Afişez elemetele după tag: armata

Retragerea forțelor militare americane, precum și ofensiva turcă din Siria au facilitat regruparea membrilor grupării Stat Islamic (SI), astfel că aceștia ar putea pregăti noi atacuri pe teritoriile statelor occidentale, se arată într-un raport realizat de Pentagon.

În urmă cu mai bine de-o lună, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat retragerea celor 1.000 de soldați americani localizați în nord-estul Siriei pentru menținerea păcii sensibile dintre forțele turce și militanții kurzi sirieni.

Potrivit aprecierilor făcute de Pentagon, demersul liderului de la Casa Albă a deschis drumul ofensivei Ankarei, menită să disperseze gruparea kurdă din apropierea graniței cu Turcia.

Militanții kurzi reprezentau o forță importantă în lupta împotriva SI și în coordonarea închisorilor în care erau ținuți captivi membrii mișcării insurgente de pe teritoriul sirian pe care aceștia îl dețineau în mod autonom.

„Gruparea Stat Islamic a exploatat ofensiva Turciei și retragerea aferentă a trupelor Statelor Unite pentru a-și reconstitui capacitățile și resursele în Siria și pentru a-și consolida abilitatea de a plănui atacuri în străinătate”, a comunicat Inspectorul General al Biroului din cadrul Departamentului pentru Apărare, într-un raport publicat marți.

Conform instituției citate, mișcarea Stat Islamic „este foarte probabil să aibă «timpul și spațiul» pentru a ținti Vestul și pentru a le oferi sprijin celor 19 rețele și ramuri globale”, bazându-se pe o informație emisă de Agenția de informații a Apărării (DIA).

În raport se mai menționează că, într-un orizont de timp mai îndelungat există posibilitatea ca SI „să caute reobținerea controlului asupra unor centre populate din Siria și să-și extindă aprenta la nivel global”.

Dispariția recentă a liderului rețelei, Abu Bakr al-Baghdadi, ucis în cadul unui raid aerian condus de forțele americane pe 26 octombrie, „probabil va afecta foarte puțin abilitatea rețelei Stat Islamic de a se reconstitui”, informează DIA, confrom raportului Pentagonului.

sursa: France24, Mediafax

foto credit: FT

Publicat în Intelligence

Luni, 16 septembrie 2019, Rusia a anunțat că şi-a înlocuit bateriile S-300 prin sisteme mai performante S-400 în arhipelagul Novaia Zemlia din Arctica, regiune polară bogată în resurse naturale şi crucială pentru controlul căilor maritime din nord deschise ca urmare a proliferării fenomenului încălzirii globale.

Potrivit AFP, vocile autorizate ale armatei ruse au precizat că trecerea la noile S-400 majorează semnificativ aria de control al spaţiului aerian în Arctica. Rușii dispun deja de sisteme cu rază lungă de acţiune similare în regiunile Murmansk şi Arhanghelsk (nord-vest) şi în Republica Saha (Iakutia, est).

Întărirea mijloacelor ruseşti de interdicţie a accesului în această zonă strategică se adaugă numeroaselor dispozitive (sisteme sol-aer şi împotriva navelor, mine submarine, rachete sol-sol etc.).

Tot AFP mai precizează că amiralul francez, Olivier Lebas, a observat o creştere a gamei de sisteme de arme de oprire a accesului (capabilităţi Anti-Acces - Area Denial) şi proliferarea lor în numeroase ţări, ca de exemplu cea a sistemelor antiaeriene S-400 ruseşti şi cea a rachetelor anti-navă ruseşti şi chineze.

„Iranul încearcă să se alăture acestui club şi chiar grupuri nestatale precum houthi (în Yemen) dispun de asemenea de rachete antinavale”, afirmă el.

Fenomenul se regăseşte şi la nivel regional: Siria s-a echipat cu S-400 ruseşti pentru a se proteja de o intervenţie militară împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

Şocul interdicţiei

Noile mișcări politico-militare preocupă marile state occidentale, după cum demonstrează recentele discuţii asupra acestui subiect la Universitatea de vară pe teme de apărare în Franţa, precum şi la dialogul Rochambeau de la Newport, din SUA, consacrat provocărilor strategice comune pentru aliaţii francezi şi americani.

Interdicţia accesului nu este un concept nou, subliniază experţii, fiecare ţară având dorinţa să-şi protejeze teritoriul naţional şi interesele sale strategice. Însă extinderea sa, în special sub forma unor „bule de protecţie” în ţări terţe, este luată foarte în serios de armatele occidentale, care îşi văd contestată libertatea de manevră după ce au avut toată libertatea pentru a realiza operaţiuni externe timp de două decenii (Afganistan, Libia, Mali, Irak).

„Şocul interdicţiei a accesului rezidă în efectul de contrast cu libertatea de acţiune de care s-a beneficiat în perioada de după Războiul Rece. S-a putut crede că este o nouă normă, în timp ce se asistă în prezent la o revenire a contestării”, este de părere Corentin Brustlein, directorul pentru cercetare la Institutul francez pentru relaţii internaţionale (IFRI).

Asta în condițiile în care, pentru armate expediţionare, este crucial să fie capabile „să intre primele”, adică să pătrundă pe un teritoriu aflat la distanţă şi apărat. O capacitate cu atât mai fundamentală pentru puteri nucleare precum SUA şi Franţa, a căror credibilitate de descurajare este în joc.

„Trebuie evitată capcană faptului împlinit. Acceptarea zonelor «no-go» înseamnă a valida discursul adversarului”, este de părere amiralul Lebas.

Ca atare, de acum înainte, orice intervenţie militară necesită mijloace din ce în ce mai importante, apreciază la unison experţii.

În luna aprilie a anului trecut, operaţiunea Hamilton în Siria, declanşată de Paris, Londra şi Washington pentru a distruge stocuri de arme chimice, s-a încheiat printr-un succes tactic în pofida existenţei sistemelor de interdicţie a accesului - cele trei ţinte vizate au fost atinse cu preţul unei desfăşurări de mijloace: avioane de vânătoare plecate din Franţa, mai multe fregate şi 100 de rachete lansate.

Printre pistele tehnologice explorate pentru a ocoli aceste scuturi figurează armele hiper-rapide, invizibilitatea şi controlul spectrului electromagnetic (interceptare şi bruiere a sistemelor de comunicaţii).

Publicat în Militar

Știrea zilei vine de această dată din Finlanda unde, potrivit AFP, un ren care se plimba dezorientat prin mijlocul unui teren de exerciţii militare a generat o ciocnire între mai multe vehicule blindate, soldată cu rănirea a circa zece soldaţi care au ajuns la spital.

Incidentul a avut loc marţi, 10 septembrie 2019, în nordul acestei ţări, în Laponia.

„Un vehicul de transport blindat Pasi s-a ciocnit de cel care îl preceda, după ce a încercat să ocolească un ren”, a transmis brigada Kainuu (est) de care aparţineau militarii printr-un comunicat de presă.

Douăzeci şi opt de persoane se aflau la bordul celor două vehicule în momentul accidentului. Douăsprezece dintre ele au fost spitalizate şi cinci rezerviști se aflau încă sub observație medicală în cursul acestei zile.

În Laponia finlandeză trăiesc în jur de 340.000 de reni care reprezintă un adevărat pericol pentru şoferi, cu atât mai mult cu cât acestor mamifere nu le mai este frică de vehicule cu motor.

Aceste rumegătoare din familia cervidelor parcurg distanţe importante pentru a găsi de mâncare, fără a se sinchisi de circulaţia maşinilor care s-a intensificat odată cu dezvoltarea turismului. Ele se aventurează frecvent pe şosele, pentru a scăpa de ţânţarii care se abat asupra pădurilor din regiune la sfârşitul verii.

La începutul iernii, atunci când zilele sunt mai scurte, până la 20 de reni pot fi implicaţi zilnic în coliziuni, potrivit agenţiei finlandeze pentru securitate rutieră.

Publicat în Militar

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies