Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului Agriculturii, Petre Daea, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles.

Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polinia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.

Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață. Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa trei milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole.

Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor. România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare.

În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1,02 milioane tone porumb, 640.000 tone grâu, 650.000 tone floarea soarelui și 370.000 tone rapiță. România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare.

Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 milioane tone, porumbul la nivelul de 0,38 milioane tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 milioane tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

„Noi credem că este necesară o mai bună protecție a producătorilor interni, prin reintroducerea controlului fitosanitar aleator la frontieră, care să evite introducerea de boli și dăunători noi în România și menținerea unui mediu de afaceri stabil și previzibil pentru fermierii români. Am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la elaborarea unor propuneri de măsuri de urgență pe care Comisia Europeană să le pună în aplicare. Fermierii au nevoie de sprijin pentru a-și putea continua activitatea”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Romani va continua să militeze activ ca autoritățile să ia în continuare în considerare acest subiect important și să adopte măsuri adecvate pentru a proteja fermierii români și industria agroalimentară locală.

4,5% dintre cererile de negociere trimise de consumatori către CSALB sunt respinse fără motive justificate de către bănci. Este cel mai mic procent de clasare din cei 7 ani de activitate ai Centrului. Acest lucru arată apetitul crescut al băncilor în a veni cu soluții la problemele consumatorilor.

În plus, se demonstrează că băncile au înțeles utilitatea și eficiența concilierii vs rezolvarea nemulțumirilor prin intermediul instanței. Principalele motive de clasare a cererilor de către bănci sunt: existența unui dosar în instanța de judecată, inițierea procedurilor de executarea silită și încercarea de a rezolva solicitarea direct cu consumatorul.

De exemplu, în plus față de negocieri, numărul cererilor soluționate direct de părți (după sesizarea CSALB), a fost în 2022 cât în doi ani anteriori la un loc (592 soluționări directe). Majoritatea soluționărilor directe aparțin IFN-urilor: 61% dintre cererile soluționate direct de către părți. Acestea sunt cazuri mai simple, care nu necesită implicarea unui conciliator, iar această creștere arată și faptul că mulți comercianți aplică în relație directă cu clienții lor diverse modalități de soluționare amiabilă a diferendelor.

„Atitudinea pozitivă a băncilor față de concilierea cu consumatorii a dat tonul performanței pe care au înregistrat-o negocierile anul trecut. În cazul anumitor bănci, mai ales cele care au integrat în strategia lor înlocuirea proceselor costisitoare din instanță cu înțelegeri amiabile în cadrul CSALB, apreciem că se pot contabiliza și rezultatele financiare din această deschidere spre rezolvarea problemelor pe care le au consumatorii. Este o relație de încredere și dialog în sistemul bancar pe care o îmbunătățim continuu prin intermediul conciliatorilor noștri de câțiva ani încoace. De aceea au fost închise anul trecut în instanță 145 de procese: părțile au vrut să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Este o dublare a numărului de cazuri față de 2021, când s-au înregistrat 67 de situații de acest fel.

În această direcție, CSALB recomandă fiecarei bănci în parte constituirea de dosare de conciliere în situațiile în care există posibilitatea stingerii unora dintre litigiile existente în instanță ca urmare a soluționării lor în cadrul CSALB. Apoi, băncile ar trebui să identifice consumatorii cu potențiale probleme și să-i direcționeze către conciliere în cazul în care nu reușesc să găsească o soluție prin negocierea directă cu aceștia. În plus, cererile care intră pe flux de restructurare sau cererile care privesc anumite aspecte din cadrul demersurilor de executare silită pot fi, de asemenea, negociate în cadrul CSALB. Nu în ultimul rând, în cazul în care există cereri clasate, dar ulterior se identifică o soluție pentru consumator, comerciantul îi poate recomanda acestuia depunerea unei noi solicitări către CSALB, dacă rezolvarea directă se dovedește imposibilă.

O altă recomandare pentru 2023 este ca mandatele din partea băncilor să aibă limite valorice superioare față de cele din ofertele comerciale pe care le au în portofoliu, un argument fiind și refuzul consumatorului față de oferta inițială a băncii (în cadrul încercării de soluționare directă). Luând în considerare faptul că se împlinesc trei ani de la extindere a competențelor CSALB în raport cu persoanele juridice, îndemnăm băncile să accepte cazuri care implică și acest tip de clienți, având în vedere faptul că pe parcursul anului 2022 au fost înregistrate 10 cereri venite din partea companiilor și doar una a fost negociată cu succes. Și aici riscul de a ajunge în instanță este la fel de mare”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

2022 este cel mai eficient an în relația dintre consumatori, bănci și IFN-uri, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)

Au vut loc cele mai multe negocieri încheiate cu împăcarea părților; 145 de procese au fost închise pentru că părțile au dorit o rezolvare amiabilă; IFN-urile au rezolvat direct aproape 40% din solicitările care le-au fost adresate, iar beneficiile totale obținute în urma negocierilor au fost cele mai mari din ultimii 7 ani.

2.627 cereri a primit CSALB în anul 2022 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) și IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. În cei 7 ani de activitate este cel mai mare număr anual de cereri pentru rezolvarea amiabilă a nemulțumirilor în relație cu creditorii. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Majoritatea dintre ele au fost completate direct pe site-ul csalb.ro. O pondere importantă între cererile clasate (pentru care nu se formează un dosar de conciliere) sunt cererile respinse din motive obiective. De exemplu, în 2022 CSALB a primit 1.034 de cereri care vizează radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, dintre care: 317 cereri în raport cu băncile (reprezentând 18,5% din totalul cererilor adresate băncilor) și 717 cereri în raport cu IFN-urile (reprezentând 78,4% din totalul cererilor adresate IFN-urilor).

IFN-urile rezolvă direct (după sesizarea CSALB, dar fără aportul unui conciliator) aproximativ 40% din totalul cererilor care le sunt adresate, obiectul majoritar al acestora fiind radierea înregistrărilor din Biroul de Credit.

„Reamintim că cererile care au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, negocierea creditelor din programul Prima Casă, creditele cesionate etc., sunt clasate în mare parte. Motivul este că în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori inexistente”, se menționează într-un comunicat CSALB.

658 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri s-au purtat în cadrul CSALB anul trecut. Pentru a doua oară în ultimii 7 ani de activitate a fost depășit pragul de 650 de dosare de negociere. Față de anul 2019, când au fost înregistrate 664 de negocieri, anul trecut eficiența a fost mult mai mare. Dacă în 2019 doar în 78% dintre cazuri părțile s-au împăcat, în 2022, 90% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și acceptarea de către acestea a soluției date de conciliatorii Centrului (fiind cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor). Doar în 55 din negocierile purtate în 2022 una dintre părți sau ambele nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatorii CSALB.

2 milioane de euro este suma rezultată în 2022 ca urmare a negocierilor dintre consumatori și bănci derulate în cadrul CSALB. Reduceri sau eliminări de comisioane, ajustări de dobândă, scăderea sau chiar ștergerea integrală a datoriei (în cazurile deosebit de dificile) sunt o parte dintre soluțiile acordate. În cei 7 ani de activitate, suma totală a beneficiilor a ajuns la 8 milioane de euro. Aproximativ 4.000 de euro este valoarea medie a beneficiilor pe care le-a primit un consumator în 2022, mai mică decât în 2021 (4.300 de euro), însă anul trecut au fost 50 de oameni în plus față de 2021 care au beneficiat de soluții favorabile în cadrul negocierilor.

47% dintre consumatorii care și-au rezolvat prin negociere cu banca solicitările adresate CSALB în 2022 au obținut beneficii între 1.000 și 5.000 de euro. 11% dintre ei (aproximativ 60 de persoane) au reușit să obțină beneficii în urma negocierilor de peste 10.000 de euro.

Unul dintre curierii unei companii specializate, aflat pe traseu, marți, 31 ianuarie 2023, a încasat o sumă ramburs printre care s-au regăsit și bani de jucărie (Play Money).

Potrivit unui comunicat de presă al companiei de curierat, bancnotele false au fost inserate printre cele autentice. Reprezentanții firmei de curierat afirmă că banii falși imită foarte bine materialul din care sunt confecționate bancnotele originale, fiind aproape identice, aspect care a făcut imposibilă depistarea la încasarea ramburs.

„Astfel de acțiuni sunt regretabile și de netolerat. Curiera Transport Solutions cooperează deja cu organele abilitate și ne dorim pe această cale să îi avertizăm și pe ceilalți furnizori de servicii de curierat de incident pentru a spori atenția în cazul colectărilor de tip ramburs”, a declarat Silvia Duță, CEO & Fondator.

Un număr de 2.871 de bancnote false româneşti au fost expertizate la BNR în 2021, cu 27,5% mai puţine faţă de anul 2020, conform raportului BNR pentru anul respectiv.

Dintre acestea, cea mai mare distribuţie a falsurilor a fost înergistrată în luna august 2021, respectiv 685. Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 de lei, cu 2.697 de bucăţi, din care o bucată capturată de poliţie, urmată de bancnota de 200 de lei, cu 143 de falsuri, şi bancnota de 50 de lei, cu 23 de falsuri.

Cupiuri românești tip Play Money se găsesc la liber, un mare comerciant online având la dispoziție astfel de „bilete de bancă”: https://www.ebay.com/itm/115261450481

Potrvit situaţiei hidrometeorologice actuale şi prognozei meteorologice pentru următoarele 48 de ore, hidrologii I.N.H.G.A. au emis o atenționare de Cod galben, care este valabilă începând de vineri, 27 ianuarie, la ora 10:00, până sâmbătă, 28 ianuarie la miezul nopții.

În acest interval, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, propagării şi cedării apei din stratul de zăpadă, sunt vizate râuri din următoarele bazine hidrografice:
• Vedea – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Văleni (judeţele: Olt, Argeş şi Teleorman);
• Argeş – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Malu Spart - amonte stația hidrometrică Budeşti (judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi),
• Prahova – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa);
• Călmăţui (judeţele: Buzău şi Brăila);
• Buzău – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Măgura - amonte stația hidrometrică Baniţa (judeţele: Prahova şi Buzău)
• Râurile din Dobrogea (judeţele: Tulcea şi Constanţa).

Fenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE.

„Deoarece există riscul creșterii rapide a nivelului apei, recomandăm vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații”, se menționează într-o informare transmisă la redacție de cei de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A).

Opt din 10 persoane au potențialul de a-și schimba locul de muncă, un procent comparabil cu media globală, relevă studiul „Future of recruitment” efectuat de Boston Consulting Group și The Network, susținut în România de BestJobs, partener The Network de 12 ani.

Studiul conturează profilul candidatului român în raport cu alte naționalități și evidențiază încrederea acestuia în găsirea de noi oportunități profesionale, raportate la nevoile și dorințe actuale.

Un salariu mai mare, beneficii mai bune (80%), șanse mai mari de promovare (37%) sau o poziție mai interesantă care necesită ceva experiență (36%) sunt cele mai importante lucruri pe care candidații le așteaptă de la o ofertă. Totodată, 60% ar refuza o ofertă bună dacă, în timpul procesului de recrutare, au o experiență negativă.

Românii își doresc mai mult un echilibru între job și viața privată și aprecierea meritelor la locul de muncă, comparativ cu media globală, potrivit studiului realizat în perioada august-septembrie 2022. Astfel, în ceea ce privește mediul de lucru și cultura organizațională, aprecierea din partea șefilor pentru munca depusă este mai mult un factor determinant în căutarea unui job pentru români, decât pentru candidații din alte state (33% față de 14%), în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important pentru 41% dintre români față de 19% dintre candidați la nivel global.

„În contextul socio-politico-economic actual, românii au învățat să fie mai prudenți. Așadar, preocuparea mai mare pentru planificarea pe termen lung a carierei și nevoia de stabilitate și siguranță financiară este o tendință observată tot mai mult la nivel național”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Studiul evaluează viitorul recrutării din 160 de țări, printre care și România. Printre descoperiri se mai numără faptul că salariul și bonusurile reprezintă un „deal breaker” pentru 53% dintre români și 21% dintre candidații din alte țări, în timp ce pentru 48% dintre români versus 14% dintre candidații din alte țări un factor determinant este timpul liber plătit. Salariul, bonusurile și echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt mai presus de siguranța locului de muncă, care este un deal breaker pentru 35% dintre români și 15% dintre candidați la nivel global.

Cu toate acestea, persoanele din diferite categorii țintă apreciază în mod diferit flexibilitatea locului de muncă și/sau a programului de lucru. Spre exemplu, persoanele care lucrează în IT pun preț mai mare pe flexibilitate, spre deosebire de persoanele care nu își desfășoară activitatea profesională la un birou (45% versus 22%).

La fel ca alte state, românii preferă modelul de muncă hibrid, urmat fiind în topul preferințelor de munca exclusiv de la birou. În plus, 73% dintre români și-ar dori un loc de muncă stabil și un echilibru între viața profesională și cea privată, astfel încât să aibă timp pentru familie, prieteni și hobby-uri, față de 69% dintre candidații din alte state.

Spre deosebire de media globală, românii sunt mai motivați să se alăture unei companii și ulterior să avanseze într-o poziție de conducere (41% versus 36%). Așadar, românii sunt mai reticenți la a renunța la timpul liber în detrimentul muncii, pentru a promova. Deschiderea către nou îi definește pe angajații români, astfel că 34% au afirmat că își doresc să lucreze cu tehnologii interesante.

De asemenea, spiritul antreprenorial nu este atât de dezvoltat la nivel național (11%), comparativ cu media globală (16%) și românii preferă un loc muncă cu normă întreagă în detrimentul unui job cu jumătate de normă, care le-ar permite să își desfășoare propriile proiecte în paralel

În cadrul licitației principale pentru vânzarea lemnului pe picior, pentru anul de producție 2023, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a oferit agenților economici atestați un volum de 2.515.000 metri cubi de lemn, fiind adjudecați 2.266.000 metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ 90%.

Față de licitația principală organizată anul trecut, procentul de adjudecare raportat la volumul oferit a fost cu 6% mai mare. Licitația principală s-a derulat în lunile noiembrie și decembrie 2022, la nivelul direcțiilor silvice, prin intermediul platformei electronice de licitații, care asigură transparență totală, reducerea birocrației, echidistanță, acces nelimitat ca număr de participanți, precum și condiții sporite de concurențialitate.

Prețul mediu de pornire în cadrul licitației principale, pentru lemnul oferit pe picior, a fost de 269,91 lei/metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost de 410,22 lei/metru cub, cu 5% mai mare decât prețul mediu obținut anul trecut.

„Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va pune pe piață în acest an un volum de 10 milioane de metri cubi recoltați din pădurile proprietatea publică a statului, din care 50% va fi valorificat ca lemn fasonat, exploatat prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii de exploatare forestieră, și 50% prin licitații de vânzare a lemnului pe picior, urmând ca acesta să fie exploatat și valorificat de către agenții economici atestați”, se precizează într-un comunicat de presă al Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

The Royal Danish Embassy in Bucharest and Agreena ApS jointly organized the “Regenerative Agriculture for Economic Development” event on Tuesday, January 17. The discussion focussed on how sustainable agricultural practices benefit farmers financially and the environment.

The session was moderated by Mihaela Monica Vasile, Agreena Romania's Market Lead. Among those invited to speak were Anca Mihaela Isac-Chief and Simon Haldrup, co-founder and CEO of Agreena, Uffe Balslev, ambassador extraordinary and plenipotentiary, Cristiana Lucia Constantinescu, director of the program coordination directorate at AFIR, Valeriu Tabără, academician and president of the Academy of Agricultural and Forestry Sciences, and Aurel Badiu, professor and vice-president of the Academy.

“Agriculture is the only industry that can generate carbon emissions while having the ability to store carbon in the soil. At the same time, it can store it in the soil, making it the industry that has the potential to prevent climate change and create an entirely new source of revenue for farmers. In recent years, the EU has started to develop the legislative part of the carbon market and to find solutions for farmers and the environment,” Mihaela Monica Vasile, Market Lead Agreena Romania, said.

The transition to a modern, resilient, and sustainable European agricultural industry will be shaped by the new Common Agricultural Policy, which went into effect on January 1, 2023. The National Strategic Plan, which is in effect for the following four years, provides almost 15 billion euros in financial support for agriculture in our nation. The Director of the Program Coordination Department of AFIR, Cristiana Lucia Constantinescu, noted that some of these monies would be used for regenerative agriculture.

“We have three new eco-schemes, two dedicated to environmental practices. One focuses on arable land practices and the other aims at practicing smallholder agriculture. We have tried to offer farmers new possibilities that can contribute to achieving the goals of sustainable agriculture in the long term. Farmers must apply this technology on an area of at least 50% of the cultivated area, and here we are talking about farms with more than 10 hectares. Another specific condition of this eco-scheme is the diversification of crops from arable land or the planting of at least two trees per year per farm,” Cristiana Lucia Constantinescu added.

Farmers can afford the price of switching to regenerative methods thanks to the AgreenaCarbon platform. The adoption of sustainable agricultural techniques may be a way to mitigate the effects of climate change, according to one of the participating farmers, Alexandru Haită of SC Alvalex SRL in Călineşti, Teleorman county.

“I started studying regenerative agriculture back in 2009. In 2018 we had the opportunity to implement a transition plan from classic to conservative agriculture on the type of soil on the farm. Our farm location has difficult terrain, 40% clay, and excess moisture. Farmers must adapt to climate change, so we must take advantage of the economic opportunities. Shortly, when the EU reaches the area where we will approach that CO2 per total industry, carbon certificates will have much greater weight,” Alexandru Haită explained.

The mixed-methodology approach used by AgreenaCarbon is very relevant to smaller-scale farms. It combines an IPCC-aligned GHG farm model created by leading institutions with five years of real-world data, overlaid with soil and climate data inputs.

Aproape jumătate dintre respondenți unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs au mărturisit că revenirea la job după perioada sărbătorilor a fost dificilă din cauza oboselii acumulate.

Din totalul celor intervievați, 64% declară că nu au motive să considere „Blue Monday”, a treia zi de luni din noul an, una deprimantă, semn că ultimii ani au crescut rezistența românilor în fața perioadelor dificile. De altfel, puțin peste o treime (36%) dintre angajați resimt încărcătura acestei zile.

Odihna este, așadar, un factor important ce determină starea de spirit a angajaților la început de an și capacitatea lor de a face față presiunilor la job. Acest lucru are strânsă legătură cu timpul liber, iar sondajul relevă că, în perioada dintre Crăciun și Revelion, 38% dintre respondenți au avut vacanță, în timp ce 44% au beneficiat doar de zilele libere legal și alți 11% nu au avut deloc zile libere pentru a-și reîncărca bateriile.

În acest context, angajații consideră satisfacția la job importantă pentru o stare generală mai bună și 76% dintre participanții la sondaj spun că felul în care se simt în raport cu munca pe care o fac le influențează gradul de împlinire personală. Mai mult, 3 din 10 angajați (la fel de mulți ca anul trecut) se declară nemulțumiți de actualul lor job și au în plan să îl schimbe, în timp ce doar 8% se consideră cu adevărat fericiți la job și 62% au o atitudine neutră.

„Românii au învățat în ultimii ani să-și gestioneze mai eficient timpul petrecut la muncă și activitățile care presupun un grad mai mare de stres. În plus, cei mai mulți dintre ei înțeleg acum mai bine importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională, astfel că tendința lor este să elimine cât mai mult activitățile generatoare de stres, să adopte un stil de viață sănătos și să lucreze în acord cu nevoile și valorile lor. În acest sens, vedem cum tot mai mulți candidați se îndreaptă către joburi flexibile, cu salariul afișat și care oferă beneficii extrasalariale generoase”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Nu în ultimul rând, pentru sănătatea lor mintală, aproximativ 54% dintre respondenți și-au propus ca anul acesta să adopte un stil de viață mai sănătos, 15% au în plan să meargă la terapie și 11% își doresc să muncească mai puțin. Alți 20% au în plan să își crească veniturile, negociind salariul actual sau aplicând la joburi noi, cu salariu mai mare.

Pentru 6 români din 10, locul de muncă actual reprezintă singura sursă de venit, conform unui studiu cantitativ ISRA desfășurat la inițiativa NN România în 2021, și doar o treime afirmă că se pot baza pe sprijin financiar din partea familiei sau prietenilor în caz de șomaj.

Dacă și-ar pierde veniturile salariale, respondenții consideră că ar avea nevoie de o sumă între 1.500 și 2.500 de lei lunar, timp de o perioadă cuprinsă între 4 și 8 luni, pentru a putea acoperi nevoile financiare de bază până la găsirea unui nou loc de muncă, se mai arată în cercetare.

Din acest motiv, NN România completează portofoliul de soluții de protecție oferite clienților cu o asigurare pentru pierderea locului de muncă.

„Noua asigurare lansată de NN România se adresează clienților cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani care îşi doresc acoperire extinsă și sprijin financiar pentru a proteja veniturile familiei în eventualitatea pierderii locului de muncă din motive independente de propriile planuri profesionale, conform condițiilor contractuale. Asigurarea NN pentru pierderea locului de muncă poate fi achiziționată împreună cu un contract nou de asigurare de viață sau poate fi atașată unui contract deja existent și oferă clienților două niveluri de protecție, în funcție de nevoile financiare ale familiei”, conform unui comunicat de presă remis recent la redacție.

Clienții pot opta pentru o sumă asigurată de 2.000 sau 4.000 de lei pe lună, de care pot beneficia imediat după încetarea contractului de muncă pentru o perioadă de maximum 12 luni, până la găsirea unui nou loc de muncă. Iar dacă pe parcursul asigurării își păstrează locul de muncă și nu este nevoie să folosească beneficiile financiare acoperite, clienții primesc la finalul contractului 30% din valoarea primelor plătite pentru asigurare.

„La NN suntem mereu atenți la nevoile dinamice ale clienților și ne adaptăm continuu contextului din viețile lor pentru a le oferi soluții relevante prin care să protejeze tot ce contează mai mult pentru ei. Asigurarea pentru pierderea locului de muncă este un pas important prin care suntem încă o dată alături de clienți în momente neașteptate pentru care nu sunt pregătiți și care pot afecta nivelul de trai al familiei. Astfel, sprijinim oamenii în demersurile lor pentru mai multă siguranță financiară și un viitor financiar mai bun indiferent de contextul economic”, spune Gabriela Lupaș-Țicu, Chief Marketing & Operations Officer la NN România.

Ultimii ani au crescut nevoia românilor de protecție în situații neprevăzute care le pot afecta stilul de viață, contextul macroeconomic și geopolitic amplificând îngrijorările privind stabilitatea locului de muncă și siguranța financiară a familiei.

74% dintre angajații care au răspuns la cel mai recent sondaj BestJobs vor să își schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiți să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc.

Alți 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout și tot atâția sunt îngrijorați că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou.

„Pentru a-și menține stilul de viață și în 2023, 75% dintre respondenții sondajului declară că ar avea nevoie de o creștere salarială. Totodată, 37% își doresc mai multe oportunități de a avansa în carieră, iar 35% se așteaptă la mai multe beneficii extrasalariale”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, în timp ce 26% își doresc mai multă apreciere din partea angajatorului. Nu în ultimul rând, peste 15% vor să beneficieze de un program de lucru flexibil în 2023 și tot atâția vor să aibă posibilitatea de a lucra de la distanță.

În prezent, lista celor mai importante beneficii extrasalariale pe care angajații doresc să le primească de la angajator include mai multe zile de concediu de odihnă (37%), program flexibil (35%), posibilitatea de lucra de acasă (35%), abonament la clinici medicale private (28%), cursuri și traininguri de specialitate (aproximativ 28%) și pensia privată facultativă (peste 25%).

Potrivit sondajului BestJobs, 59% dintre candidați preferă drept angajator o companie privată, în timp ce 32% s-ar îndrepta către o instituție de stat. Referitor la tipul de job dorit, 77% vor să lucreze full-time, la un angajator care să le ofere siguranța locului de muncă, în timp ce aproape 10% vor să fie contractori independenți/freelanceri, ca să poată alege când și pentru cine să lucreze și astfel să își poată gestiona timpul mai bine.

În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidați sunt salariul (peste 80%), mediul de lucru (aproximativ 40%), volumul de muncă (aproape 22%) și dimensiunea companiei și implicit potențialul acesteia de a rezista în fața unei crize economice (peste 21%).