Afişez elemetele după tag: MADR

În condițiile în care țara noastră are mai bine de 10.000 de operatori în agricultura ecologică, din care 9.200 sunt producători, la capitolul procesatori contabilizăm doar 270 de astfel de operatori, a declarat, miercuri, 4 decembrie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre.

„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (n.r. - în agricultura ecologică). Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punct de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a precizat șeful MADR.

În aceeași ordine de idei, ambasadorul Republicii Franceze în România, Michele Ramis, a afirmat că agricultura bio este o cerere clară a consumatorilor preocupaţi de o alimentaţie sănătoasă, dar este şi o dovadă în favoarea necesității protejării mediului.

„Agricultura ecologică este cel mai bun instrument pentru a răspunde acestei duble preocupări în continuă creştere a consumatorilor”, a spus Michele Ramis.

Găzduit de centrul comercial DN1 Value Centre, Carrefour Corbeanca lansează noul concept WineSquare Shop & Bar, cu cramă de vinuri locale, selectate în cadrul programului „Deschidem Vinul Românesc”.

Oferta culinară este completată de cea mai variată gamă de produse bio, live cooking zilnic în raionul de gastronomie, street food, afumătoare de carne roși și peşte, precum şi legume româneşti proaspete de sezon, pe raft la doar 48 de ore de la recoltare.

Compania menţionează că a lansat în 2019 trei programe originale Carrefour sub egida „Act for Food, acţiuni concrete pentru ca tu să mănânci mai bine”. Primul programul este „Creştem România BIO”, prin care reţeaua de hipermarketuri este alături de fermierii români pe tot parcursul procesului de conversie la agricultura ecologică. Al doilea program este „Deschidem Vinul Românesc”, un program dedicat vinului local, din care fac parte 14 crame reprezentând toate regiunile viticole din ţară, iar prin al treilea program - „Punem Preţ pe Plastic” - se încurajează o economie circulară.

În acest context, între 4 şi 11 decembrie, la Carrefour Corbeanca, PET-ul devine monedă de schimb pentru achiziţionarea unui fruct sau a unei legume de la producătorii locali, sub iniţiativa „Plata cu PET-ul” din programul „Punem Preţ Pe Plastic”.

„La noul hipermarket Carrefour Corbeanca, dorim să oferim o experienţă de shopping completă pentru întreaga familie. Mai mult decât atât, lansăm în premieră WineSquare Shop & Bar, cu o selecţie impresionantă de vinuri internaţionale şi locale, care pot fi degustate în zona de bar. Susţinem producătorii locali prin programe care aduc produsele tradiţionale mai aproape de consumatori. În plus, implementăm acţiuni concrete de reducere şi integrare a plasticului într-un circuit responsabil, prin iniţiative ca Plata cu PET-ul, colectarea uleiului folosit sau staţia educativă de colectare a deşeurilor, dedicată copiilor. Aceasta este o altă premieră introdusă la Carrefour Corbeanca, ce urmăreşte dezvoltarea unui program de educaţie interactivă pentru comportamente responsabile”, a declarat Ionuţ Niţoi, Hypermarket Director Carrefour Corbeanca.

Carrefour Corbeanca se află în DN1 Value Centre, dezvoltat de Prime Kapital, care aduce împreună mai mult de 90 de comercianţi pentru toate categoriile de vârstă şi interese, pe o suprafaţă de aproximativ 46.600 metri pătraţi. Noul centrul comercial, care lansează un concept nou în zonă, un strip mall, zonă de food court interioară, exterioară şi facilităţi pentru petrecerea timpului liber în familie - un centru de escaladă interior, un magazin de dulciuri unice, restaurante şi cafenele, va deservi cei peste 150.000 de locuitori din zonă, precum şi locuitorii din nordul capitalei.

Publicat în Economic

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

Publicat în Social

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă ICDA Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3.000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că din producţia naţională 3.000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este niciun efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare al localurilor, fapt ce face din România „probabil cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre au calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană în România care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite încât nu ai confortul necesar. În România nu se întâmplă asta. Din punct de vedere al autorizărilor, astăzi, România este probabil cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru o perioadă lungă de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, pe 21 noiembrie, iar actul normativ a trimis spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Publicat în Agricultura

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

Publicat în Economic

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies