municipiul București, cu participarea a cel mult 400 de persoane, precum și în municipiile reședință de județ, cu participarea a cel mult 100 de persoane, fără public.

„Se propune aprobarea organizării ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României în piața Arcului de Triumf din municipiul București, cu participarea a cel mult 400 de persoane, precum și în municipiile reședință de județ, cu participarea a cel mult 100 de persoane, fără participarea publicului”, se precizează în hotărârea CNSU.

În plus, sunt prevăzute și măsuri obligatorii, respectiv purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți participanții, dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul delimitat în care se desfășoară ceremonia, menținerea distanței fizice de minimum un metru între participanți şi asigurarea unei suprafețe de minimum patru mp/persoană, acolo unde este posibil, precum și delimitarea prin semne vizibile a perimetrului.

De asemenea, se prevăzute aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea contaminării şi limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2, efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară ceremonia, iar duratei ceremoniei este de maximum o oră.

CNSU a hotărât prelungirea stării de alertă

Potrivit anunțului făcut de secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, Guvernul discută hotărârea CNSU de prelungire a stării de alertă, premierul precizând că se mențin măsurile, iar reglementările pentru ziua votului sunt cuprinse în document.

„S-a terminat votul. Este adoptată hotărârea CNSU. Prin ea se propune prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, începând cu data de 14 noiembrie, iar măsurile propuse nu prevăd măsuri noi față de cele care sunt în vigoare”, a precizat Arafat.

Premierul Ludovic Orban precizează că se menține setul de măsuri anterior, inclusiv cu aplicabilitate locală în funcție de indicele de răspândire, precum și setul de măsuri național.

„În privința reglementărilor pentru ziua votului sunt cuprinse în hotărârea de guvern. Dacă mai sunt modificări necesare putem să modificăm”, a conchis premierul

„Knuffelcontact” sau „amicul de îmbrățișări” este noua formulă prin care Guvernul belgian permite fiecărei persoane să aibă un „amic de alint” sau de îmbrățișări” pe perioada lockdown-ului. Cei fără partener pot avea doi amici de îmbrățișări!

Executivul belgian a stabilit, pe perioada celui de-al doilea blocaj, figura „amicului de alint”, reprezentând un mod de a întâlni alte persoane în afara celor cu care se locuiește.

Este o noutate concepută pentru a ajuta oamenii să facă față celui de-al doilea lockdown, din Belgia, care a început pe 2 noiembrie și va continua până pe 13 decembrie, scrie Corriere della Sera, citat de Medifax.

De la debutul pandemiei, Belgia a atins 500.000 de cazuri, iar decesele au depășit 13.000.

Premierul Alexander De Croo, care a anunțat al doilea blocaj, a fost clar: „Vrem oprirea cazurilor, nu izolare”.

Iar „amicul de alint” servește tocmai acestui scop: fiecare membru al unei familii are dreptul să aibă unul, iar cei care nu au partener pot avea doi.

Scopul lockdonwn-ului fiind totuși reducerea la minim a contactului fizic, întâlnirile cu „knuffelcontacts” au reguli precise: „Fiecare membru al familiei are dreptul la un însoțitor. Familiile îi pot invita acasă pe rând și, atunci când este prezent un amic de alint, nu se pot primi alte vizite”.

Același lucru este valabil și pentru cei care trăiesc singuri: „Pe lângă partenerul de alint, pot invita o altă persoană, dar niciodată două în același timp”.

Pagina 1 din 5

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies