În acest an, deficitul de specialiști și incertitudinile economice vor accelera strategiile de retenție a angajaților. Companiile încetinesc ritmul de recrutare la început de an și vor pune tot mai mult accent pe dezvoltarea echipei pentru a acoperi nevoile de creștere.

Pe de altă parte, 2022 a fost anul recordurilor în recrutare, cu peste 400.000 de locuri de muncă disponibile pe platforma de recrutare online BestJobs și 5,5 milioane de candidați care au cumulat peste 8 milioane de aplicări în căutarea unui job nou, arătând cel mai mare interes din ultimii cinci ani.

„Semnalele actuale din piață indică faptul că ritmul angajărilor noi se va tempera în prima parte a anului, consecința unui context macroeconomic dominat de incertitudine. Deficitul de personal rămâne însă o provocare majoră pentru mediul de business și în 2023, obligând departamentele de HR să se concentreze pe maximizarea indicatorilor de retenție, dar și pe dezvoltarea competențelor angajaților existenți sau chiar pe mobilitatea acestora între departamente, în funcție de priorități și disponibilitate. Astfel, candidații vor simți din piață presiunea de a se dezvolta profesional, de a evolua și a-și perfecționa aptitudinile, astfel încât să devină cât mai valoroși pentru angajatori”, a precizat Andrei Frunză, CEO BestJobs România.

Datele companiei citate mai arată că, anul trecut, 5,5 milioane de candidați și-au căutat activ job pe platforma de recrutare, cu 39% mai mulți decât în 2021. Cele mai multe căutări au fost pentru rolurile de contabil, pentru care salariile nete pornesc de la 650 euro pentru un junior și ajung la 1.800 euro pentru un expert, inginer, care în funcție de specializare poate câștiga între 900 și 1.600 de euro pe lună și șofer, pentru care salariul este între 800 și 1.200 pentru cursele interne și ajunge la 1.800 - 2.400 pentru cursele internaționale.

Mai mult, domeniile cu cele mai multe oferte de angajare, dar și cele mai multe angajări au fost vânzări, IT/ Telecom, inginerie, financiar/contabilitate și producție/logistică. Deficitul de specialiști rămâne în continuare o problemă în IT, Sănătate și Tehnic.

Joburile cu cele mai mici și cele mai mari salarii din 2022

Pornită ca o propunere legislativă europeană, transparentizarea salariilor va prinde tot mai mult teren în 2023. Din totalul joburilor disponibile pe platformă în 2022, 22% au fost cu #SalariuLaVedere, iar cele mai multe astfel de joburi au fost în Vânzări, IT, Financiar/Contablitate.

În vânzări, salariul cel mai mic este obținut de un reprezentant de vânzări (700 – 860 de euro lunar), iar cel mai mare de un senior sales executive, ce câștigă 2.200 - 2.800 de euro. În producție/logistică, salariile pornesc de la 600 de euro lunar pentru un gestionar depozit și pot ajunge la 1.700-2.200 de euro pentru un manager logistică, iar în IT/ Telecom un Junior Network Engineer are un salariu cuprins în intervalul 840 - 1.100 euro, în timp ce un Lead Front-End Engineer poate accesa un salariu de 3.400 - 3.800 euro.

În financiar/contabilitate, cel mai mic salariu este obținut de un Junior Auditor, ce poate accesa un salariu mediu lunar de 750 - 900 de euro, în timp ce un Financial Controller are un câștig mediu lunar ce poate ajunge la 1.900 de euro. 700 de euro lunar este suma cea mai mică pe care o poate obține un angajat ce lucrează în Inginerie, pe rolul de Inginer proiectant instalații, iar cel mai mare salariu din Inginerie îl câștigă un Director Tehnic Instalații - stingere incendii, care poate ajunge și la un salariu mediu de 3.500 de euro pe lună.

Orașele cu cele mai multe oportunități profesionale în 2022 au fost București, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Arad, Târgu Mureș și Oradea, principalii poli demografici și economici la nivel național.

Strategiile de retenție se vor concentra pe beneficii personalizate și flexibilitate

În 2022, pe lista de beneficii preferate s-au numărat posibilitatea de a lucra remote și programul flexibil de lucru. 10% dintre joburile disponibile anul trecut pe BestJobs au putut fi realizate de la distanță, în timp ce joburile hibrid au crescut tot mai mult ca volum, de la 14% la începutul anului la 20% spre final.

Și în 2023, pentru a păstra în echipe angajații buni, companiile vor continua să fie flexibile și să pună pe primul loc nevoile angajaților. Totodată, lista de beneficii va fi completată de bonusurile de performanță, tichetele de masă și primele de sărbători, la pachet cu posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Lecțiile anului 2022 și planurile angajaților pentru 2023

Începutul anului reprezintă momentul când angajații analizează lucrurile bune făcute din punct de vedere profesional pentru bunăstarea lor, statusul rezoluțiilor pe care le-au setat anul trecut și setează altele noi. În 2022, angajații români au făcut schimbări profesionale, pentru starea lor de bine. Mai exact, 23% și-au amenajat biroul de acasă, fapt ce le-a sporit productivitatea și creativitatea, tot 23% au investit în propria dezvoltare profesională, 19% au avut curajul să își schimbe jobul și tot 19% au obținut o promovare, în timp ce 17% dintre candidați au demisionat de la un loc de muncă toxic, potrivit unui sondaj BestJobs realizat în luna decembrie, pe un eșantion de 1.049 de utilizatori de internet din România.

Același sondaj arată că aproximativ 40% sunt optimiști pentru 2023, comparativ cu 60% care sperau în decembrie 2021 că anul ce urmează va fi mai bun. 27% cred că va fi mai dificil, iar 16% sunt de părere că nu va fi diferit. Lecțiile pe care angajații le-au învățat în 2022 și vor să le aplice în 2023 fac referire la gestionarea mai bună a finanțelor, la bunăstare și la timpul petrecut cu cei dragi. Astfel, 25% vor ca în 2023 să își ia mai mult timp liber și să muncească mai puțin, 19% să fie mai atenți la starea de sănătate în timp ce peste 16% vor să aibă mai mare grijă cu gestionarea banilor și aproape 13% să prioritizeze bunăstarea psihică.

Inflația afectează planurile și bugetele românilor pentru cadourile de sărbători. Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, angajații români alocă un buget cu 40% mai mic decât anul trecut pentru cadourile pe care au în plan să le dăruiască de Crăciun prietenilor și familiei.

Mai exact, 52% spun că au alocat pentru acest Crăciun o sumă de bani de cel mult 300 lei, în timp ce mai mult de jumătate planificau în 2021 să aloce cel mult 500 de lei. În plus, 26% vor aloca între 301 și 500 lei, 12% dăruiesc în valoare de 501-1000 de lei, iar 10% nu au în plan să cumpere deloc cadouri anul acesta.

În ceea ce privește tradițiile de Crăciun la job, doar 40% au declarat că mai organizează Secret Santa. Dintre aceștia, 51% alocă un buget de cel mult 100 de lei pentru această ocazie, 23% plănuiesc chiar un buget mai mare, iar 27% nu vor depăși suma de 50 de lei.

Deși nici anul acesta nu lipsesc cadourile precum cănile cu tema de Crăciun, puloverele călduroase de Crăciun, șosetele, cosmeticele și obiectele personalizate, dintre cei care vor face cadouri colegilor/ șefilor anul acesta, 17% vor oferi cărți, 15% obiecte de decor de Crăciun și tot 15% dulciuri, în timp ce 13% vor face cadou ceva cât mai practic și util.

Cei mai mulți angajați români petrec Crăciunul și Revelionul în familie

Crăciunul rămâne sărbătoarea care reunește membrii familiei, 75% dintre respondenții la sondajul BestJobs spunând că vor petrece astfel. Tot așa vor petrece și 42% dintre români noaptea dintre ani, în timp ce 12% au în plan petrecere alături de prieteni, 13% doar cu partenerul/a, iar alți 14% încă nu și-au rezervat nimic.

Dacă anul trecut, bugetul celor mai mulți dintre respondenți pentru cadourile de Crăciun și petrecerea de Revelion era de cel mult 500 de lei pentru fiecare, în prezent, aproape 38% declară că vor avea un buget de sub 300 lei disponibil pentru petrecerea de Revelion, în timp ce procentul persoanelor care nu vor cheltui nimic pentru acest eveniment este de 16%.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 20 noiembrie – 10 decembrie, pe un eșantion de 1.049 de utilizatori de internet.

Cercetarea de piață „Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor” a relevat trei profile ale debitorilor români, 46,9% dintre consumatori fiind incluși la profilul hiper utilizatorului, 37,7% la profilul utilizatorului de credite de nevoi personale și 15,4% la profilul utilizatorului de credit ipotecar.

Cercetarea a fost realizată în luna iulie 2022 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandată de Asociația Română a Băncilor. Gradul de incluziune financiară în rândul adulților a ajuns la 68% în România la jumătatea anului 2022, iar 31% dintre persoanele care utilizează produse și servicii bancare au declarat că dețin credite în momentul de față. Cercetarea de piață arată că 86% dintre debitori au declarat că au accesat credite de la bănci, 8% de la IFN (Instituții Financiare Nebancare), 5% de la ambele și 1% nu au răspuns. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 2,87% în luna octombrie 2022. Băncile au aplicat măsuri de sprijin pentru clienții aflați în dificultate financiară, inclusiv prin refinanțarea creditelor.

Profilul utilizatorului de credite de nevoi personale

Consumatorul utilizator de credite de nevoi personale este mai degrabă bărbat, din mediul rural, cu studii elementare sau medii. 79% dintre respondenții încadrați la acest profil au accesat credite de nevoi personale și pentru 92% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le-au contractat este sub 10.000 euro. În 94% dintre cazuri, creditele au fost contractate de la bancă. Utilizatorii se declară, per total, foarte mulțumiți de interacțiunea cu băncile, de la rapiditatea cu care au obținut creditul până la interacțiunea cu personalul băncii, se arată în cercetarea de piață.

Comportamentul de plată a creditelor arată că 77% dintre respondenții incluși la acest profil reușesc să își plătească ratele la zi, 27% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor și 55% au optat pentru o refinanțare.
Aproximativ 66% dintre utilizatorii încadrați la acest profil au venituri lunare de sub 4000 lei. 44% dintre persoanele incluse la acest profil trăiesc în sudul României, iar 37% în regiunea Transilvania - Banat. Utilizatorul este mai puțin digitalizat, interacționează cu o singură bancă sau maxim două, iar 50% își țin evidența în minte a veniturilor și cheltuielilor și doar 19% pe hârtie. Deși 54% dintre utilizatori au smartphone în gospodărie și utilizează, 31% nu au și nu utilizează smartphone. Doar 17% folosesc aplicații de Mobile/online banking și doar 2% au portofel electronic. Mai mult de jumătate dintre persoanele de la acest profil (54%) folosesc fie mai mult numerar, fie numai numerar în tranzacțiile de zi cu zi.

Profilul hiper utilizatorului

Profilul hiper utilizatorului de credite arată că acesta este bărbat, locuiește în mediul urban și are studii medii. 50% dintre utilizatorii încadrați la acest profil au venituri lunare între 4000 - 10.000 lei, iar 52% trăiesc în regiunea de Sud a României și 34% în regiunea Transilvania - Banat. Aproximativ 76% dintre aceștia au credit de nevoi personale și 16% au credit pentru produse luate în rate. Pentru 74% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le-au accesat este sub 10.000 euro, iar pentru 24%, valoarea totală este între 10.000 și 30.000 euro. Peste trei sferturi dintre persoanele de la acest profil (77%) au credite de la bancă, 13% de la IFN și 10% de la ambele. Aproximativ 76% reușesc să își plătească ratele la zi, iar 4% nu reușesc să și le plătească, dar 45% au optat pentru refinanțare și 16% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor.

Hiper utilizatorul are un grad mediu spre ridicat de digitalizare și folosește între una și trei bănci. Aproximativ 38% dintre utilizatorii încadrați la acest profil țin evidența veniturilor și cheltuielilor în minte, iar 20% utilizează o aplicație de tip Internet / Mobile Banking în acest scop. 87% au smartphone în gospodărie și utilizează, 89% au aplicații de Mobile/ online banking și 22% au portofel electronic. Dintre utilizatorii încadrați la acest profil, 48% fac plăți folosind în egală măsură numerar și card.

Profilul utilizatorului de credit ipotecar

Consumatorul utilizator de credit ipotecar/imobiliar este preponderent bărbat din mediul urban cu studii superioare, iar 87% dintre aceștia au venituri lunare de peste 4000 lei. Jumătate dintre persoanele încadrate la acest profil (50%) trăiesc în sudul României și o treime (36%) în regiunea Transilvania - Banat. 94% dintre debitorii aferenți acestui profil au credit ipotecar/ imobiliar. Pentru 38% valoarea totală a tuturor creditelor pe care le au este între 10.000 și 30.000 euro, pentru 36%, valoarea totală este între 30.000 și 60.000 euro, iar 22% au credite de peste 60.000 euro.

Din analiza comportamentului de plată rezultă că sunt cei mai buni platnici, 96% reușesc să își plătească ratele la zi, doar 7% au solicitat la un moment dat amânarea plății ratelor și 29% au optat pentru o refinanțare. Utilizatorii aferenți acestui profil au credite numai de la bancă, în proporție de 99%, și folosesc de regulă două bănci, dar și o singură instituție de credit sau trei bănci.

Acești utilizatori sunt puternic digitalizați, 96% fac plăți folosind Internet/ Mobile Banking și 69% folosesc mai mult cardul pentru a face plăți. Aproximativ 98% au smartphone în gospodărie și utilizează, 98% au aplicații de mobile/ online banking și 47% au portofel electronic. 74% dintre utilizatori folosesc mai mult cardul sau numai cardul în tranzacțiile de zi cu zi.

Profilul persoanelor înclinate în mod deosebit către creditele ipotecare, dar și al hiper utilizatorilor se diferențiază în primul rând în termeni de mediu de rezidență, în raport cu celălalt cluster, având de departe o aură urbană. În timp ce locuitorii din mediul rural au adesea acces la gospodăria familiei, cei din mediul urban sunt nevoiți să acceseze împrumuturi pentru a se putea muta din gospodăria familiei.

Regiunea Sud (Muntenia) este mult mai predispusă în a genera profiluri ale utilizatorilor de credite ipotecare sau hiper utilizatorilor, iar acest aspect poate fi un descriptor economic, dar poate vorbi și despre un nivel de alfabetizare economică mai mare, potrivit cercetării de piață. Totuși, nu este de neglijat că în regiunea Sud întâlnim și zona metropolitană a Bucureștiului, iar acest element generează creșterea nivelului de alfabetizare și de nevoi financiare.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna iulie 2022 la solicitarea Asociației Române a Băncilor și cu sprijinul Institutului Bancar Român pe un eșantion de 1.066 respondenți adulți care utilizează produse și servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3%.

În 2022, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creștere cauzată și de faptul că s-au înmulțit tranzacțiile online.

Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianții au invocat faptul că banca este terț față de obligația de restituire sau plățile au fost făcute de către consumatori care și-au divulgat informațiile personale și au introdus singuri toate datele de securitate.

Exemple de cazuri în care băncile au acceptat negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB

Site-uri clonate / plăți online: L.S. din Iași a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a menționat în hotărâre că, dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acțiunii Poliției, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.

Date de pe card transmise prin sms / e-mail: Consumatoarea C.L. din București a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunț postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă își recuperează prejudiciul.

Plăți internaționale / fraudarea contului: Consumatorul F.S din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăți din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacțiile contestate. În hotărâre se menționează că banca își va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acțiunii penale desfășurate în acest caz.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”

Cum încearcă infractorii informatici să vă fraudeze

• Prin e-mail-uri în care ești anunțat că ai câștigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moștenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
• Prin site-uri clonate care au conținut diferit față de site-urile originale. Acestea anunță de multe ori reduceri nefirești de mari, chiar și pentru produse nou-lansate pe piață;
• Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atașate linkuri și par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
• Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii și te direcționează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.

Phishing-ul se referă la fraudarea informațiilor bancare: Consumatorii sunt induși în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informații confidențiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ții legătura și explică-i ce s-a întâmplat.

Cum te ferești de fraude? Verifică informațiile primite!

Dacă primești mesaje prin care ești anunțat că urmează să încasezi în cont o sumă de bani sau un premiu în bani, poți verifica autenticitatea mesajului prin informațiile care îți sunt solicitate. Astfel, ca să primești o sumă de bani este necesar să transmiți doar IBAN-ul și numele tău, nu și datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar dacă vrei să efectuezi tu o plată online.

Când faci cumpărături online, poți verifica dacă site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informațiilor disponibile în lacătul afișat lângă numele site-ului www.csalb.ro

Nu continua plata dacă ai suspiciuni, iar dacă ai plătit deja, solicită imediat băncii blocarea tranzacției. O altă metodă de verificare este numele adresei de e-mail de unde primești mesajul sau numărul de telefon de unde e posibil să recepționezi sms-ul. Dacă sesizezi greșeli gramaticale, prescurtări sau elemente grafice neobișnuite în mesajul primit, acestea reprezintă semne suplimentare că nu provin de la bancă, ci de la un cont fals sau fraudulos. Un alt sfat important este să nu accesezi aplicațiile de online banking prin intermediul motoarelor de căutare. Nu transmite nimănui date de logare și parole necesare accesării aplicațiilor de online banking!
Nu introduceți codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzacție online autentică nu va solicita aceste date din partea dumneavoastră!

Acordați maximă atenție plicurilor trimise de bănci și care conțin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie să fie intacte, iar PIN-ul inițial setat de bancă trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal și PIN-ul nu trebuie păstrate niciodată în același loc.

Începând de mar'i, 13 decembrie 2022, Cooperativa Țara Mea a demarat procedurile de sistare a oricăror parteneriate cu firme austriece, inclusiv bănci, conturi bancare,virarea salariilor și alimentarea cu combustibil pentru mașinile companiei. Toti angajații și partenerii au declarat că sunt alaturi de Romania și că vor duplica acest demers în companiile și familiile lor.

„Ne pare rău pentru unii dintre furnizori, dar este momentul sa ne apărăm țara și să o punem mai presus de interesele financiare imediate, precum și de mofturile de foste imperii. Respectul pentru România valorează mai mult pentru mine, astăzi, decât cifra de afaceri. Acesta nu este un demers de răzbunare, nici un demers emoțional. Este o reacție serioasa, bine gândită și asumată. Cooperativa Țara Mea are in prim plan dragostea de țară, oricât de desuetă ar fi devenit această terminologie generațiilor mai tinere. Nu trăim vremurile iobagilor, ci trăim într-o societate modernă, bazată pe respect mutu l și pe afaceri câștig -castig între toate țările europene. Nu accept că propria mea țară să fie tratată cu lipsa de respect și voi lua toate măsurile, după puterea mea, ca aceste încercări de denigrare sa nu se mai repete.
Atrag atenția, pe acesta cale, românilor, că respectul se câștigă, că fermitatea nu înseamnă lipsa de respect, și partenerilor austrieci că țările sunt formate din oameni, iar pentru strategia politica a propriei țări ne asumăm cu toții responsabilitatea”, a declarat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea.

Cooperativa Tara Mea este cea mai mare cooperativa agricola din Romania si singura cooperativa integrata, cu activitati de la cultivarea legumelor si cresterea animalelor pana la productia de lactate, conserve, mezeluri si produse de bacanie, 100% românești. Cu peste 10.000 de fermieri membri, produsele Tara Mea sunt disponibile pe piața de mai bine de 12 ani.

7 din 10 români care solicită un serviciu medical într-o unitate privată au nevoie de o consultație în regim ambulatoriu, în timp ce 20% dintre pacienți accesează servicii de imagistică medicală.

Este una dintre concluziile studiului „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de EY România, la solicitarea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED, care argumentează rolul decisiv pe care îl au unitățile medicale private, în prevenirea și tratarea afecțiunilor, cu numeroase consecințe atât din punct de vedere social, cât și economic.

„Agenda de dezvoltare durabilă pune un mare accent pe colaborarea dintre autoritățile statului, societatea civilă și mediul privat. Și acest eveniment răspunde acestui deziderat. În domeniul sănătății, această colaborare trebuie să ia forma contribuției eficiente a tuturor furnizorilor de servicii, fie că sunt publici, fie că sunt privați, la acoperirea universală cu servicii medicale. De multe ori, sectorul privat este văzut chiar ca o soluție la unele probleme ale sistemului public, legate de finanțare, de trendul demografic, de contextul tensionat și de crizele multiple ale sistemului de sănătate cu care ne confruntăm. În plus, recent, am constatat că transformarea digitală ne oferă noi oportunități. Să recunoaștem că sectorul privat beneficiază de o capacitate de absorbire mai bună a noilor tehnologii și de adaptare la progres, de care trebuie să profităm. Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire în cadrul sistemului de sănătate”, a afirmat în cadrul evenimentului, Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.

Ratele mortalității evitabile prin prevenire și prin cauze tratabile au scăzut cu 9,4%, respectiv 8,4% pe parcursul ultimilor 6 ani, pe fondul creșterii veniturilor populației, a accesului la educație, dar și a campaniilor de informare. Dezvoltarea sectorului privat, prioritar îndreptat spre componenta preventivă, a avut o contribuție semnificativă.

O noutate a ultimului an este faptul că, din totalul consultațiilor realizate în regim privat, 0,5% au fost realizate prin telemedicină. În medie, în 2021, un pacient care a ajuns într-o unitate medicală privată a efectuat 1,5 consultații și peste patru analize de laborator.

„Pentru Ministerul de Finanțe va fi o sarcină destul de importantă pentru că va trebui să ia în calcul o suprapunere a fondurilor. Mai exact, fondurile pentru prevenire să se suprapună cu fondurile de terapie, care să nu scadă. Ele vor scădea în timp, după ce acțiunile de tip preventiv încep să intre în funcțiune. Asta a fost frica fiecărei guvernări - că nu sunt suficienți bani. Dacă nu îi punem, nu vor fi niciodată suficienți. Odată și odată trebuie să se rupă această pisică și să rezolvi problema. Încă un lucru care trebuie făcut este introducerea bugetului multianual, pentru că asta ar rezolva foarte multe probleme, inclusiv la nivelul sistemului privat”, a susținut Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României, în cadrul evenimentului.

În ceea ce privește datele economice, România rămâne printre țările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate din PIB, ceea ce face ca sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate să fie în pericol. Alocăm 6,3% din PIB pentru sănătate, Luxemburg fiind singura țară europeană cu o pondere din PIB mai scăzută, de 5,8. La polul opus, este Germania, cu 12,8% din PIB, urmată de Franța, cu 12,2%. Un procent similar României este alocat de Polonia, 6,5%.

„Foarte probabil, în ultimii doi ani de zile, dacă nu ați fi existat (n.r. segmentul de sănătate privat), nu am fi făcut față, capacitatea de reziliență a sistemului public mai lasă de dorit. Un alt aspect la care trebuie să răspund eu este că sunt un fan al unităților acreditate, fără formă de proprietate. Din moment ce cineva întrunește condițiile să își facă treaba, trebuie să creăm condițiile să și-o poată face. Și trebuie să avem curajul ca, în cazul în care cineva nu își face treaba, atunci să îi abordăm activitatea în funcție de calitatea actului pe care îl desfășoară. Să pregătim legislația în așa fel încât, după alegerile din 2024, când vom avea trei ani de zile fără alegeri, să putem construi. Sunt create condițiile teoretice, sper să fim capabili să ajungem în acea clipă, dar nu putem menține această stare la nesfârșit”, a declarat Dr. Laszlo Attila, Secretar Comisia pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Aproximativ 80% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse publice. Segmentul privat finanțează în proporție de 20% sistemul de sănătate, prin plăți directe ale populației, abonamente medicale și asigurări voluntare.

„Fondul Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate nu face distincție atunci când încheie contractele de servicii medicale, în funcție de forma de proprietate a furnizorilor. În afară de spitalele publice, practic, toți furnizorii cu care noi intrăm în relație contractuală sunt privați. Medicina de familie, iată, și-a recăpătat statutul de liber profesionist, finanțată integral din fonduri publice, asistența stomatologică, de asemenea, asistența farmaceutică, de asemenea, furnizorii de îngrijiri la domiciliu. Deci, practic, atunci când dorim să asigurăm calitate serviciilor medicale pentru asigurații noștri ne îndreptăm către acei furnizori care sunt cu cele mai performante servicii, cu un grad ridicat de confort și servicii de calitate pentru asigurații noștri”, a declarat Conf. univ. dr. Adela Cojan, Președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Piața serviciilor stomatologice este finanțată de segmentul public de sănătate într-o proporție de doar 5%, comparativ cu media europeană, respectiv 31%. Media consultațiilor stomatologice este de 0,3 în România, comparativ cu media UE de 0,9. După noi, Cipru, cu 0,11. La polul opus se află Olanda, cu 2,5.

„Nu e un secret faptul că pandemia a adus foarte mulți pacienți în zona de privat și asta nu e rău deloc. A arătat faptul că sistemul de sănătate poate să facă față unor solicitări deosebite. Ca urmare a acestor provocări, sistemul de sănătate și-a verificat potențialul și am ajuns la unele concluzii mai plăcute sau mai puțin plăcute. Cred că e necesar ca finanțarea per pacient să fie reală, pe tot sistemul de sănătate. Știam de problemele din serviciile de asistență stomatologică. Aceste probleme ar trebui subliniate cu roșu și trimise cam peste tot unde există decizie în acest sens. Problema sistemului de asigurări de sănătate este legată în primul și în primul rând de finanțare și în al doilea rând, de a aduce serviciile mai aproape de pacient. Cred că putem face lucrul acesta împreună”, a afirmat Dr. Florian Bodog, membru al Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale, piața abonamentelor medicale a înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, cu o cotă de piață de 4,1% din piața serviciilor private de sănătate. Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajator, ca beneficiu extra-salarial.

Cu peste 56.000 de unități medicale, segmentul privat contribuie decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înființarea și extinderea unor unități.

„Ca strategie, ar trebui ca în următorii opt ani să discutăm ce trebuie să primească pacientul, necontând forma de proprietate. Principiul ar trebui să fie legat de pacient. Dacă luăm în considerare că privatul poate să aducă ceva la care statul nu are acces acum, adică 30-40% din inovație nu se află în sistemul public pentru că nu avem banii necesari, primul lucru este dezvoltarea predictibilă pe domenii care nu sunt acoperite de stat”, a declarat Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății.

De asemenea, studiul argumentează faptul că s-au realizat investiții importante în echipamente medicale achiziționate cu preponderență în centre de imagistică medicală, laboratoare și cabinete stomatologice. Așa se face că investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate reprezintă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel național.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România - PALMED, prin vocea președintelui Cristian Hotoboc, se arată disponibil pentru un dialog constant, constructiv și fundamentat pe principii corecte și argumentate, care să ofere coerență, sustenabilitate și predictibilitate în politicile din sistemul de sănătate din România, necesități derivate atât dintr-o analiză temeinică a datelor oferite de studiul prezentat, cât și din realitatea cu care ne confruntăm la interacțiunea cu sistemul sanitar, în calitate de pacienți, independent de forma de proprietate a unității medicale, obiectivul tuturor factorilor implicați fiind un acces nemijlocit, rapid și eficient la serviciile medicale necesare.

La Promenada Mall, sărbătorile vin cu o mulțime de surprize pentru clienții centrului comercial. Sub conceptul „Cadourile se simt. De sărbători, emoțiile ne aduc împreună”, Promenada Mall a pregătit evenimente dedicate celor mici, un patinoar pe terasă și chiar și un serviciu gratuit de împachetare a darurilor.

Distracție pe patine la Promenada Mall

Nimic nu se compară cu voia bună de pe gheață în sezonul rece! De luna aceasta, centrul comercial îi așteaptă pe vizitatori la patinoarul amenajat #pePromenada (terasa de la etajul 2), zilnic, în intervalul 10.00 – 22.00.

Serviciu gratuit de împachetare a cadourilor de Crăciun

Până în Ajunul Crăciunului, Promenada Mall pune la dispoziția clienților un serviciu gratuit de împachetare a cadourilor. Acesta poate fi accesat zilnic, în perioada 5-24 decembrie, la standul special amenajat la parter, în zona scărilor rulante.

Moș Crăciun ajunge la Promenada Mall

Între 21-23 decembrie, copiii se vor bucura de întâlniri cu Moș Crăciun, în fiecare zi. Moșul va sosi pregătit cu multe surprize pentru micii vizitatori, într-un decor de poveste, amenajat la etajul 1, zona H&M.

Promenada Mall a lansat SPOT, o aplicație mobilă ce recompensează utilizatorii cu puncte de loialitate pentru fiecare sesiune de cumpărături, oferindu-le astfel acces la oferte și beneficii exclusive, în funcție de statutul atins în program. Aplicația mobilă de recompensare a clienților loiali este disponibilă în 17 centre comerciale ale grupului NEPI Rockcastle din România: Mega Mall București, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Shopping City Timișoara, City Park Mall Constanța, Brăila Mall, Shopping City Galați, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Piatra Neamț, Shopping City Satu Mare, Shopping City Târgu Mureș, Ploiești Shopping City, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Vulcan Value Centre.

Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert.

Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Circa 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, conform studiului citat, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. Totodată, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Mai mult, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Pentru sezonul sărbătorilor de iarnă din 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, oferă spre vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun. Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.

„Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.
Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale. Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare”, se precizează într-un comunicat de presă al RNP remis la redacție.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Dacă la momentul înființării și debutului activității CSALB (2015-2016), numărul de procese dintre bănci și consumatori era de aproximativ 40.000, în prezent, numărul litigiilor din instanțe a scăzut de trei ori, la puțin peste 13.000 de procese.

În acest context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) reia apelul către băncile comerciale de a-și îndruma clienții persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluții amiabile cu ajutorul unui conciliator, cu scopul de a reduce și mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.

„Scăderea numărului de procese dintre consumatori și bănci de la 40.000 până la aproximativ 13.000 de litigii este semnificativă, însă numărul proceselor ar fi putut fi mult mai mic decât cel de acum. Din păcate, în instanțe procesele merg foarte greu, mulți judecători nefiind specializați în problematica financiar-bancară. Sunt procese care durează ani de zile pentru cauze de câteva sute de lei. La final, când consumatorii și băncile implicate vor trage linie, ar putea chiar să constate că beneficiile obținute sunt mai mici decât costurile acestor procese. În plus, doar una din cele două părți va avea câștig de cauză. Apelul nostru către judecători a fost să recomande părților soluționarea alternativă, prin conciliere, în care ambele părți au de câștigat.

„Consumatorilor le recomandăm să apeleze la instanță doar după ce au încercat să își rezolve nemulțumirile în mod amiabil. Instanța să fie ultima soluție, ținând cont de costurile mari de timp, bani și energie pe care le implică un proces. Dacă sunt consumatori care aleg calea instanței pentru că nu au aflat încă de existența CSALB, banca are datoria să-i informeze pe aceștia de varianta negocierii, gratuită pentru ei. Există bănci care fac deja acest lucru pentru că au înțeles beneficiile stingerii unor procese costisitoare. Anul acesta 122 procese s-au încheiat în instanță pentru că părțile s-au înțeles în cadrul CSALB. Avem aproape o dublare a numărului de cazuri față de 2021, semn că existe premise ca tot mai multe bănci să adopte această strategie, iar numărul de procese să scadă în continuare”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Procese înlocuite cu soluționări amiabile

122 de procese în instanță s-au închis în 2022 pentru că părțile au apelat la concilierea în cadrul CSALB. În anul 2021 au fost 67 de procese încheiate în acest mod. Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părților. Practic, băncile le-au recomandat clienților să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile cu banca să aibă un rezultat și chiar să fie implementate înainte de primul termen de judecată. Timpul mediu de soluționare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 33 de zile (în anul 2021).

Luca Romulus, avocat din Cluj: „În ultima lună am avut 15 clienți care reclamau în instanță clauze abuzive sau invocau creșterea ratelor. Vorbim în cazul lor de credite vechi, luate în 2006-2008. În cazurile soluționate amiabil banca a fost cea care m-a contactat. Chiar vreau să îi felicit pe juriștii băncii care au propus să stingem litigiul în mod amiabil și să evităm niște costuri importante. Odată ce banca propune sau acceptă soluționarea amiabilă, eu intru în dialog cu conciliatorul CSALB, care ține legătura cu banca și apoi discutăm pe marginea ofertei băncii. Eu și clientul mai adăugăm unele argumente și pretenții până când ajungem la un punct comun. Clienții sunt foarte mulțumiți, în primul rând pentru că se rezolvă repede. În cazurile în care banca a propus soluția amiabilă, clienții au acceptat în proporție de 100% soluția la care s-a ajuns. În majoritatea cazurilor banca a acceptat să platească și onorariul către avocat, însă am mai redus și eu din acest onorariul, mai ales că timpul de rezolvare este atât de scurt. Din păcate, nu toate băncile sunt la fel: chiar acum am pe rol un proces în care o bancă se judecă pentru 1.500 de lei cu consumatorul și nu face niciun pas către conciliere.”

Ionela Aiftincă, avocat din Botoșani: „În 2022 am avut cinci dosare în care părțile au renunțat la proces. Toate s-au rezolvat la CSALB, iar timpul de rezolvare a fost de aproximativ o săptămână pentru fiecare. La momentul acesta clienții au deja banii în cont. Față de ce au cerut și ar fi putut obține în instanță, estimez că au primit cu 10%-20% mai puțin. Însă, soluția obținută prin conciliere este avantajoasă și pentru că elimină incertitudinea din timpul procesului, la care se adaugă timpul foarte scurt de soluționare. Băncile care nu au adoptat încă această soluție, ajung să plătească sume mult mai mari, cu avocați, expertize, executări silite, provizioane. Din păcate metoda aceasta nu este foarte cunoscută, de aceea nici judecătorii nu vorbesc despre ea. Clienții pe care i-am avut au fost foarte multumiți. Chiar am un client care și-a soluționat două dosare prin conciliere, iar acum este nerăbdător să-l rezolve și pe al treilea în același mod.

Nela Petrișor, fost judecător al ÎCCJ, avocat și conciliator CSALB: „Oamenii trebuie să știe că niciodata instanța nu va da o soluție echitabilă, ci doar va lua o hotărâre supusă probelor din dosar și adevărului judiciar. Judecătorul nu poate să se transforme în conciliator, să empatizeze, așa cum se întâmplă în procedura CSALB. Ne întrebăm de ce oamenii petrec ani de zile în procese pentru prejudicii minore? Pentru că băncile sunt formate la rândul lor din oameni, din funcționari. În departamentul care asigură asistență în litigii, angajații au de cele mai multe ori mentalitatea gladiatorului, nu pot vedea lucrurile decât în alb sau negru. De aceea este foarte bine ca băncile să aibă și juriști care să nu fi făcut instanță, să nu fie “virusați” de lupta din instanță. De cele mai multe ori nu banca este cea care refuză să apeleze la conciliere, ci echipa care gestionează litigiile. Am constat în activitatea de conciliator că atunci când o bancă a înlocuit un om cheie cu o persoană mai tânără, mai deschisă, întreaga activitate de soluționare alternativă s-a îmbunătățit. Din partea instanțelor s-ar putea face mai mult dacă părțile ar fi informate de către judecător despre CSALB. Așa cum într-un divorț judecătorul este obligat să dea părților sfaturi de împăcare la fiecare termen, le-ar putea sfătui și despre împăcarea în cadrul CSALB. În cazul concilierii ar fi un avantaj în plus față de divorț: conciliatorul care vine cu expertiza lui și propune o soluție pentru rezolvarea problemei.”

Aproape 4.000 de litigii “stinse” amiabil, din martie 2016

Până pe 15 noiembrie 2022, în 3.960 de cazuri consumatorii și băncile și-au rezolvat nemulțumirile prin intermediul CSALB:
• În 2.486 de cazuri, părțile au negociat și au acceptat soluția propusă de conciliatorii Centrului. Alte 533 de negocieri s-au încheiat fără ca soluția să fie acceptată de ambele părți;
• În alte 1.474 de situații, băncile sau IFN-urile au rezolvat nemulțumirile propriilor clienți în mod direct, fără intervenția conciliatorilor, însă după ce consumatorii s-au adresat CSALB;
• Beneficiile obținute în aproape șapte ani de activitate depășeșsc 7,5 milioane de euro.