Afişez elemetele după tag: Volodimir Zelenski

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.

Publicat în Militar

Proiectul guvernamental ucrainean care prevede vânzarea terenurilor agricole către străini și care se lovește de opoziția majorităţii populaţiei va fi tranşat prin referendum, a anunțat luni, 11 noiembrie 2019, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Șeful statului a promis că va ridica embargoul privind vânzarea de terenuri arabile, o mişcare care potrivit susţinătorilor acestei măsuri va crea oportunităţi semnificative pentru investiţii în agriculturii în unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Chiar și așa, în rândul populaţiei Ucrainei există o reticenţă faţă de ridicarea embargoului, unul dintre motive fiind şi îngrijorările că o mare parte din terenuri vor fi achiziţionate de companii străine.

„Străinii şi companiile în care străinii sunt acţionari vor putea să cumpere terenuri arabile în Ucraina doar dacă populaţia Ucrainei îşi va da acordul într-un referendum. Această clauză va fi inclusă în legea cu privire la liberalizarea pieţei terenurilor arabile”, a afirmat cu tărie Volodimir Zelenski printr-un mesaj video.

Totodată, preşedintele Ucrainei a mai anunţat că, în perioada următoare, Parlamentul de la Kiev va elabora şi adopta un act normativ care va clarifica mecanismul de organizare a referendumului, care va oferi ucrainenilor dreptul de a decide cu privire la subiectul achiziţiei terenurilor arabile.

Conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane hectare de teren arabil aproape dublu decât Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume. Acestea sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Analiștii Băncii Mondiale apreciază că deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2% timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace din Europa.

Publicat în Agricultura
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies