Volumul de lemn pus pe piață de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva până la finalul acestui an a fost suplimentat cu 500.000 de metri cubi, propunerea directorului general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, fiind aprobată de Consiliul de Administrație în ședința din 10 octombrie 2022.

Astfel, față de un program inițial de 9,5 milioane metri cubi recoltați din pădurile proprietatea publică a statului, până la finalul anului vor fi puși pe piață 10 milioane de metri cubi, din care 3,9 milioane de metri cubi vor fi oferiți ca lemn fasonat, iar 6,1 milioane de metri cubi ca lemn pe picior.

„Menționăm că ponderea lemnului fasonat pus pe piață de Romsilva a crescut în acest an la 39%, față de 26% pe parcursul anului trecut”, se arată într-un comunicat de presă al Romsilva.

De asemenea, Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat, în aceeași ședință, un volum de 10 milioane de metri cubi pentru a fi recoltați în 2023 din pădurile proprietatea publică a statului. Din acest volum, 50% va fi valorificat ca lemn fasonat, exploatat prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii de exploatare forestieră, și 50% prin licitații de vânzare a lemnului pe picior către agenții economici atestați.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.
Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

În perioada 13 – 15 octombrie, Romexpo a organizat, în pavilionul B1 al Centrului Expozițional, #DENTAROMMEDICA2022 - un concept cu tematică medicală. La eveniment au participat medici stomatologi, specialiști și antreprenori din industria medicală, precum și studenți de la universitățile de profil.

97 de firme expozante, din 10 țări: Bulgaria, China, Elveția, Franța, India, Italia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, au ilustrat tendințele și inovațiile din medicina dentară și generală, au prezentat ofertele speciale la aparatură, echipamente, accesorii și materiale și au găsit soluții eficiente și rapide pentru dezvoltarea business-ului.

„Feedback-ul pozitiv primit după eveniment ne arată că #DENTAROMMEDICA2022 a facilitat interacțiunea dintre antreprenorii care activează în zona serviciilor medicale, personalitați recunoscute din domeniu și viitori specialiști. Mulțumim companiilor care s-au alăturat acestui concept și sperăm ca #DENTAROMMEDICA să se dezvolte, iar numărul participanților să crească de la an la an. De asemenea, le suntem recunoscători vizitatorilor pentru că au ajuns la Romexpo și le recomandăm să urmărească programul nostru expozițional, pentru că urmează alte manifestări de succes”, transmite Oana Netbai – PR Romexpo.

#DENTAROMMEDICA2022 a prezentat atât tehnologiile anului din domeniul stomatologiei și medicinei generale, cât și tehnicile și procedurile avansate ale unor specialiști renumiți, manifestarea având și o latură academică.

De la eveniment nu au lipsit demonstrațiile practice, reducerile considerabile și posibilitatea de testare a echipamentelor expuse. Mai mult decât atât, prin intermediul cursurilor de perfecționare, profesioniștii din domeniu au avut șansa să-și actualizeze cunoștințele de specialitate și și-au îmbunătățit abilitățile practice.

În cadrul #DENTAROMMEDICA2022, Prof. Univ. Dr. Augustin Mihai a susținut un curs de chirurgie ghidată, unde participanții au descoperit care sunt etapele realizării ghidului protetico - chirurgical 3D, cum se înserează implanturile cu ajutorul ghidului chirurgical și care sunt datele specifice privind chirurgia ghidată 3D de înserare a implanturilor în scop protetic.

Dacă 2021 poate fi considerat un an de sedimentare a schimbărilor apărute după debutul pandemiei, 2022 a adus noi provocări și incertitudini. Cu toate acestea, pe plan profesional, 37% dintre angajații români consideră că nu au fost mari diferențe față de anul anterior, 26% au perceput acest an ca fiind mai rău, în timp pe pentru 31% a fost chiar mai bun, după cum arată cel mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs.

După toate schimbările din anii precedenți, angajații români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%), pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), pe regăsirea satisfacției la job (10%), pe evitarea burnout-ului (8%) și pe păstrarea jobului actual (6%).

„Anul 2022 a găsit angajatul român epuizat după atâtea schimbări, dar totodată alert și dornic să reia controlul asupra viitorului său profesional. Cele mai mari provocări din acest an au fost date de contextul economic și de starea de sănătate mintală și emoțională. Tocmai de aceea, observăm că obiectivele sale au fost între a-și crește veniturile și a-și asigura echilibrul emoțional. Datele sondajului arată că nu pare să fie cazul să vorbim despre „quiet quitting”, care ar reprezenta o renunțare tacită la job, ci mai degrabă despre reevaluarea priorităților, despre nevoile ce trebuie îndeplinite și despre decizii asumate. Mai concret, angajații au fost cât se poate de transparenți atunci când și-au dorit un job nou, mai multă flexibilitate sau un salariu mai mare, și nu au decelerat doar pentru a declanșa o astfel de reacție de la angajator”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Totodată, 34% dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs declară că au reușit în acest an să restabilească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce 28% și-au crescut veniturile. Pentru alții, important a fost să obțină o promovare (14%) sau să ducă la bun sfârșit un proiect dificil (10%).

65% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că un angajat ar trebui să își caute un job care să îi aducă satisfacție astfel încât să își dorească să evolueze, în timp ce 25% consideră că trebuie să fie tot timpul proactiv și să încerce să își depășească atribuțiile și numai 7% au spus că trebuie îndeplinite doar sarcinile din fișa postului și nimic în plus.
În perspectivă, o treime dintre angajați spun că și-ar pierde motivația dacă angajatorul nu le-ar mări salariul astfel încât să compenseze scumpirile. Ceilalți au menționat lipsa aprecierilor (17%), stresul (16%), lipsa de împlinire la job (11%) și volumul prea mare de muncă (7%) printre cauzele demotivării.

În ultimele trei luni, pe platforma BestJobs, s-au înmulțit căutările după cuvântul cheie „flexibilitate”, atunci când vine vorba despre noi oportunități de lucru. Întrebați ce reprezintă pentru ei flexibilitatea în raport cu jobul, jumătate dintre respondenți au menționat un program pe care să și-l adapteze după nevoi, cu condiția să termine toate sarcinile la timp. Pentru alți 25%, flexibilitatea are legătură cu relația cu angajatorul, așteptându-se să obțină mai multă înțelegere din partea acestuia, iar pentru ceilalți, acest concept se traduce în posibilitatea de a lucra de oriunde și oricând.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie, pe un eșantion de 1.325 de utilizatori de internet.

În perioada 13 – 15 octombrie, ROMEXPO organizează conceptul cu tematică medicală #DENTAROMMEDICA2022. Evenimentul are loc în pavilionul B1 al Centrului Expozițional și se adresează medicilor stomatologi, specialiștilor și antreprenorilor din industria medicală, precum și studenților de la universitățile de profil.

97 de firme expozante, din 10 țări: Bulgaria, China, Elveția, Franța, India, Italia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, vin la ROMEXPO să prezinte cele mai noi tehnici și tehnologii din industria stomatologică și medicală.

„Prin intermediul acestui concept ne propunem să facilităm interacțiunea dintre antreprenorii care activează în zona serviciilor medicale și sunt în căutare de personal, idei sau de soluții tehnologice pentru dezvoltarea business-ului pe care îl dețin, dar și dintre specialiști renumiți și viitorii profesioniști din domeniu, cu scopul îmbunătățirii serviciilor de medicină dentară și generală din România. Îi invităm pe toți cei interesați să viziteze #DENTAROMMEDICA2022 și să se bucure atât de aspectul academic al evenimentului, cât și de promoțiile pregătite de companiile expozante”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO.

Pe parcursul celor trei zile de eveniment, vizitatorii au ocazia să-și actualizeze cunoștințele de specialitate, își pot completa pregătirea teoretică și chiar au șansa să își îmbunătățească abilitățile practice. De asemenea, ei pot avea contact direct cu profesioniști renumiți din industrie și sunt invitați la business networking.

Cu acest prilej, Prof. Univ. Dr. Augustin Mihai susține, în Sala Madgearu din pavilionul B3, CURSUL DE CHIRURGIE GHIDATĂ, pe următoarele subiecte: etapele realizării ghidului protetico - chirurgical 3D; înserarea implanturilor cu ajutorul ghidului chirurgical și prezentarea datelor specifice privind chirurgia ghidată 3D de înserare a implanturilor în scop protetic. Detalii suplimentare pe www.icoi.ro

Mai mult decât atât, cei interesați au ocazia să achiziţioneze aparatură, echipamente, accesorii, materiale, produse chimico-farmaceutice pentru medicină dentară și generală, la prețuri speciale.

Detalii suplimentare pe www.denta.ro și www.rommedica.ro. Rămânem conectați în social media @ROMEXPO.

Pandemia de Covid-19 a schimbat comportamentul românilor și i-a inspirat să redescopere dragostea pentru animalele de companie. Conform studiului realizat de Ipsos pentru Mars Petcare, 78% dintre gospodăriile din România au un animal de companie. Dintre acestea, 57% au acasă un cățel și 45% o pisică.

Atunci când vine vorba despre prietenii patrupezi, 42% dintre cei care aveau deja un cățel înainte de pandemie au adoptat încă unul, în timp ce 5% dintre gospodării au devenit părinți de cățeluși odată cu introducerea restricțiilor de Covid-19.

Românii au înțeles că decizia de a adopta un prieten patruped înseamnă un angajament pe termen lung, așa că mai mult de jumătate (51%) dintre adopțiile de la începutul pandemiei au fost cățeluși cu vârsta de până la 12 luni, în timp ce 16% dintre cățeii adoptați au avut vârsta cuprinsă între 1-2 ani, 21% au avut vârsta între 3-7 ani și 11% au avut peste 8 ani.*

Odată cu ridicarea restricțiilor, oamenii și-au reluat viețile de dinainte de pandemie, s-au întors la birou și s-au trezit adesea în imposibilitatea de a avea grijă de animalele lor de companie. Mulți părinți au renunțat rapid la câinii lor, iar acest lucru a dus la creșterea numărului de animale abandonate. Mai mult, comparativ cu anul anterior, numărul animalelor adoptate aproape s-a înjumătățit în 2022.

„Cu toții avem puterea să contribuim la îmbunătățirea condiției și vieții animalelor prin conștientizare și schimbarea comportamentului. Ajutorul poate avea multe forme – de la o donație către o asociație sau un adăpost de animale, la voluntariat în adăposturi de animale și până la educarea copiilor noștri și a-i învăța de ce este important să tratăm întotdeauna animalele cu respect și bunătate. La Mars, credem că fiecare animal merită o familie iubitoare. Ca parte a planului nostru de a construi o lume mai bună pentru toate animalele, ne-am propus să susținem concret adăposturile, campaniile de adopție și să educăm părinții de animale aflați la început de drum despre importanța de a avea grijă de animalele lor în mod responsabil” a declarat Mihaela Negrescu, Portfolio Manager Pedigree | Mars Central Europe.

Mars încurajează adopția cățeilor și pisicilor din adăposturi

Creșterea interesului pentru căței în timpul pandemiei a dus automat la creșterea comerțului ilegal cu animale. În 2020, comerțul ilegal cu animale a înregistrat creșteri în întreaga Europa, cele mai multe animale fiind provenite din Europa de Est și vândute în Europa de Vest. Deseori, vânzătorii ilegali nu oferă documente de identificare sau certificate de vaccinare ale animalelor.

Mai mult, puii de căței sunt ținuți în condiții precare și astfel dezvoltă deseori probleme de comportament, care îi pot face pe părinți să îi abandoneze sau să le găsească o altă casă după câteva luni. Adoptând dintr-un adăpost de animale, oferiți șansa pentru o viață mai bună unui animal care a fost abandonat și care este pregătit să meargă într-o casă sigură și iubitoare.

De asemenea, decizia de a adopta un animal de companie vine cu responsabilitate. Este important ca cei care doresc să aibă alături un prieten patruped să cântărească această decizie și, nu în ultimul rând, să urmeze sfaturile medicului veterinar pentru a-i oferi o viață bună și o alimentație adecvată.

În fiecare an pe 4 octombrie marcăm Ziua Mondială a Animalelor, ziua în care celebrăm animalele și drepturile acestora. Data reprezintă sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi, patronul spiritual al ecologiei și al animalelor.

Ziua de 4 octombrie a fost sărbătorită pentru prima dată în urmă cu aproape un secol, în 1925, de către Heinrich Zimmermann, scriitor german și apărător al drepturilor animalelor și își propune să îi unească pe toți cei care își doresc să facă o lume mai bună pentru animale. Însemnătatea acestei zile a crescut odată cu pandemia de Coronavirus, atunci când oamenii și-au dat seama de impactul pe care îl pot avea asupra calității vieții animalelor.

*Raportul Ipsos realizat pentru Mars Petcare a fost realizat în 8 țări europene (Austria, Belgia, Danemarca, Italia, Spania, Suedia, România și Ungaria) pe un eșantion total de 8,028 de respondenți în perioada martie 2020 – februarie 2021 și 8,088 de respondenți din martie 2021. Dintre respondenți, 1,061, respectiv 1,100 au fost din România.

Instant Factoring, companie care își propune să ajute atât microcompaniile, precum și companiile de dimensiuni mici și mijlocii să se dezvolte, a realizat un studiu al industriei de producție și furnizare de servicii. Pentru a înțelege mai bine provocările micilor antreprenori în contextul pandemiei și al conflictului politico-militar din Estul Europei, Instant Factoring a realizat în perioada 1-20 iulie opt interviuri în profunzime cu proprietarii unor firme din industrie.

Pandemia de COVID-19 și efectele acesteia încă își fac resimțită prezența. Companiile românești au fost puternic afectate de criza de sănătate globală, iar acum, în contextul conflictului economico-militar din Ucraina, lucrurile par să se înrăutățească. În cazul producătorilor și furnizorilor de servicii, cererea a scăzut semnificativ în primul an pandemic. De altfel, volumul cifrei de afaceri din segmentul serviciilor au suferit o scădere drastică în luna aprilie a anului 2020, cu 72,8% față de luna martie a aceluiași ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Primul efect economic pe care l-a avut începerea conflictului militar din Ucraina a fost creșterea prețurilor materiilor prime. La doar șase săptămâni de la izbucnirea războiului, producătorii au înregistrat o creștere de 25%, potrivit lui Tiberiu Stoian, antreprenor și fondator al fabricii Exonia.

„În unele industrii ca urmare a creșterii generalizate a prețurilor și a reducerii puterii de cumpărare acest puseu inflaționist a dus la restrângerea cererii. O parte dintre clienți au încercat să-și eficientizeze costurile sau să reducă anumite categorii de achiziții care nu erau de primă necesitate. Astfel că, odată cu creșterea prețurilor a venit o temperare a cererii ceea ce era de așteptat. Inclusiv autoritățile și instituțiile bancare au încercat ca prin politicile monetare să tempereze consumul astfel încât să prevină creșterea procesului inflaționist”, explică Tiberiu Stoian.

Scădere alarmantă a cererii în perioada pandemiei

În situațiile de criză, companiile reduc costurile pentru serviciile de marketing și publicitate, motiv pentru care activitatea în această industrie a scăzut considerabil, mai ales în primul an de pandemie. Furnizorii de servicii de marketing au fost nevoiți să se adapteze situației și să caute soluții care să îi ajute să își continue activitatea.

„Pandemia a avut un impact dur asupra pieței. Nu a mai fost nevoie de producție publicitară. Am avut cereri de la firme farmaceutice să realizăm vizierele folosite în recuzita sălilor de operații, unde se folosesc materiale de calitate. Am avut noroc că am avut un proiect care ne-a salvat în perioada de lockdown”, detaliază Cristian Benzce, proprietarul unei firme care oferă servicii de promovare.

Sincopele în lanțul de aprovizionare al producătorilor și reducerea cererii pe piață

Provocările la nivelul lanțurilor de aprovizionare au fost accentuale și de problemele apărute atât la nivelul materiei prime, cât și în ceea ce privește creșterea prețurilor la produsul finit.

„Odată cu creșterea prețurilor carburanților, la costul transporturilor a fost adăugat și costul materiei prime. Mulți producători au fost afectați pentru că au depins într-o mare măsură de furnizori puțini și majoritatea erau din Federația Rusă. Cu cât ponderea furnizorilor ruși la nivel de aprovizionare este mai mare, cu atât mai mult producătorii se confruntă cu sincope. De asemenea, au fost afectați și mulți comercianți care lucrau cu un număr mic de producători, chiar dacă aceștia erau europeni deoarece și-au diminuat și producția pentru că au intuit că va apărea o reducere a cererii”, punctează Tiberiu Stoian.

Lucrurile nu au stat mai bine nici pentru producătorii de mașinării și echipamente specifice, iar unii dintre ei afirmă că au înregistrat o reducere a cererii și a producției din cauza problemelor pe lanțurile de aprovizionare. De altfel, același lucru îl indică și statisticile Institutului Național de Statistică, care arată o scădere a producției industriale cu 36,2% în luna aprilie a anului 2020 față de luna precedentă a aceluiași an.

„Cererea către noi în perioada de pandemie a scăzut foarte mult pentru că multinaționalele au sistat investițiile. Încă nu am revenit la nivelul anterior pandemiei”, explică Daniela Binselan, proprietara unei firme de producție de mașini și utilaje.

Același lucru îl povestește și Nicu Negura, fondatorul unei firme producătoare de mașini și utilaje specifice: „Din 2014 am avut o creștere constantă, iar în anul 2019 am ajuns la o cifră de afaceri de 670 de mii de euro. În anul 2020, odată cu debutul pandemiei, cei 20 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar cifra noastră de afaceri a scăzut cu aproape jumătate față de anul precedent”.

Războiul din Ucraina, o nouă sursă de îngrijorare

Deși situația pandemică s-a îmbunătățit, lucrurile tot nu au stat prea bine pentru proprietarii firmelor de producție sau furnizoare de servicii. Conflictul politico-militar din Estul Europei nu a făcut decât să îngreuneze și mai mult activitatea companiilor, prin prisma faptului că au apărut sincope în lanțul de aprovizionare și timpul de livrare a comenzilor.

„Anumite echipamente electronice au avut termene de livrare amânate și întârzieri mari, cam cu 5-6 luni de zile. Când am avut problema asta le-am spus clienților realitatea, unele produse au fost înlocuite cu altele la care am reușit să obținem un termen de livrare mai bun, la altele am așteptat până au venit. Avem unele componente care din start au termen de livrare lung, sunt unele care se fac în Japonia și avem termen de livrare de 8-9 săptămâni”, detaliază Daniela Binselan.

Nu doar atât, dar prețurile pentru materiile prime au crescut considerabil în ultima perioadă pe fondul crizei energetice, iar pentru unele dintre ele, aceste prețuri fluctuează constant: „La partea de materii prime feroase și neferoase se aprovizionează mai greu și își schimbă prețul de la o oră la alta. Nu aș putea să spun cât de mult, dar primim oferte de preț pentru anumite metale, iar pe ofertă scrie că prețul e valabil 2 ore sau o zi”, explică proprietara aceleași firme.

Tot din cauza problemelor cauzate de războiul din Ucraina există probleme și în industria producătoare de carton, ceea ce duce la mărirea prețului acestuia și a ambalajelor. Sincopele lanțului de aprovizionare, închiderea mai multor fabrici producătoare de carton și imposibilitatea de a face față cererii crescute, a rezultat în îngreunarea activității producătorilor și în creșteri consistente în prețul de producție. De altfel, costul de producție a hârtiei și a cartonului a ajuns la un nivel record, atingând pragul de 134.70% în mai 2022, față de august 2021 când se situa la 109.71%, conform datelor EUROSTAT.

„Europa și-a oprit producția de celuloză la începutul pandemiei, ceea ce a dus la o scădere drastică a producției de hârtie, multe dintre fabrici fiind închise pentru că nu mai aveau comenzi. Majoritatea producătorilor s-au confruntat cu probleme de aprovizionare, iar când lucrurile s-au mai normalizat a început războiul. Costurile hârtiei și ale cartonului s-au dublat acum față de anul trecut”, explică Nicolae Oprea, proprietarul unei firme producătoare de carton ondulat.

Factoringul, soluție pentru menținerea afacerilor pe linia de plutire

Majoritatea producătorilor și furnizorilor de servicii au întâmpinat probleme legate de optimizarea cash-flow-ului cauzate, mai ales, de îngreunarea lanțului de aprovizionare și de creșterea prețului la materii prime. Pe lângă acestea se mai adaugă și mărirea termenelor de plată, care pentru unii dintre ei s-au dublat, de la 30 la 60 de zile. De aceea, mulți dintre ei au apelat la factoring, un serviciu financiar care oferă posibilitatea de a încasa valoarea facturilor înainte de termenul de facturare.

„Dacă un proiect se prelungește prea mult, înseamnă luni în plus de dat salarii, plătit chirii sau utilități. Avem deja două proiecte care trebuiau livrate la finalul lunii august, dar nu le-am putut onora pentru că avem câteva componente care au venit abia în septembrie. Asta înseamnă că nu vom livra nici către client la termen și nici pentru noi nu va fi bine, pentru că la aceste întârzieri se mai adaugă și termenele de plată de 60 de zile. Noroc cu factoringul că reușim să mai dezghețăm situația”, explică Nicu Negura, antreprenorul unei fabrici de echipamente industriale.

Creșterea termenelor de plată, o tendință generală pe piață

O altă cauză pentru care producătorii nu se pot descurca cu creșterea prețurilor este legată de termenele de plată.

„Clienții care nu mai reușesc să-și acopere bugetul încearcă să eșaloneze plățile. În aceste condiții termenul de plată se extinde, chiar la 120 de zile. În special clienții de calibru mai mic solicită termene de plată îndelungate, de aici și problemele de cash-flow”, mai explică Tiberiu Stoian.

În anumite industrii, furnizorii de materie primă nu acceptă termene de plată, ci își doresc să fie plătiți la cumpărare, lucru care, de asemenea, produce probleme în cash-flow: „Pentru a cumpăra lemn, fier, nu există plată la termen, plătești pe loc. Dacă îți trebuie 20 de bare, te duci și le achiți. Astfel, dacă standurile se fac din lemn și fier trebuie să le plătesc înainte și, din acest motiv, am apelat la factoring” spune Cristian Bencze, proprietarul unei firme de producție publicitară.

Alți antreprenori au utilizat factoringul pentru a plăti salariile angajaților și fac eforturi pentru a-și păstra personalul. Începând cu luna martie a acestui an, restricțiile cauzate de pandemie au început să se relaxeze, ceea ce a făcut mult mai ușoară mobilitatea interstatală. Astfel, dacă la începutul anului 2020 mulți români din străinătate s-au întors înapoi în țară, acum aceștia au ales să plece din nou, ceea ce cauzează o problemă a forței de muncă. Pe lângă acest lucru, mulți muncitori pleacă din companiile mici și mijlocii, fiind atrași de multinaționale.

„Am investit mult în capacitatea de producție și în forța de muncă. Când au scăzut comenzile a trebuit să fac o infuzie mare de capital pentru a le oferi salariaților anumite beneficii și să îi conving să nu plece”, spune Gabriel Pop.

Factoring-ul, opțiunea companiilor pentru dezvoltare

Dacă pentru unii factoringul a reprezentat soluția pentru a-și putea continua activitatea, pentru alții a fost soluția potrivită pentru a face investiții și pentru a-și dezvolta afacerile.

„Per ansamblu, au fost niște situații în care dacă nu aveam colaborarea cu Instant Factoring nu puteam să plătim sau eram în imposibilitate de plată pentru probleme urgente. Și nu în ultimul rând ne-a ajutat și să ne dezvoltăm, pentru că am avut lichiditate”, explică Andrei Enescu.

Pe alții, factoringul i-a ajutat să-și optimizeze cash-flow-ul și să treacă peste aceste probleme, pentru ca mai apoi să înceapă să facă investiții și să se dezvolte.

„În pandemie, pentru că nu am mai încasat la nivelul la care trebuia să încasăm, iar costurile pentru salarii și chirii nu s-au diminuat, am avut probleme cu cash-flow-ul. În momentul de față, compania este în creștere, ne dezvoltăm, deschidem noi locații și folosim banii încasați de la factoring atât pentru cheltuieli curente, cât și pentru investiții. În principiu, facturile de servicii de marketing pe care noi le scontăm de obicei prin Instant Factoring reprezintă undeva la 10% din cifra de afacere a grupului”, adaugă Alina Matache.

Semnele că războiul va continua luni de zile vor agrava valurile de șocuri economice din ce în ce mai mari. Banca Mondială, de exemplu, a avertizat că conflictul a provocat deja cea mai gravă creștere în prețurile mărfurilor din ultimii 50 de ani, motiv pentru care antreprenorii caută soluții de salvare.

„Problemele vor continua în următoarele luni, mai ales pentru antreprenorii mici și mijlocii. Am constatat în ultima lună o foarte mică reducere a costurilor de producție, de 2-3 %, ceea ce poate fi un semnal pozitiv”, conchide Tiberiu Stoian.

Aproximativ 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare efectuează plăți prin Internet/Mobile banking, în creștere cu 70% comparativ cu ponderea românilor care realizau plățile de această manieră în decembrie 2020, de 27%, relevă datele cuprinse în cercetarea de piață „Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor” realizată în luna iulie 2022 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandată de Asociația Română a Băncilor.

Smartphone-ul este folosit de aproape nouă din zece intervievați pentru accesarea serviciilor de Internet/Mobile banking și doar un sfert dintre utilizatori spun că folosesc laptopul în același scop, întrebarea fiind cu răspunsuri multiple. La nivel de gospodărie, șase din zece români declară că au aplicații de Mobile /online banking, dintre care doar 5% spun că nu utilizează.

Cercetarea de piață relevă accelerarea digitalizării în sistemul bancar, tendința de trecere la cashless și contactless fiind confirmată de modalitatea în care românii aleg să efectueze plățile în prezent. În tranzacțiile pe care le realizează în mod obișnuit, 4% dintre români utilizează numai cardul, 26% mai mult cardul, 34% numerarul și cardul în egală măsură, 23% mai mult numerar și 13% numai numerar, potrivit cercetării de piață IRES. În urmă cu șase ani, 94% din plățile retail din România se efectuau în numerar. Comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, 37% dintre respondenți consideră că folosesc mai mult cardul ca înainte, 49% că nu s-a shimbat nimic și 14% declară că folosesc mai mult numerar decât înainte.

Valoarea și numărul tranzacţiilor de plată cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi au crescut cu 53,3%, în decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2019. Valoarea tranzacţiilor de plată cu cardurile se cifrează la 48,5 miliarde lei, iar numărul tranzacţiilor de plată este de 365 milioane.

Gradul de incluziune financiară a ajuns la 68% în România la jumătatea anului 2022, potrivit cercetării, creșterea fiind cu 10 puncte procentuale peste nivelul raportat în anul 2017. În topul motivelor invocate de către cei care nu dețin un cont bancar se situează dorința de a nu fi urmărite veniturile/ cheltuielile, lipsa utilității unui cont, veniturile reduse și încasarea veniturilor în numerar. Patru din zece români respondenți în cadrul cercetării afirmă că utilizează cardul de credit. La finele anului 2021, în România existau 2,9 milioane de carduri de credit, numărul total de carduri fiind de 19,6 milioane. În ceea ce privește intenția de a contracta un card de credit în următoarele 12 luni, 15% dintre românii chestionați au declarat "sigur da" - 4% și "probabil că da" - 11%.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna iulie 2022 la solicitarea Asociației Române a Băncilor și cu sprijinul Institutului Bancar Român pe un eșantion de 1.066 respondenți adulți care utilizează servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3%.

Pandemia a adus viitorul muncii mai aproape și a transformat modul în care oamenii se raportează la un job. Cu generația Millennials predominantă pe piața muncii și odată cu introducerea angajaților din Gen Z, s-a schimbat și cultura organizațională, accentul fiind pus mai mult pe bunăstare și flexibilitate.

Cu toate acestea, 53% dintre tinerii generației Z și 45% dintre Millennials ar alege câștigarea unui venit mai mare, care să le asigure menținerea stilului de viață confortabil și lipsit de griji, versus mai multe zile de concediu, arată cel mai recent sondaj BestJobs.

23% dintre tinerii din Generația Z caută oportunități prin care să se dezvolte profesional, chiar și făcând compromisuri privind salariul, în comparație cu 10% dintre Millennials și 6% dintre cei din Generația X. Totodată, timpul liber petrecut cu familia sau cei dragi este o alegere mai bună decât venitul crescut pentru 17% dintre tineri, 25% dintre Millennials și 17% din Gen X.

„Tinerii din generația Z prețuiesc foarte mult independența, flexibilitatea și fericirea, iar viziunea lor despre muncă este mai mult una pragmatică decât aspirațională. Tocmai de aceea auzim în ultimul timp de «quiet quitting» - tendința prin care tinerii se dedică jobului strict cât este necesar, fără a depăși orele din program și fără a avea ambiția promovării. Totodată, se află într-o etapă de formare și sunt dispuși să renunțe la timpul liber în favoarea unui venit care să le permită să ducă stilul de viață dorit și să aibă acces la experiențe. Millennials, pe de altă parte, reprezintă o generație obișnuită să muncească mult, să își seteze obiective provocatoare, dar să se și bucure de beneficiile care vin odată cu un statut mai înalt și venit mai mare. Aceste generații sunt și cele care redefinesc cultura organizațională, punând în centrul ei bunăstarea angajaților și fericirea la job”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Odată cu înaintarea în vârstă, angajații acordă o importanță mai mare și sănătății personale și a celor din jur. Pentru cei din Generația X și cei de peste 58 de ani, venitul rămâne principala alegere în mai puțin de 40% din cazuri. În schimb, 45% dintre Boomers și 32% dintre cei din Generația X declară că în această etapă a vieții lor sănătatea este pe primul loc, mai presus de venit sau timp liber.

De la Gen Z la Boomers, preferințele angajaților la job sunt despre bunăstare, stabilitate și relații. Salariul este un criteriu comun

Când vine vorba de jobul pe care îl au în prezent, tinerii din Generația Z apreciază cel mai mult salariul (40%), posibilitatea de a lucra de la distanță (33%) și flexibilitatea programului (27%). Millennials se bucură și ei de salariu (48%), dar apreciază și siguranța locului de muncă (31%) și echilibrul între viața profesională și cea privată (29%). În timp ce persoanele cu vârsta între 42 și 57 de ani apreciază aceleași lucruri ca Millennials, cei trecuți de 58 de ani aleg, după salariu, relațiile avute cu colegii (37%), comunicarea cu superiorii (25%) și beneficiile extrasalariale (18%).

Mai mult de jumătate dintre tinerii din Generația Z, respondenți ai sondajului BestJobs, și-au început cariera profesională și au joburi entry level, unde câștigă între 2.000 și 3.000 de lei net pe lună. 17% au joburi part-time sau internship-uri și câștigă lunar între 1.000 și 2.000 de lei, în timp ce 30% câștigă peste 3.000 de lei.

Majoritatea angajaților preferă să lucreze pentru o companie privată, datorită expunerii la o gamă mai largă de sarcini, care le permit să învețe mai multe lucruri, adiacente domeniului de activitate. În plus, un astfel de loc de muncă le poate oferi mai multe beneficii extrasalariale și/ sau oportunități de dezvoltare profesională și personală. Dacă din Generația Z, aproape 70% lucrează pentru astfel de angajatori, procentul celor din Millennials care lucrează într-o companie privată este de 81%.

În contextul unui viitor incert, economisirea și dezvoltarea profesională sunt principalele lecții

Evenimentele ultimilor ani au format anumite obiceiuri în rândul oamenilor. Spre exemplu, 10% din Gen Z au început să economisească, în comparație cu 18% dintre Millennials și 20% dintre cei de peste 42 de ani. În schimb, peste 20% dintre tineri pun mai mult accent acum pe consolidarea cunoștințelor cu scopul de a obține rapid un job nou dacă situația va impune, în timp ce doar 13% dintre Millennials și 12% dintre Gen X și Boomers consideră asta o prioritate.

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 august - 11 septembrie pe un eșantion de 1.272 utilizatori de internet din România.

Dacă ai între 15 și 17 ani, Asociația Bloc Zero te invită să-ți imaginezi, pornind de la propria poveste de viață, cum va arăta viitorul tău și să-l transpui în scris. Textul tău poate fi scris în orice manieră stilistică: text autobiografic, eseu, scrisoare către persoana matură care vei deveni etc.

Textele vor fi selectate de scriitoarea Ana Maria Sandu și publicate online în cadrul proiectului luna.doc#9: Viitorul_în_construcție_, pe site-ul dedicat acestuia.

Ia-ți toată libertatea din lume, dar ai grijă ca textul tău să nu depășească 6000 de semne (cu tot cu spații).

Ai aici și câteva întrebări ajutătoare, ca să faci această „călătorie în timp”.
Cum ți-ai dori să arate societatea viitorului? Și cum o să ne găsim locul?
Cum pot contribui noile tehnologii la accelerarea progresului social și economic?
Care sunt posibilele soluții pentru problemele de mediu cu care ne confruntăm?
Cum va arăta piața muncii în următoarele decenii?
Cum putem construi societăți mai incluzive și mai sustenabile?

Ne interesează cum te raportezi la locul în care trăiești, înveți, cum ți-l imaginezi peste ani și unde te vezi la maturitate. Așteptăm textele voastre, împreună cu o scurtă descriere a fiecăruia dintre voi (nume, vârsta, orașul în care locuiești, liceul la care studiezi, interesele tale din timpul liber) la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., pînă la data 30 septembrie 2022, și suntem curioși în câte feluri se poate vorbi despre viitor. Participanții a căror texte vor fi selecționate spre publicare vor avea parte și de o întâlnire online cu Ana-Maria Sandu și Ramona Ferencz-Flatz, coordonatoarea proiectului.

Despre Ana Maria Sandu

Ana Maria Sandu este scriitoare și jurnalistă. A publicat șapte volume, cea mai recentă carte a sa este „Hortensia Papadat-Bengescu. Străina” (Editura Polirom, Colecția „Biografii romanțate”, 2021). Din 2016 a inițiat, împreună cu poeta Svetlana Cârstean, proiectul „Incubatorul de lectură”, care se adresează copiilor și adolescenților și implică ateliere de scris și de citit deopotrivă. Dar, mai ales, conștientizarea faptului că totul în jurul nostru e text și că literatura e mai mult decât o materie la școală, ci un organism viu, care ne vorbește despre noi înșine. Este redactor la revista Dilema veche.

Anunțată recent de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor ca soluție temporară pentru asigurarea încălzirii populației în această iarnă, plafonarea prețurilor la lemnul de foc și alte produse din lemn folosite pentru încălzire nu poate avea nici un efect: prețul lemnului se stabilește fie prin licitație, fie prin mecanisme de piață. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piață globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale.

Potrivit conducerii Asociației Industriei Lemnului (Prolemn), în ceea ce privește prețul lemnului de foc, RNP Romsilva a anunțat deja prețuri medii de 214 lei/m3, mult sub plafonul de 500 lei/m3 care se vehiculează pe surse. Plafonarea lor nu ar avea nici un efect.

„Piața peleților a fost mereu afectată de oferta redusă din producția locală față de o cerere în continuă creștere. Închiderea la începutul acestui an a capacităților de producție de la Rădăuți ale HS Timber au dezechilibrat-o și mai mult. Astfel, prețurile au crescut de la cca 1.000 lei/tonă acum doi ani la 2.200 lei/tonă anul trecut și au depășit în acest moment 3.700 lei/tonă la retaileri. Pentru că importurile de peleți veneau în principal din Rusia și Ucraina, acum trebuie să vină din SUA, ceea ce va escalada și mai mult aceste prețuri enorme”, menționează Cătălin Tobescu, reprezentant Prolemn. „Este o criză generalizată de resurse, complicată suplimentar de criza energetică care riscă să se acutizeze în sezonul rece.”

Cauza acestei crize de resursă, continuă experții Prolemn, vine pur și simplu din lipsa masei lemnoase pe piață, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile. Dacă înțelegem și acceptăm acest fapt simplu, soluțiile concrete pe care Asociația Industriei Lemnului – Prolemn le propune autorităților urmează logic.

1. RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane m3 în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane m3 în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei.
2. Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani de zile deja, blochează în acest moment minim 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora.
3. Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure.

„Nu putem depăși acest impas fără mobilizarea unui volum crescut de masă lemnoasă, care să țină la un nivel acceptabil prețul lemnului folosit pentru încălzire fără să amenințe industriile bazate pe lemn cu dispariția din cauza lipsei de resursă. Pădurile României au o creștere sănătoasă, de aproximativ 58 milioane m3 pe an, conform datelor Inventarului Forestier Național. Cu o recoltă de lemn sub 20 de milioane de m3 anual, populația va suferi de frig iar industriile bazate pe lemn vor fi condamnate”, au conchis cei de la Prolemn