Surse și Resurse

Surse și Resurse

Altex pregătește clienților un eveniment de vânzare pentru iubitorii unui renumit brand de telefoane mobile, pe 14 februarie de la ora 07:00.

iPhone 14 Pro și iPhone 14 Pro Max, unele dintre cele mai căutate produse Apple, vor fi disponibile in stoc, exclusiv online, pe altex.ro sau în aplicația Altex, pe principiul primul venit, primul servit.

„Produsele (...) sunt căutate și apreciate de clienți, iar din acest motiv am decis să anunțăm și să organizăm acest eveniment de vânzare, cu stocuri generoase, pentru a da șanse tuturor de a intra în posesia produsului dorit. Telefoanele rămân în topul celor mai vândute produse la Altex în 2022”, a declarat Raul Filip, director achiziții Altex România.

Altex a pregătit un stoc generos de astfel de produse de top în nuanțele, Space Black, Deep Purple, Gold, Silver, care va fi disponibil, exclusiv online, pe altex.ro și în aplicația Altex, începând cu data de 14 februarie, de la 07:00 dimineața. Produsele respective se pot achiziționa prin plată cu card bancar, de debit sau de credit, dar și prin OP sau rate online Credex.

În campania de vânzare a produselor Apple, la Altex, fiecare client va putea achiziționa o singură bucată pentru iPhone 14 Pro sau iPhone 14 Pro Max.



Romexpo organizează o nouă ediție a evenimentului #TotulPentruCasaTa - un concept care prezintă evoluția sectorului home&deco și tendințele care vor domina în perioada următoare.

Manifestarea se desfășoară în perioada 23 – 26 martie 2023, în pavilionul B2 al Centrului Expozițional.

Și anul acesta, #TotulPentruCasaTa promovează cele mai inspirate produse pentru design interior și aduce în prim plan creativitatea și originalitatea companiilor care se adaptează atât trendurilor, cât și nevoilor celor care doresc să-și amenajeze o casă.

Firmele care au soluții pentru amenajarea spațiului exterior, sisteme de automatizare și monitorizare a locuinței, accesorii pentru optimizarea costurilor aferente încălzirii, răcirii și iluminatului, piese de mobilier și accesorii, materiale de construcții, sisteme smart de încălzire și răcire sau oferă consultanță de design, sunt invitate să participe la #TotulPentruCasaTa2023.

Expozanții înscriși până la această dată anunță prețuri imbatabile la produsele și serviciile pe care le prezintă la târg. Mai mult decât atât, pe durata celor patru zile, aceștia oferă vizitatorilor consultanță gratuită pentru planurile de construcție și amenajare a oricărui tip de spațiu.

Conceptul #TotulPentruCasaTa reunește târgurile cu tematică home&deco din programul expozițional al Romexpo: Construct Ambient Expo, Romtherm, Expo Flowers & Garden și Mobila Expo.

PROGRAM DE VIZITARE
23 - 25 martie (joi - sâmbată): în intervalul orar 10:00 – 18:00
26 martie (duminică): în intervalul orar 10:00 – 16:00



Un seism de 7,8 grade a avut loc luni, 6 februarie 2023, la orele dimineții, în sud-estul Turciei, în apropierea frontierei cu Siria, în zona Pazarcik (Kahramanmaras). Un alt cutremur, de 7,6 grade, s-a produs la prânz în zona Elistan.

Cutremurele, urmate de zeci de replici, au fost simţite foarte puternic în provinciile Gaziantep, Sanliurfa, Diyarbakir, Adana, Adiyaman, Malatya, Osmaniye, Hatay şi Kilis.

Numărul morţilor din Turcia şi Siria ajunsese la cel puţin 2.361 de persoane la orele amiezii, preciza vicepreşedintele turc Fuat Oktay, citat de CNN. Tot el vehicula la acel moment un număr de 9.733 de persoane rănite.

Numărul total de morţi în Siria este de 820. Agenţia Arabă Siriană de Ştiri (SANA) raportează 430 de decese în zonele controlate de guvern, iar grupul cunoscut oficial ca Apărarea Civilă Siria a raportat 390 de decese în zonele controlate de opoziţie.

Regiunea din nord-vestul Siriei care a fost afectată de cutremurul luni are 4,1 milioane de oameni care se bazează pe asistenţă umanitară, potrivit Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Majoritatea acestor oameni sunt femei şi copii şi, pe lângă cu dezastrul cauzat de cutremur, comunităţile siriene se luptă cu un focar de holeră, pe fondul unei ierni aspre cu ploi abundente şi zăpadă, a mai transmis OCHA.

Cutremurul de luni este cel mai mare dezastru care a lovit Turcia din 1939 încoace, a spus preşedintele ţării, Recep Erdogan. În 1939, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste 110.000 de clădiri au fost distruse de un cutremur la fel de puternic.

Preşedintele Erdogan a spus că 45 de ţări s-au oferit să ajute eforturile de căutare şi salvare. Un număr de 139 de lucrători francezi de la securitatea civilă vor zbura în Turcia luni seară pentru a ajuta eforturile de căutare şi salvare, a declarat ministrul de interne al Franţei, Gerald Darmanin, citat de CNN.

Preşedintele american Joe Biden afirmă că a „autorizat un răspuns imediat al SUA” în urma cutremurului cu magnitudinea 7,8 care a lovit Turcia şi Siria.

„Echipele noastre pornesc rapid pentru a începe să sprijine eforturile turceşti de căutare şi salvare şi să răspundă nevoilor celor răniţi şi strămutaţi de cutremur”, a spus Biden, citat de presa internaţională.

Qatar şi Kuweit vor înfiinţa o punte aeriană pentru fluxul de ajutor umanitar în Turcia. Emirul din Qatar, şeicul Tamim bin Hamad Al-Thani, a declarat că Grupul Internaţional de Căutare şi Salvare (QSART) din Qatar va zbura în Turcia, purtând cu ei vehicule specializate de salvare şi căutare şi ajutoare de ajutor, corturi şi provizii de iarnă pentru a înfiinţa spitale de campanie la sosire, conform Qatar News Agency (QNA).

ONU este pregătită să sprijine eforturile de răspuns în caz de urgenţă în urma cutremurului din Turcia şi Siria, a spus şi secretarul general al ONU Antonio Guterres. Mai mult, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (IFRC) spune că „lansează asistenţă imediată în numerar” din fondul său de urgenţă pentru răspuns la dezastre pentru a ajuta eforturile de căutare şi salvare din ambele ţări.



REALITATE. 80% dintre candidații de peste 45 de ani simt că există o reticență a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susțin că au participat la cel puțin un interviu de angajare la care au fost discriminați din cauza vârstei. De cealaltă parte, 1 din 3 recrutori recunoaște că a refuzat cel puțin o dată un candidat din cauza vârstei sale.

O nouă lege crește vârsta de pensionare de la 61 de ani și 9 luni la 62 de ani, în cazul femeilor, și vizează creșterea treptată a acesteia până la 65 ani în 2035, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților. În prezent, pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 39,5% dintre cei peste 10,8 milioane de cetățeni români inactivi economic, potrivit datelor recensământului efectuat de Institutul Național de Statistică (INS). Totodată, datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că aproape 63% dintre șomerii înregistrați în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani.

Vârsta candidaților recrutați contează în ochii a peste 15% dintre recrutori, în timp ce mai mult de jumătate (57%) spun că acest lucru depinde foarte mult de specificul jobului. Atunci când analizează un CV, pe lângă vârstă, recrutorii se mai uită în special la experiența și studiile candidatului (peste 85%), dar și la locație. Când vine vorba de candidații mai în vârstă, 34% dintre recrutori spun că sunt îngrijorați de lipsa candidaților de experiență cu tehnologia, 14% de rezistența lor la schimbare, alți 14% de lipsa de deschidere privind învățarea de lucruri noi și de riscul crescut al apariției unor probleme de sănătate (tot 14%).

„Deși vârsta nu ar trebui să fie un criteriu important în procesul de recrutare, realitatea de pe piața muncii arată diferit, iar angajații de peste 45 de ani întâmpină dificultăți în a concura cu candidații tineri pe poziții unde contează mai mult capacitatea de adaptare și dinamismul, decât experiența propriu-zisă. Pe termen lung, creșterea vârstei de pensionare va pune și mai multă presiune pe candidații mai în vârstă de sex feminin, categoria vizată de această măsură. Pentru a diminua efectele creșterii vârstei de pensionare, este nevoie de programe de instruire și reconversie profesională, astfel încât candidații de peste 45 de ani să rămână relevanți pe piața muncii”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Trei din patru candidați participanți la sondajul portaului de angajări spun că au de gând să mai lucreze și după pensionare, 62% doar pentru a rămâne activi, iar 38% pentru că au nevoie de bani. În acest sens, peste 35% ar lua în calcul să învețe o nouă specializare care să le ușureze experiența găsirii unui job, doar dacă le-ar solicita acest lucru angajatorul actual sau un potențial angajator, 33% dacă acest lucru ar fi disponibil gratuit și aproape 12% ar învăța o nouă specializare indiferent de cost.

Dintre cei care au răspuns afirmativ, 39% ar participa la cursuri de formare în domeniul informaticii sau al altor tehnologii, 13% ar învăța o limbă străină, tot 13% ar urma un curs pentru dezvoltarea abilităților de conducere sau de management și aproape 10% ar participa la un curs de formare în domeniul relații cu clienții.

Sondajul a fost efectuat în perioada ianuarie - februarie, pe un eșantion de 1.122 de candidați și 214 de recrutori din România.



Hidrologii I.N.H.G.A. informează că, în prezent, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) este în scădere, având valoarea de 7700 m3/s, însă, acesta se menține peste media multianuală a lunii februarie (5300 m3/s).

Conform buletinului hidrologic informativ, se vor înregistra, de asemenea, scăderi ale debitelor în aval de Porțile de Fier.

„În ceea ce privește prognoza hidrologică a râurilor, menționăm că nivelurile acestora la stațiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenție, iar debitele medii zilnice vor fi relativ staționare până săptămâna viitoare, cu excepția râurilor din jumătatea de vest a țării, unde vor fi în scădere (intervalul 03.-04.02.2023). Totodată, în același interval sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri, mai ales din Oltenia şi Banat, ca urmare a precipitațiilor lichide prognozate. Precizăm că formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) existente pe râurile din Moldova și estul Transilvaniei vor fi în extindere şi intensificare și își vor face apariția și pe unele sectoare de râu din nord-vestul, vestul şi centrul țării”, se menționează într-un comunicat de presă recent.



Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului Agriculturii, Petre Daea, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles.

Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polinia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.

Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață. Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa trei milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole.

Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor. România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare.

În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1,02 milioane tone porumb, 640.000 tone grâu, 650.000 tone floarea soarelui și 370.000 tone rapiță. România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare.

Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 milioane tone, porumbul la nivelul de 0,38 milioane tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 milioane tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

„Noi credem că este necesară o mai bună protecție a producătorilor interni, prin reintroducerea controlului fitosanitar aleator la frontieră, care să evite introducerea de boli și dăunători noi în România și menținerea unui mediu de afaceri stabil și previzibil pentru fermierii români. Am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la elaborarea unor propuneri de măsuri de urgență pe care Comisia Europeană să le pună în aplicare. Fermierii au nevoie de sprijin pentru a-și putea continua activitatea”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Romani va continua să militeze activ ca autoritățile să ia în continuare în considerare acest subiect important și să adopte măsuri adecvate pentru a proteja fermierii români și industria agroalimentară locală.



4,5% dintre cererile de negociere trimise de consumatori către CSALB sunt respinse fără motive justificate de către bănci. Este cel mai mic procent de clasare din cei 7 ani de activitate ai Centrului. Acest lucru arată apetitul crescut al băncilor în a veni cu soluții la problemele consumatorilor.

În plus, se demonstrează că băncile au înțeles utilitatea și eficiența concilierii vs rezolvarea nemulțumirilor prin intermediul instanței. Principalele motive de clasare a cererilor de către bănci sunt: existența unui dosar în instanța de judecată, inițierea procedurilor de executarea silită și încercarea de a rezolva solicitarea direct cu consumatorul.

De exemplu, în plus față de negocieri, numărul cererilor soluționate direct de părți (după sesizarea CSALB), a fost în 2022 cât în doi ani anteriori la un loc (592 soluționări directe). Majoritatea soluționărilor directe aparțin IFN-urilor: 61% dintre cererile soluționate direct de către părți. Acestea sunt cazuri mai simple, care nu necesită implicarea unui conciliator, iar această creștere arată și faptul că mulți comercianți aplică în relație directă cu clienții lor diverse modalități de soluționare amiabilă a diferendelor.

„Atitudinea pozitivă a băncilor față de concilierea cu consumatorii a dat tonul performanței pe care au înregistrat-o negocierile anul trecut. În cazul anumitor bănci, mai ales cele care au integrat în strategia lor înlocuirea proceselor costisitoare din instanță cu înțelegeri amiabile în cadrul CSALB, apreciem că se pot contabiliza și rezultatele financiare din această deschidere spre rezolvarea problemelor pe care le au consumatorii. Este o relație de încredere și dialog în sistemul bancar pe care o îmbunătățim continuu prin intermediul conciliatorilor noștri de câțiva ani încoace. De aceea au fost închise anul trecut în instanță 145 de procese: părțile au vrut să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Este o dublare a numărului de cazuri față de 2021, când s-au înregistrat 67 de situații de acest fel.

În această direcție, CSALB recomandă fiecarei bănci în parte constituirea de dosare de conciliere în situațiile în care există posibilitatea stingerii unora dintre litigiile existente în instanță ca urmare a soluționării lor în cadrul CSALB. Apoi, băncile ar trebui să identifice consumatorii cu potențiale probleme și să-i direcționeze către conciliere în cazul în care nu reușesc să găsească o soluție prin negocierea directă cu aceștia. În plus, cererile care intră pe flux de restructurare sau cererile care privesc anumite aspecte din cadrul demersurilor de executare silită pot fi, de asemenea, negociate în cadrul CSALB. Nu în ultimul rând, în cazul în care există cereri clasate, dar ulterior se identifică o soluție pentru consumator, comerciantul îi poate recomanda acestuia depunerea unei noi solicitări către CSALB, dacă rezolvarea directă se dovedește imposibilă.

O altă recomandare pentru 2023 este ca mandatele din partea băncilor să aibă limite valorice superioare față de cele din ofertele comerciale pe care le au în portofoliu, un argument fiind și refuzul consumatorului față de oferta inițială a băncii (în cadrul încercării de soluționare directă). Luând în considerare faptul că se împlinesc trei ani de la extindere a competențelor CSALB în raport cu persoanele juridice, îndemnăm băncile să accepte cazuri care implică și acest tip de clienți, având în vedere faptul că pe parcursul anului 2022 au fost înregistrate 10 cereri venite din partea companiilor și doar una a fost negociată cu succes. Și aici riscul de a ajunge în instanță este la fel de mare”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

2022 este cel mai eficient an în relația dintre consumatori, bănci și IFN-uri, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB)

Au vut loc cele mai multe negocieri încheiate cu împăcarea părților; 145 de procese au fost închise pentru că părțile au dorit o rezolvare amiabilă; IFN-urile au rezolvat direct aproape 40% din solicitările care le-au fost adresate, iar beneficiile totale obținute în urma negocierilor au fost cele mai mari din ultimii 7 ani.

2.627 cereri a primit CSALB în anul 2022 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) și IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. În cei 7 ani de activitate este cel mai mare număr anual de cereri pentru rezolvarea amiabilă a nemulțumirilor în relație cu creditorii. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Majoritatea dintre ele au fost completate direct pe site-ul csalb.ro. O pondere importantă între cererile clasate (pentru care nu se formează un dosar de conciliere) sunt cererile respinse din motive obiective. De exemplu, în 2022 CSALB a primit 1.034 de cereri care vizează radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, dintre care: 317 cereri în raport cu băncile (reprezentând 18,5% din totalul cererilor adresate băncilor) și 717 cereri în raport cu IFN-urile (reprezentând 78,4% din totalul cererilor adresate IFN-urilor).

IFN-urile rezolvă direct (după sesizarea CSALB, dar fără aportul unui conciliator) aproximativ 40% din totalul cererilor care le sunt adresate, obiectul majoritar al acestora fiind radierea înregistrărilor din Biroul de Credit.

„Reamintim că cererile care au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, negocierea creditelor din programul Prima Casă, creditele cesionate etc., sunt clasate în mare parte. Motivul este că în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori inexistente”, se menționează într-un comunicat CSALB.

658 de negocieri între consumatori și bănci/IFN-uri s-au purtat în cadrul CSALB anul trecut. Pentru a doua oară în ultimii 7 ani de activitate a fost depășit pragul de 650 de dosare de negociere. Față de anul 2019, când au fost înregistrate 664 de negocieri, anul trecut eficiența a fost mult mai mare. Dacă în 2019 doar în 78% dintre cazuri părțile s-au împăcat, în 2022, 90% dintre negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților și acceptarea de către acestea a soluției date de conciliatorii Centrului (fiind cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor). Doar în 55 din negocierile purtate în 2022 una dintre părți sau ambele nu au acceptat soluțiile propuse de conciliatorii CSALB.

2 milioane de euro este suma rezultată în 2022 ca urmare a negocierilor dintre consumatori și bănci derulate în cadrul CSALB. Reduceri sau eliminări de comisioane, ajustări de dobândă, scăderea sau chiar ștergerea integrală a datoriei (în cazurile deosebit de dificile) sunt o parte dintre soluțiile acordate. În cei 7 ani de activitate, suma totală a beneficiilor a ajuns la 8 milioane de euro. Aproximativ 4.000 de euro este valoarea medie a beneficiilor pe care le-a primit un consumator în 2022, mai mică decât în 2021 (4.300 de euro), însă anul trecut au fost 50 de oameni în plus față de 2021 care au beneficiat de soluții favorabile în cadrul negocierilor.

47% dintre consumatorii care și-au rezolvat prin negociere cu banca solicitările adresate CSALB în 2022 au obținut beneficii între 1.000 și 5.000 de euro. 11% dintre ei (aproximativ 60 de persoane) au reușit să obțină beneficii în urma negocierilor de peste 10.000 de euro.

 

 



Unul dintre curierii unei companii specializate, aflat pe traseu, marți, 31 ianuarie 2023, a încasat o sumă ramburs printre care s-au regăsit și bani de jucărie (Play Money).

Potrivit unui comunicat de presă al companiei de curierat, bancnotele false au fost inserate printre cele autentice. Reprezentanții firmei de curierat afirmă că banii falși imită foarte bine materialul din care sunt confecționate bancnotele originale, fiind aproape identice, aspect care a făcut imposibilă depistarea la încasarea ramburs.

„Astfel de acțiuni sunt regretabile și de netolerat. Curiera Transport Solutions cooperează deja cu organele abilitate și ne dorim pe această cale să îi avertizăm și pe ceilalți furnizori de servicii de curierat de incident pentru a spori atenția în cazul colectărilor de tip ramburs”, a declarat Silvia Duță, CEO & Fondator.

Un număr de 2.871 de bancnote false româneşti au fost expertizate la BNR în 2021, cu 27,5% mai puţine faţă de anul 2020, conform raportului BNR pentru anul respectiv.

Dintre acestea, cea mai mare distribuţie a falsurilor a fost înergistrată în luna august 2021, respectiv 685. Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 de lei, cu 2.697 de bucăţi, din care o bucată capturată de poliţie, urmată de bancnota de 200 de lei, cu 143 de falsuri, şi bancnota de 50 de lei, cu 23 de falsuri.

Cupiuri românești tip Play Money se găsesc la liber, un mare comerciant online având la dispoziție astfel de „bilete de bancă”: https://www.ebay.com/itm/115261450481

file false II

 

Potrvit situaţiei hidrometeorologice actuale şi prognozei meteorologice pentru următoarele 48 de ore, hidrologii I.N.H.G.A. au emis o atenționare de Cod galben, care este valabilă începând de vineri, 27 ianuarie, la ora 10:00, până sâmbătă, 28 ianuarie la miezul nopții.

În acest interval, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, propagării şi cedării apei din stratul de zăpadă, sunt vizate râuri din următoarele bazine hidrografice:
• Vedea – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Văleni (judeţele: Olt, Argeş şi Teleorman);
• Argeş – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Malu Spart - amonte stația hidrometrică Budeşti (judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi),
• Prahova – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Prahova (judeţele: Prahova şi Ialomiţa);
• Călmăţui (judeţele: Buzău şi Brăila);
• Buzău – afluenţii aferenţi sectorului situat în aval de stația hidrometrică Măgura - amonte stația hidrometrică Baniţa (judeţele: Prahova şi Buzău)
• Râurile din Dobrogea (judeţele: Tulcea şi Constanţa).

Harta nFenomenele vizate constau în scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE.

„Deoarece există riscul creșterii rapide a nivelului apei, recomandăm vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații”, se menționează într-o informare transmisă la redacție de cei de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A).

 

Opt din 10 persoane au potențialul de a-și schimba locul de muncă, un procent comparabil cu media globală, relevă studiul „Future of recruitment” efectuat de Boston Consulting Group și The Network, susținut în România de BestJobs, partener The Network de 12 ani.

Studiul conturează profilul candidatului român în raport cu alte naționalități și evidențiază încrederea acestuia în găsirea de noi oportunități profesionale, raportate la nevoile și dorințe actuale.

Un salariu mai mare, beneficii mai bune (80%), șanse mai mari de promovare (37%) sau o poziție mai interesantă care necesită ceva experiență (36%) sunt cele mai importante lucruri pe care candidații le așteaptă de la o ofertă. Totodată, 60% ar refuza o ofertă bună dacă, în timpul procesului de recrutare, au o experiență negativă.

Românii își doresc mai mult un echilibru între job și viața privată și aprecierea meritelor la locul de muncă, comparativ cu media globală, potrivit studiului realizat în perioada august-septembrie 2022. Astfel, în ceea ce privește mediul de lucru și cultura organizațională, aprecierea din partea șefilor pentru munca depusă este mai mult un factor determinant în căutarea unui job pentru români, decât pentru candidații din alte state (33% față de 14%), în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important pentru 41% dintre români față de 19% dintre candidați la nivel global.

„În contextul socio-politico-economic actual, românii au învățat să fie mai prudenți. Așadar, preocuparea mai mare pentru planificarea pe termen lung a carierei și nevoia de stabilitate și siguranță financiară este o tendință observată tot mai mult la nivel național”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Studiul evaluează viitorul recrutării din 160 de țări, printre care și România. Printre descoperiri se mai numără faptul că salariul și bonusurile reprezintă un „deal breaker” pentru 53% dintre români și 21% dintre candidații din alte țări, în timp ce pentru 48% dintre români versus 14% dintre candidații din alte țări un factor determinant este timpul liber plătit. Salariul, bonusurile și echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt mai presus de siguranța locului de muncă, care este un deal breaker pentru 35% dintre români și 15% dintre candidați la nivel global.

Cu toate acestea, persoanele din diferite categorii țintă apreciază în mod diferit flexibilitatea locului de muncă și/sau a programului de lucru. Spre exemplu, persoanele care lucrează în IT pun preț mai mare pe flexibilitate, spre deosebire de persoanele care nu își desfășoară activitatea profesională la un birou (45% versus 22%).

La fel ca alte state, românii preferă modelul de muncă hibrid, urmat fiind în topul preferințelor de munca exclusiv de la birou. În plus, 73% dintre români și-ar dori un loc de muncă stabil și un echilibru între viața profesională și cea privată, astfel încât să aibă timp pentru familie, prieteni și hobby-uri, față de 69% dintre candidații din alte state.

Spre deosebire de media globală, românii sunt mai motivați să se alăture unei companii și ulterior să avanseze într-o poziție de conducere (41% versus 36%). Așadar, românii sunt mai reticenți la a renunța la timpul liber în detrimentul muncii, pentru a promova. Deschiderea către nou îi definește pe angajații români, astfel că 34% au afirmat că își doresc să lucreze cu tehnologii interesante.

De asemenea, spiritul antreprenorial nu este atât de dezvoltat la nivel național (11%), comparativ cu media globală (16%) și românii preferă un loc muncă cu normă întreagă în detrimentul unui job cu jumătate de normă, care le-ar permite să își desfășoare propriile proiecte în paralel

 



Pagina 10 din 20
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol