Surse și Resurse

Surse și Resurse

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, numărul total de parlamentari care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate fiind 242.

În ciuda practicilor, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost unul secret cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană prin agricultură 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul Agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

"După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

Joi, 3 decembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a emis un decret pentru promulgarea Legii de modificare şi completare a OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, a anunțat Administrația Prezidențială.

Noua formă a textului legii, la articolul 9, prevede: „Conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării”.

În cazul nerespectării prevederilor articolului mai sus menționat vor fi aplicate amenzi de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice, potrivit legii promulgate de Klaus Iohannis.

După modificare, articolul 20, litera 1, amintește că în cazul stării de asediu sau de urgență, autoritățile civile și militare trebuie să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz.

În forma veche a legii, articolul 20 prevedea, la acea literă, că se asigura paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz.

Mai mult, la articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „În funcţie de situaţia operativă concretă, pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate dispune ca unităţile militare din forţele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacităţii de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi materiale, conform organizării la război”.

Forma veche a legii prevedea la acest alineat din articolul 21 că CSAT, în funcție de situația operativă concretă din zonele în care a fost instituită starea de asediu sau starea de urgență, poate dispune, prin hotărâre, ca unitățile militare din forțele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacității de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane și materiale, conform organizării la război.

Astfel, diferența dintre forma veche și noua lege o constituie necesitatea măsurii la scară națională, nu într-o anumită zonă în care a fost instituită starea de război sau de urgență.

Un nou alineat adăugat articolului 21, alienatul (3), prevede faptul că în cazul dispunerii, prin hotărâre, de către CSAT, a trecerii în trepte superioare ale capacității de luptă a unităților militare din forțele destinate apărării și completarea forțelor militare cu resurse umane militare, instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale pot concentra rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.

Articolul 25 modificat prevede că „se amplifică activitățile de producție ale operatorilor care prin natura domeniului de activitate, au atribuţii în realizarea produselor cu destinaţie militară, execută reparaţii la unele categorii de tehnică militară sau asigură servicii pentru forţele destinate apărării, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, în condiţiile legii şi a Sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare; d) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicaţiilor, produselor, resurselor şi infrastructurii pentru nevoile forţelor destinate apărării”.

Forma anterioară a actului normativ prevedea la cele două puncte că pe perioada stării de asediu sau de urgență, se poate cere amplificarea activităților de producție a societăților comerciale și a agenților economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuții în realizarea produselor cu destinație militară sau execută reparații la unele categorii de tehnică militară. Totodată, organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării.

În forma nouă a legii, articolul 25, literele c și d mai specifică punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare și a Sistemului de priorități și alocare a resurselor pentru apărare.

Totodată, după litera f ) a articolului 25 se mai adaugă o literă f1) care prevede rechiziționarea de bunuri potrivit legii, ca măsură pe perioada stării de asediu.

După modificarea articolului 26, OUG 1/1999 prevede că „pe durata stării de urgenţă autorităţile şi instituţiile publice, operatorii economici şi populaţia sunt obligate să respecte şi să aplice prevederile legale speciale pe domeniu, precum şi măsurile dispuse de autorităţile competente”.

Și articolul 26 primește o nouă literă care se referă la rechiziţionarea de bunuri, potrivit legii pe durata stării de urgență.

Astfel, litera a), care prevede că Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații: existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate și iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Camera Deputaților pe 4 septembrie, în unanimitate, cu 274 de voturi „pentru”.

Instrucțiuni: Instrucțiunile complete se pot găsi pe pagina de internet a Departamentului de Stat la https://travel.state.gov/content/travel/en/us-visas/immigrate/diversity-visa-program-entry/diversity-visa-instructions.html

Când: Transmiteți cererile de înregistrare pentru programul DV-2021 începând de miercuri, 2 octombrie 2019, orele 19:00 (ora României) și până marți, 5 noiembrie 2019, orele 19:00 (ora României).

Cum: Înregistrările sunt acceptate NUMAI electronic prin www.dvlottery.state.gov

Taxe: NU SE PERCEPE NICIO TAXĂ DE PARTICIPARE.

Câte cereri de înregistrare pot să trimit?

Legea permite trimiterea unei singure cereri de înregistrare în numele unei persoane în timpul perioadei de participare.

Reguli noi: Vă atragem atenția asupra unei noi cerințe pentru programul DV-2021, de a include numărul pașaportului solicitantului principal, țara care l-a emis și data de expirare. Această cerință se referă doar la solicitantul principal și nu la dependenții acestuia. Participanții care nu vor include datele pașaportului vor fi descalificați. De asemenea, participanții vor trebui să includă câte o fotografie recentă, făcută în ultimele șase luni, conformă cu cerințele publicate în instrucțiunile programului DV-2021. Înregistrările trimise care conțin aceleași fotografii folosite în programul DV din anul precedent (DV-2020) vor fi descalificate.

Este foarte important ca participanții să păstreze numărul lor unic de confirmare până cel puțin la data de 30 septembrie 2021.

Numărul de confirmare este singura modalitate de a verifica dacă o cerere de participare a fost selecţionată şi de a obţine informaţii despre solicitarea de viză şi despre programarea la interviu, dacă cererea a fost selecţionată. Numărul unic de confirmare ajută la protejarea participanților DV împotriva fraudei, încălcării legii sau problemelor poștale. Este cunoscut faptul că numeroși intermediari lipsiți de scrupule s-au oferit să faciliteze înscrierea participanților în program, reținându-le paginile de confirmare și apoi pretinzând bani în schimbul informațiilor de pe cererea de participare. Participanţii nu trebuie să permită altor persoane să le rețină pagina de confirmare, ci să şi-o păstreze ei înșiși astfel încât să poată verifica independent situaţia cererii lor de participare.

Câștigători: Începând cu data de 5 mai 2020, participanţii la programul DV-2021 vor putea folosi numărul lor unic de confirmare atribuit la înregistrare, pentru a verifica online pe Entrant Status Check la adresa de internet www.dvlottery.state.gov dacă cererea lor a fost selecţionată. Pe pagina Entrant Status Check participanţii selecţionaţi vor putea găsi informații despre solicitarea vizelor DV atât pentru ei cât și pentru membrii familiilor lor eligibili. Departamentul va confirma de asemenea programarea la interviul de viză tot prin intermediul paginii de internet Entrant Status Check.

Atenție! Dacă primiți un e-mail prin care sunteți anunțat că ați fost selecționat și vi se solicită bani, aceasta este o fraudă – nu deveniți o victimă! Folosiți numai Entrant Status Check (Verificarea Statutului Înregistrării) pe pagina oficială pentru a verifica dacă ați fost selecționați.

Comunicările prin mesaje e-mail ale Departamentul de Stat NU vor anunța selecționarea persoanelor, NU vor îndruma participanții să plătească taxe, NU vor furniza instrucțiuni de solicitare a vizei și NU vor da detalii despre data și ora interviului de viză. Aceste informații sunt disponibile NUMAI prin Entrant Status Check pe pagina oficială la www.dvlottery.state.gov

**

DIVERSITY VISA LOTTERY PROGRAM DV-2021 STARTS

Press release

Instructions: Complete instructions can be found on the Department of State’s public webpage at https://travel.state.gov/content/travel/en/us-visas/immigrate/diversity-visa-program-entry/diversity-visa-instructions.html

When: Submit entries for DV-2021 beginning Wednesday, October 2, 2019 at 19:00 (Romania time) and before Tuesday, November 5, 2019 at 19:00 (Romania time).

Where: Electronic entries are accepted ONLY at www.dvlottery.state.gov

Fees: There is NO fee to enter the Diversity Visa Lottery Program.

How many times can I enter?

The law allows only one entry per person during the registration period.

New rules: All principal entrants must also include the passport number, country of issuance, and expiration date for their valid, unexpired passport. This requirement applies to the principal entrant only, not to dependents. Entrants who do not submit required passport information will be disqualified. All entrants must enroll with a recent photo, taken within the last six months. Entries submitted with the same photo from last year (DV-2020) will be disqualified.

It is very important for entrants to keep a record of their unique confirmation number until at least September 30, 2021.

The confirmation number is the only way to check whether an entry has been selected and to obtain visa application and appointment information, if selected. The unique confirmation number helps to protect DV entrants against fraud, malfeasance, and problems with the mail. Unscrupulous visa facilitators have been known to assist entrants with their entries, retain the confirmation page, and then demand more money in exchange for information on the entry. Entrants can avoid this by ensuring they receive the unique confirmation number at the time of entry.

Winning: Beginning May 5, 2020, DV-2021 entrants will be able to use their unique confirmation number provided at registration to check the online Entrant Status Check at www.dvlottery.state.gov to see if their entry was selected. Entrant Status Check will inform successful entrants how to apply for DVs for themselves and their eligible family members. The Department also will confirm visa interview appointments through Entrant Status Check.

Be careful! If you receive an e-mail notifying you that you were selected and you are requested to send money this is fraud - don’t be a victim! Only use the Entrant Status Check on the official web page to learn if you were selected.

Department of State e-mail communications will not provide selectee notification, will not direct recipients to pay fees, will not provide application instructions, and will not detail visa interview dates and times. This information is ONLY available through Entrant Status Check on the official web page at www.dvlottery.state.gov.

Atacurile cu rachete de croazieră și drone asupra unor facilități din Arabia Saudită ar fi fost lansate dintr-o bază aeriană din Iran, situată în apropierea graniței cu Irakul, ar fi stabilit anchetatorii saudiți și americani „cu o probabilitate foarte mare”, conform unei surse din anchetă, citată de CNN.

Acțiunea ostilă a inclus lansarea de rachete de croazieră, pe lângă drone, care au zburat la o altitudine joasă. Potrivit sursei, traiectoria acestora a fost identificată ca provenind din nordul uzinei petroliere Abqaiq, care a fost lovită de peste 10 proiectile sâmbătă la primele ore ale dimineții.

Conform aprecierilor anchetatorilor, proiectilele au aburat peste zona de sud a Iranului și prin spațiul aerian al Kuweitului înainte de a-și atinge ținta. Kuweitul a anunțat luni că o anchetă se află în curs de desfășurare fiind lansată la scurt timp de la informațiile privind atacurile cu dronă sau rachetă asupra a două rafinării de petrol din Arabia Saudită.

Sursa citată de CNN a precizat că rachetele au evitat să zboare pe deasupra Golfului Persic deoarece sistemele de radare ale SUA și Arabiei Saudite sunt mai puternice. Sistemele de apărare anti-aeriene saudite sunt concentrate în Golf.

Atacul care a vizat rafinării saudite au fost comise cu armament iranian şi nu au fost lansate din Yemen, a anunţat luni seară coaliţia internaţională condusă de Arabia Saudită, citată de agenţia Reuters.

La rândul său, prin vocile autorizate, Iranul a catalogat drept „inacceptabile” acuzaţiile Statelor Unite privind responsabilitatea Teheranului în lansarea atacurilor care au vizat instalaţii petroliere din Arabia Saudită.

Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară. Administraţia americană a atribuit atacurile Iranului.

Atacurile cu drone care au vizat rafinării din Arabia Saudită afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol saudită, a informat cotidianul Financial Times. Insurgenţii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran, au revendicat atacurile cu drone care au provocat incendii la centrele saudite de rafinare a petrolului din Abqaiq şi Khurais.

Joi seară, senatorii americani au informat că administrația prezidențială a SUA a deblocat un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Potrivit Reuters, fondurile au drept scop asistența Ucrainei în criza privind separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în anul 2014.

Înainte, câțiva democrați au afirmat că administrația prezidențială a blocat ajutorul militar pentru a pune presiune pe Guvernul ucrainean în contextul campaniei de realegere a lui Donald Trump în funcția de președinte.

Senatorii republicani și democrați au informat că ajutorul umanitar a fost din nou deblocat de Casa Albă miercuri noaptea, cu câteva ore înainte de o dezbatere a unui amendament care ar fi interzis astfel de obstrucționări pe viitor.

Departamentul de Stat american a anunțat miercuri, 11 septembrie 2019, că a aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari.

Potrivit noului acord care ar putea alimenta tensiunile cu Moscova, în perioada următoare s-a perfectat vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare.

Parafarea acestei înțelegeri bilateriale, anunţată în iunie cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, reprezintă în fapt un semnal clar că Statele Unite ale Americii vor să „echipeze un aliat cheie al NATO cu avionul de vânătoare cel mai avansat din lume” şi „să-i reducă dependenţa de echipamentele ruseşti depăşite”, a comentat un oficial din Departamentul de Stat, citat printr-un comunicat emis de sursa citată.

Membrii Congresului american pot contesta această tranzacţie în termen de 30 de zile, ceea ce nu s-a întâmplat însă de câteva decenii.

Polonia se numără printre ţările membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Varşovia a fost de acord în 2017 să crească treptat cheltuielile pentru apărare, de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul anual ar trebui să se majoreze de aproape două ori, până la circa 80 de miliarde de zloţi (21 de miliarde de dolari) până în 2032.

F-35 stealth a fost catalogat a fi cel mai scump sistem de luptă din istorie, iar dezvoltarea lui a fost întârziată de mai multe ori înainte de a fi considerat gata de luptă.

Alte state europene, aliate ale SUA, care dețin avioane de luptă sunt Norvegia, Italia, Olanda și Marea Britanie. Belgia și Danemarca perfectează la rândul lor contracte de achiziție.

Turcia, țară NATO care a participat la dezvoltarea proiectului, a fost recent eliminată de SUA din program și nu va mai avea voie să cumpere aeronava în urma deciziei liderului de la Ankara de a cumpăra sistemul de rachete S-400 fabricat în Rusia.

Miercuri, 28 August 2019 12:16

Nu vom avea gaze naturale la iarnă?

Potrivit unui document postat pe site-ul Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), există riscul ca, la iarnă, să nu poată fi alimentaţi toţi consumatorii de gaze din România, având în vedere că există „suspiciuni rezonabile” ca fluxul de gaze din import prin Ucraina să fie redus.

„Având în vedere că pentru iarna 2019-2020 sunt suspiciuni rezonabile ca furnizarea gazelor naturale pe direcţia Ucraina să fie redusă, există riscul neasigurării cu gaze naturale pentru toţi consumatorii, motivat de asemenea de capacitatea redusă a celorlalte puncte de interconectare. În aceste condiţii, ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori şi trecerea unor grupuri termoenergetice la funcţionarea pe păcură”, precizează sursa citată.

Ar fi pentru prima dată când autorităţile din România vorbesc de pericolul ca importurile de gaze să fie periclitate de faptul că acordurile între Rusia şi Ucraina pentru tranzitul de gaze încetează la 31 decembrie 2019.

Până acum, Transgaz afirma, în documentele publice, că partea română nu a primit nicio informare cu privire la fluxul de gaze din Rusia via Ucraina.

Informaţia privind acest risc apare în nota explicativă a unui proiect de ordin prin care ANRE vrea să modifice metodologia de stocare a gazelor pentru iarnă.

„În cazul apariţiei unei asemenea situaţii întreruperea furnizării gazelor naturale din direcţia Ucraina va afecta întreaga regiune, atât Ungaria cât şi Bulgaria fiind nevoite să declanşeze mecanismele de securitate pentru a-ş proteja proprii consumatori. Ca urmare nu vor mai fi disponibile gaze naturale pe punctele de interconectare cu cele două ţări”, se mai arată în documentul citat.

Astfel, cu toate că prin Decizia ANRE nr. 664/10.04.2019 a fost stabilit stocul minim pe care Transgaz are obligaţia de a-l constitui în depozitele subterane, există riscul ca, în cazul unei întreruperi a furnizării gazelor naturale din direcţia Ucraina, Transgaz să nu deţină în depozite cantitatea de gaze naturale necesară operării şi asigurării echilibrului fizic al sistemului de transport şi nici să nu aibă posibilitatea de a achiziţiona această cantitate prin mecanisme de piaţă, avertizează specialiştii ANRE.

Totodată, trebuie ţinut cont şi de faptul că, în prezent, capacitatea disponibilă pe punctele de interconectare Csanadpalota şi Giurgiu-Ruse sunt limitate din punct de vedere tehnic, iar capacităţile disponibile pe aceste puncte au fost deja rezervate.

„Având în vedere această ipoteză, o soluţie identificată constă în realizarea unui stoc de gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană care să acopere cel puţin dezechilibru cu titlu deficit al utilizatorilor de reţea, înregistrat la nivelul sistemului de transport, în perioadele 1 octombrie - 31 martie din anii anteriori. Având în vedere termenul foarte scurt în care se mai pot injecta gaze naturale în depozitele subterane este necesară adoptarea în regim de urgenţă a acestui proiect de act normativ. Prin urmare, va rugăm să aprobaţi publicarea acestui proiect de Ordin pe pagina de internet a ANRE, în regim de urgenţă, în perioada 28.08.2019 - 06.09.2019”, potrivit notei explicative.

Potrivit Agerpres, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, a declarat, luni, 26 august 2019, că până în prezent obligaţia de înmagazinare a gazelor naturale pentru iarnă a fost îndeplinită în proporţie de 97%.

„În cursul acestui an, ANRE a stabilit obligaţia de înmagazinare a gazelor pentru perioada de iarnă cu 10% peste ce a fost în 2018. Posibil ca această creştere a importului să fie determinată şi de creşterea obligaţiei de înmagazinare. Acum obligaţia de înmagazinare este îndeplinită în proporţie de 97%. Estimăm că această obligaţie va depăşi 100 la sută, ceea ce este un lucru bun, având gaze în depozite, putem să gestionăm mai bine situaţia”, a mai spus Chiriţă.

În 2018, țara noastră s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanţi producători de bere din blocul comunitar (UE28), cu o producţie de 1,8 miliarde litri, potrivit datelor publicate vineri, 2 august 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu o producţie de 8,3 miliarde litri (21% din producţia totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2018, când una din cinci beri conţinând alcool produsă în UE a venit din această ţară. Urmează în ordine, Marea Britanie (4,50 miliarde litri), Polonia (patru miliarde litri), Spania (3,60 miliarde litri), Olanda (2,40 miliarde litri), Belgia (2,40 miliarde litri), Franţa (1,98 miliarde litri), Cehia (1,95 miliarde litri) şi România (1,80 miliarde litri).

Anul trecut, în Uniunea Europeană a fost produsă o cantitate de peste 39 de miliarde de litri de bere conţinând alcool (echivalentul a aproximativ 76 de litri per locuitor), la care se adaugă peste un miliard de litri de bere fără alcool sau cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5%.

În comparație cu 2017, Italia a înregistrat cel mai semnificativ avans - 21% - al producţiei de bere (care conţine alcool), urmată de Ungaria (11%) şi Cehia (6%).

Pe de altă parte, producţia de bere în Marea Britanie a scăzut cu 20%, în Austria şi în Slovacia cu 10%, şi în Olanda cu 9%.

O cantitate de 1,9 miliarde de litri de bere conţinând alcool a fost exportată anul trecut de Olanda. Cel mai mare exportator de bere din UE a depăşit Belgia şi Germania (ambele cu 1,6 miliarde de litri), Franţa (0,6 miliarde de litri) şi Marea Britanie (0,5 miliarde de litri).

SUA au fost principala destinaţie pentru exporturile de bere ale statelor UE către ţările din afara blocului comunitar (un miliard litri de bere conţinând alcool fiind exportaţi în 2018 sau 29% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (453 milioane litri), Rusia (234 milioane litri), Canada (217 milioane litri ), Coreea de Sud (198 milioane litri), Elveţia (101 milioane litri), Australia (99 milioane litri) şi Taiwan (91 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 250 milioane litri sau 52% din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2018, urmată de berea din Serbia (57 milioane litri), SUA (43 milioane litri), Belarus (23 milioane litri), Ucraina (19 milioane litri), China (17 milioane litri), Rusia (14 milioane litri) şi Thailanda (zece milioane litri).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei internaţionale a berii, care este celebrată de iubitorii acestei băuturi în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În acest an, ziua este marcată la data de 2 august. A fost celebrată pentru prima dată în anul 2008.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

Pagina 19 din 19
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol