Afişez elemetele după tag: china

Recent, Taiwanul a demarat exerciţii militare cu muniţie reală pentru a testa pregătirea de luptă ca răspuns la exerciţiile chinezeşti în curs de desfăşurare, care au inclus lansarea de rachete în apele din largul insulei cu 23 de milioane de locuitori.

China susţine că exerciţiile sale au fost provocate de vizita pe insulă, nu demult, a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, conform AP News. Pe de altă parte, cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc zilele acestea, ministrul de Externe, Joseph Wu, a precizat că Administraţia Xi Jinping a folosit vizita acesteia ca pretext pentru acțiunile militare provocatoare. Mai mult, China a interzis unele importuri de alimente din Taiwan după vizită şi a întrerupt dialogul cu SUA pe mai multe teme, inclusiv schimbările climatice.

În context, oficialul taiwanez a declarat că Beijingul urmăreşte să răstoarne status quo-ul şi să anexeze Taiwanul, republica insulară autonomă pe care o revendică ca teritoriu propriu. Potrivit precizărilor lui Wu, exerciţiile sunt o repetiţie pentru o invazie a insulei prin care încearcă să împiedice alte ţări să vină în ajutorul insulei. Mai mult, a adăugat ministrului de Externe taiwanez, exerciţiile arată „ambiţia geostrategică a Chinei dincolo de Taiwan”.

China nu are dreptul să intervină sau să modifice” procesul democratic al poporului taiwanez sau interacţiunea cu alte naţiuni”, a conchis acesta.

Taiwanul şi China continentală sunt jurisdicţii separate, „niciuna dintre ele nefiind subordonată celeilalte”, a declarat Wu.Începând de joi, 4 august 2022, China a trimis nave şi avioane militare peste linia mediană din strâmtoarea Taiwan şi a lansat rachete în apele din jurul insulei. Ignorând apelurile de a calma tensiunile, Beijingul a prelungit exerciţiile care echivalează cu o blocadă, fără a anunţa când se vor încheia.

Publicat în Militar

Conflictul armat din Ucraina continuă să genereze reacții pe întreg mapamondul. O criză globală regretabilă poate apărea în orice moment, motiv pentru care marile puteri ale lumii caută soluții de încetare a ostilităților. Un prim exemplu în acest sens este cel al Chinei.

Joi, 24 februarie 2022, la orele serii, oficialități de la Beijing au insistat asupra necesităţii găsirii unei soluţii diplomatice la atacul Rusiei asupra Ucrainei, solicitând evitarea amplificării războiului.

Noi încă sperăm că părţile vizate nu vor închide uşa în faţa păcii şi că vor trece la dialog şi consultări, astfel încât criza să nu escaladeze în continuare”, a precizat Hua Chunying, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.

Anterior, voci oficiale ale Ministerului ucrainean al Afacerilor Interne raportau 392 de cazuri de bombardamente din partea forţelor ruse pe teritoriul statului.

Bătăliile continuă, practic, pe întreg teritoriul din sud-estul şi centrul Ucrainei”, a precizat un purtător de cuvânt, menţionând că şase poduri au fost distruse în regiunile Kiev, Cernihiv, Doneţk şi Herson.

Autorităţile ucrainene declarau mai devreme de intervenția de mai sus că şapte persoane au fost ucise şi 17 rănite într-un atac cu rachete asupra unei zone militare la nord-est de capitala Kiev. Atacul a avut loc în oraşul Brovary. În Brovary se află o bază a forţelor speciale ucrainene. Acesta a fost unul dintre multele atacuri ruseşti efectuate joi în apropierea Kievului.

Turcia condamnă atacul premeditat al Rusiei

Turcia susține fără echivoc integritatea teritorială a Ucrainei şi este „sincer întristată” de invazia Rusiei, a declarat joi preşedintele Tayyip Erdogan, iar trimisul Kievului la Ankara a îndemnat Turcia să închidă strâmtoarea Bosfor pentru navele de război ruseşti.

Turcia susţine lupta Ucrainei pentru a-şi proteja integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la televiziunea turcă. „Suntem sincer întristaţi de faptul că Rusia şi Ucraina, pe care le considerăm ţări prietene şi cu care avem relaţii politice, economice şi sociale strânse, se află faţă în faţă în acest fel.”

Ni se pare inacceptabil şi respingem operaţiunea militară lansată în Ucraina de Federaţia Rusă”, anunţa anterior Ministerul turc de Externe printr-o declaraţie care defineşte acţiunea militară de la Moscova drept „o ameninţare gravă la adresa securităţii regiunii noastre şi a lumii” şi îşi exprimă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Erdogan a vorbit la telefon cu Zelenski, ocazie cu care Kievul a cerut Ankarei să interzică trecerea unităţilor ruse prin Dardanele şi Bosfor.

UE continuă să fie dezorganizată la capitolul reacții

Țările blocului comunitar european au păreri împărţite dacă să sancţioneze Rusia eliminând-o din reţeaua globală de plăţi SWIFT. Surse de rang înalt din UE au declarat că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

Executivul rus a făcut o declaraţie legată de situaţia pieţelor financiare din statul condus de Putin, în lumina ameninţărilor cu sancţiuni venite din partea Europei şi a Statelor Unite ale Americii.

Rusia şi-a anunţat disponibilitatea de a lua măsuri pentru a proteja pieţele financiare şi marile companii ruseşti de sancţiuni şi alte ameninţări. Guvernul a declarat că ţara „are suficiente resurse financiare pentru stabilitatea sistemului în faţa sancţiunilor şi ameninţărilor externe”.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi îşi intensifică operaţiunile şi capacitatea în Ucraina şi în ţările vecine, în condiţiile în care oamenii încep să fugă din Ucraina, a declarat joi, într-o declaraţie, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Demilitarizarea Ucrainei

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preciza că scopul operaţiunii militare a Rusiei este demilitarizarea Ucrainei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru poporul rus. Acesta a mai menționat că operaţiunea „va dura atât cât va fi nevoie”. Moscova, conform cuvintelor lui Peskov, este pregătită să discute despre statutul său de neutralitate cu Ucraina şi despre refuzul de a plasa arme pe teritoriul său.

Instalaţiile portuare din Odesa sunt una dintre ţintele declarate ale atacului rusesc. Autorităţile regionale ucrainene au raportat că bombardamentul oraşului a provocat deja 18 morţi. Oraşul a fost ţinta unui atac cu rachete.

NATO întăreşte flancul estic

NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră „o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.

Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac. Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia.

„Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei. Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie.

„Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă”, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

Publicat în Militar

Conform anunțului făcut de vocile autorizate ale Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), anul trecut, mai mult de jumătate din tranzacțiile globale cu armament (echipamente și servicii) ale primelor 100 de companii de specialitate au fost dominate de firmele americane.

Consolidările principalelor firme de armament din SUA au fost o altă tendință evidențiată de SIPRI în 2018.

„Companiile mari din SUA fuzionează pentru a putea produce noua generație de sisteme de arme și, prin urmare, sunt într-o poziție mai bună pentru a câștiga contracte de la guvernul american”, a spus Aude Fleurant, conducătoarea programului SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Aceeași sursă a precizat că vânzările au crescut împinse de achizițiile publice ale departamentului de apărare din SUA.

Lockheed Martin și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de arme din lume, cu 11% din vânzările globale. SIPRI a declarat că producătorul aeronavei de luptă F-35 a avut vânzări de 47,2 miliarde de dolari.

Alte patru firme din SUA au ocupat primele cinci locuri din top 100, inclusiv Boeing, Northrop Grumman, Raytheon și General Dynamics.

Lista primelor 100 de firme include 43 de companii din SUA, care au reprezentat 59% din vânzările globale de arme, cu vânzări de 246 miliarde de dolari. Aceasta a fost o creștere cu 7,2 la sută față de 2017.

Rușii au contabilizat aproape nouă procente din vânzări

Pe de altă parte, vânzările combinate ale celor 10 firme rusești din top 100 au reprezentat aproape 9% din vânzările globale, în ușoară scădere față de 2017.

Primul producător rus a fost Almaz-Antey, pe locul 9. Compania de stat a înregistrat vânzări de 9,6 miliarde de dolari sau puțin peste un sfert din vânzările companiilor ruse. Almaz-Antey produce sistemul de apărare aeriană S-400.

Tendințele pentru firmele europene au fost mixte, iar vânzările combinate pentru cele 27 de companii europene din top 100 au fost practic neschimbate, la 102 miliarde de dolari.

Firmele britanice au rămas cei mai mari producători de armament din Europa de Vest, cu vânzări de 35,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 5 la sută față de an.

Scăderea generală - inclusiv pentru BAE Systems, a șasea firmă ca mărime din top 100 - a fost parțial datorată întârzierilor programului britanic de achiziții de arme, spune raportul.

Cele șase companii franceze de pe lista de top 100 aveau vânzări combinate în valoare de 23,2 miliarde de dolari, conduse în principal de Dassault, ce face avioane de luptă, în timp ce vânzările totale pentru cele patru firme principale de armament din Germania au scăzut cu 4%.

Totuși, principalul producător german Rheinmetall și-a crescut vânzările cu 4% în urma livrărilor de vehicule blindate către armata germană, a declarat Pieter Wezeman, cercetător principal cu programul SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Din cauza lipsei datelor, companiile chineze nu au fost incluse. Cu toate acestea, SIPRI a estimat că trei firme chineze, inclusiv producătorul de avioane AVIC, ar fi putut fi incluse în primii 10 producători de arme.

Printre cei mai buni 100 de producători de arme cu sediul în afara SUA, Europa și Rusia, șase au avut sediul în Japonia, în timp ce trei au avut sediul în Israel, India și Coreea de Sud.

Vânzările globale de arme au totalizat 420 de miliarde de dolari în 2018, iar vânzările au crescut cu 4,6 la sută de la an la an.

Creat în 1966 de parlamentul suedez, SIPRI urmărește cheltuielile militare și transferurile de arme. Versiunea actuală a bazei de date SIPRI Arms Industry conține date din 2002, inclusiv companii rusești.

Publicat în Militar

Eforturile susținute ale Chinei de a comercializa peste graniță tehnologie de supraveghere prin intermediul unora dintre cele mai renumite companii, inclusiv către democrațiile liberale, a generat îngrijorări pe fondul riscurilor ca datele să fie trimise către Beijing, crescând influenţa Partidului Comunist.

Chinezii au construit un vast program de supraveghere, format din milioane de camere și soft-uri de recunoaștere facială. Dispozitivele, montate pe stâlpii lămpilor, în afara clădirilor şi pe străzi, sunt capabile să recunoască persoane.

Unele dintre cele mai valoroase firme tehnologice din China au fost implicate în astfel de proiecte în toată țara. Dar această tehnologie este acum exportată pe măsură ce firmele de tehnologie ale țării își extind amprenta globală.

Experții au avertizat despre o serie de riscuri, inclusiv accesul potențial la date de către guvernul chinez.

„Cred că, uneori, presupunem că nu vom folosi în mod negativ această tehnologie, o folosim pentru a furniza servicii sau într-un mod transparent, acceptabil din punct de vedere social în societatea noastră", spune Samantha Hoffman, membră a Cyber Center-ului ASPI, pentru CNBC. „Dar de fapt nu putem fi siguri de asta, pentru că problema nu este neapărat cum este implementată tehnologia, ci cine are acces la datele pe care le colectează. (...) Dacă este o companie chineză precum Huawei și datele se întorc în China, pot fi utilizate de către partid în orice mod posibil”.

Companiile chineze de tehnologie - în special Huawei, Hikvision, Dahua și ZTE - furnizează tehnologie de supraveghere bazată pe inteligența artificială în 63 de țări, potrivit unui raport din septembrie realizat de Carnegie Endowment for International Peace. Din aceste națiuni, 36 au semnat proiectul masiv de infrastructură chinez Belt and Road, iar Huawei furnizează tehnologie celor mai multe dintre țări, potrivit raportului.

Unele dintre aceste proiecte, numite „orașe inteligente”, care includ tehnologii de supraveghere, sunt în curs de desfășurare în țările occidentale, în special în Europa, inclusiv în Germania, Spania și Franța, potrivit analizei Institutului australian de politică strategică (ASPI).

În ceea ce ne privește, Gordon Sondland, Ambasadorul SUA la UE, a preciza la data de 5 septembrie 2019, la București, că încurajează România să devină o țară „liberă de Huawei”. Compania în cauză a replicat și a precizat că se opune acuzațiilor „nefondate” făcute de Sondland în România.

„Aceasta este, în mod evident, o acțiune motivată politic impotriva Huawei și o interferare în zona mediului de afaceri al României. Guvernul SUA atacă Huawei de foarte multă vreme, însă fără a oferi dovezi solide care să justifice acest comportament. Fără implicarea Huawei, rețelele SUA vor continua să fie de o calitate inferioară comparativ cu cele europene, deși sunt de trei ori mai costisitoare”, spun cei de la Huawei.

sursa: CNBC

Publicat în Intelligence
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies