Afişez elemetele după tag: donald trump

Rachel Rojas, agentul special FBI care se ocupă de cazul atacului întreprins asupra uneia din bazele Marinei SUA din Pensacola, Florida, consideră că locotenentul Forțelor Aeriene Saudite care a ucis trei oameni și a rănit alte opt persoane, inclusiv doi agenţi de poliţie, vineri, 6 decembrie 2019, ar fi acționat de unul singur.

Investigatorul a adăugat că atacatorul - locotenent secund Mohammed Saeed Alshamrani, în vârstă de 21 de ani - a folosit un pistol Glock model 45, 9 mm, arma fiind cumpărată în mod legal în statul american Florida.

„Am concluzionat că atacul a fost comis de o singură persoană, iar deocamdată nimeni nu a fost arestat în acest caz”, a declarat Rojas într-o conferință de presă. „Încercăm să aflăm motivele atacatorului și fac apel la răbdare pentru a ajunge la concluziile corecte”.

În plus, oficialul FBI a precizat că mai mulți studenți saudiți se aflau în apropierea atacatorului și cooperează cu anchetatorii.

„Comandantul lor saudit le-a restricționat ieșirea din bază, iar guvernul saudit s-a angajat să coopereze pe deplin cu ancheta noastră”, a mai menționat Rojas, care a mulțumit Arabiei Saudite pentru cooperare.

Condoleanțe

Duminică, 8 decembrie 2019, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, l-a sunat pe președintele american, Donald Trump, pentru a îi transmite condoleanțe pentru familiile celor care au murit în urma atacului armat de la baza militară din Pensacola.

Totodată, Bin Salman l-a asigurat pe Trump că autoritățile saudite vor coopera cu Statele Unite pentru a oferi toate informațiile relevante în investigație.

Autoritățile au confirmat că suspectul era un membru al Forțelor Aeriene Saudite, acesta fiind la baza militară americană în cadrul unui program de instruire destinat încurajării legăturilor cu aliații străini.

Conform autorităților, un ajutor de șerif l-a împușcat mortal pe militarul saudit. Acesta a fost al doilea atac sângeros petrecut la o bază militară americană în ultima săptămână.

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a anunțat că a cerut forțelor armate să revizuiască atât securitatea de la bazele militare, cât și screeningul pentru militarii străini care vin în Statele Unite pentru a se instrui după incidentul armat din Florida.

Sursa: Reuters
Foto credit: Trendolizer

Publicat în Intelligence

Două persoane care fuseseră rănite prin înjunghiere în atacul produs în centrul Londrei au murit vineri seară, toate persoanele rănite fiind transportate la Spitalul Regal londonez Whitechapel.

Inițial, surse din cadrul serviciilor de intervenţie au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacul din centrul londonez.

Presupusul autor al atacului a fost împuşcat mortal de agenţi de poliţie. Un alt suspect a fost reţinut.

Anchetatorii încearcă să afle motivul atacului.

În investigaţie sunt implicaţi agenţi ai Departamentului Antiterorism al Poliţiei metropolitane londoneze (Scotland Yard).

Deja, politicienii britanici au luat poziție vizavi de incident.

Boris Johnson, premierul în funcţie al Marii Britanii, a spus că atacul din centrul Londrei este, cel mai probabil, de natură teroristă.

„Chiar dacă investigaţia este în curs, poliţia poate confirma că acesta a fost un incident terorist. Din ceea ce ştim, incidentul s-a încheiat”, a declarat Boris Johnson. „Gândurile mele sunt în primul rând la serviciile de intervenţie şi la curajul agenţilor de poliţie. Este foarte trist să aflăm că unele persoane au fost rănite în incident, suntem alături de aceste persoane şi de familiile lor. Poliţia Metropolitană continuă investigaţiile, vă pot asigura că orice persoană implicată în această infracţiune, în acest atac, va fi căutată şi va fi adusă în faţa justiţiei”.

În plus, surse din cadrul Partidului Conservator au declarat că premierul a anulat toate evenimentele electorale programate vineri seară şi sâmbătă.

Și Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a suspendat evenimentele electorale programate vineri seară.

„Inima mea este alături de victimele acestui atac îngrozitor”, a spus cu amărăciune în glas liderul laburist, Jeremy Corbyn.

Jo Swinson, preşedintele Partidului Liberal-Democrat (opoziţie), a lăudat intervenţia rapidă a serviciilor de securitate.

„Incidentul de astăzi ne aminteşte că nu putem avea niciodată securitatea ca fiind ceva garantat automat. Nu trebuie să uităm niciodată activitatea vitală a poliţiei şi a serviciilor de securitate pentru ca noi să fim în siguranţă. Cei care încearcă să ne terorizeze, să ne divizeze sau să ne submineze libertăţile nu vor reuşi niciodată”, a declarat Jo Swinson.

Și Casa Albă condamnă atacul comis în centrul Londrei.

„Preşedintele Donald Trump a fost informat despre atacul comis pe Podul Londrei şi monitorizează situaţia”, a declarat Judd Deere, purtătorul de cuvânt al Casei Albe. „Statele Unite condamnă vehement toate acţiunile oribile de violenţă împotriva oamenilor nevinovaţi şi ne angajăm să susţinem în totalitate aliatul nostru Marea Britanie”.

Știre în curs de actualizare.

Sursa: The Guardian, Reuters

Foto credit: NY Times, Internet

Publicat în International

Președintele SUA, Donald Trump, câștigă încă un punct în ceea ce privește relația sa cu Navy Seal, implicit cu US Marines, susținându-l în mod direct pe șeful operațiunilor speciale, Edward Gallagher, acuzat că s-a fotografiat ilegal cu cadavrul unui luptător SI și condamnat pentru asta de un juriu militar.

În acest context, secretarul american Apărării, Mark Esper, l-a demis duminică, 25 noiembrie 2019, pe şeful Marinei, Richard Spencer, în legătură cu tratarea cazului militarului de elită, care a fost condamnat pentru o conduită incorectă pe câmpul de luptă în Irak, iar ulterior a fost graţiat de președintele Donald Trump.

Mark Esper „a cerut demisia secretarului Marinei, Richard Spencer, după ce şi-a pierdut încrederea în el în urma lipsei de sinceritate în conversaţiile cu Casa Albă despre modul în care este tratat cazul Navy Seal Eddie Gallagher”, potrivit unui comunicat al Pentagonului, citat de agențiile internaționale de presă.

În plus, Esper a stabilit că marinarului în cauză, șeful operațiunilor speciale, Edward Gallagher, ar trebui să i se permită să-și păstreze insigna Trident, desemnându-l ca SEAL - punând capăt efectiv eforturilor Marinei de a efectua o evaluare care ar fi putut să-l scoată din unitatea de elită.

Trump, care s-a opus public retragerii insignei lui Gallagher, a declarat pe Twitter: „Eddie se va retrage pașnic cu toate onorurile pe care le-a câștigat, inclusiv Trident Pin-ul său”.

Luptătorul a fost achitat de un juriu militar, în iulie, pentru uciderea unui membru al reţelei Stat Islamic capturat și rănit în Irak, prin înjunghiere în gât, dar l-a condamnat pentru că s-a pozat ilegal cu cadavrul deținutului. Acțiunea a atras după sine retrogradarea sa în grad.

Publicat în Militar

În ciuda avertismentelor exprimate de SUA, luni, 25 noiembrie 2019, forțele aeriene ale Turciei efectuează exerciții militare aeriene cu avioanele de luptă F-16 deasupra capitalei Ankara, în vederea testării sistemelor S-400 furnizate de Rusia.

Sistemele S-400 cumpărate de turci au generat tensiuni între Ankara și Washington. Americanii au avertizat că sistemele livrate de Rusia nu sunt compatibile cu NATO și reprezintă o amenințare la adresa avioanelor F-35.

Turcia a anunțat că forțele aeriene vor utiliza avioane F-16 pentru a efectua exerciții la mici și mari altitudini pentru a testa sistemele de apărare aeriană.

Departamentul de Stat american i-a transmis recent Turciei că trebuie să renunțe la sisteme. Afirmațiile au fost făcute în după ce președintele Donald Trump a avut o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Washingtonul a suspendat Ankara din programul F-35 în urma achiziționării sistemelor S-400 de către aceasta.

Publicat în Militar
Joi, 21 Noiembrie 2019 13:25

SUA, reviriment în relația cu Huawei

A fost reluată temporar eliberarea de licențe pentru unele companii americane, în vederea furnizării de bunuri nesensibile către compania chineză Huawei Technologie, a confirmat miercuri, 20 noiembrie 2019, Departamentul de Comerț al SUA.

În a doua jumătate a trimestrului II, 2019, administrația Trump a plasat Huawei pe o listă neagră a companiilor. Se invocau la acea vreme probleme de securitate națională. Cu toate acestea, luni, 18 noiembrie a.c., oficialitățile americane au convenit să extindă, din nou, o licență generală temporară care permite companiilor americane să continue afacerile cu grupul chinez.

Vineri, 15 noiembrie 2019, secretarul pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii, Wilbur Ross, a la televiziunea Fox Business Network că a „primit 290 de solicitări pentru licențe specifice”.

Ridicarea parțială a restricțiilor impuse gigantului telecom a fost un element-cheie în cadrul acordului încheiat în luna iunie între Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, pentru reluarea negocierilor privitoare la comerțul dintre cele două țări.

Decizia a fost criticată de mai mulți senatori americani, atât democrați, cât și republicani, care susțin că Huawei are legături puternice cu agențiile chineze de spionaj. Senatorii sunt îngrijorați că aceste agenții ar putea face uz de distribuirea globală a tehnologiilor Huawei pentru acțiuni de spionaj.

Administraţia Donald Trump impusese limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale. Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.

sursa: Reuters, Mediafax

credit foto: Nikkei

Publicat în Economic

O entitate aflată în legătură cu autoritățile guvernamentale ruse ar fi încercat să submineze activitatea comisiei electorale din SUA în timpul cursei pentru Casa Albă din anul 2016, au anunțat recent procurorii nord-americani.

Anumite documente juridice plasează organizația rusă Internet Research Agency în legături cu autoritățile ruse. Entitatea ar fi conspirat „să interfereze cu cel puțin o funcție legitimă a Comisiei Electorale Federale (FEC)”.

Potrivit declarațiilor procurorilor federali, aceștia nu vor adăuga acuzații la cele prezentate în documentele prezentate de Curtea Districtuală pentru Districtul Columbia, în cadrul unui caz disjuns din ancheta privind imixtiunile ruse în alegerile prezidențiale americane din 2016, investigație coordonată de procurorul special Robert Mueller.

„Acuzații nu doar că au conspirat să interfereze cu aplicarea condițiilor de divulgare stabilite prin Actul pentru Campanii Electorale Federale, dar au și conspirat cu atribuția FEC de aplicare a interdicției statutare asupra anumitor cheltuieli realizate de cetățeni străini”, precizează procurorii americani, potrivit documentelor depuse în instanță.

Comisia Electorală Federală (FEC) este o agenție guvernamentală independentă și bipartizană care are drept sarcină să aplice legea privind finanțarea campaniilor electorale.

Procurorul special Mueller a obținut inculparea a 13 indivizi și trei firme ruse, inclusiv a organizației Internet Research Agency, considerată drept o agenție guvernamentală rusă care se ocupă cu răspândirea propagandei. Inculpații sunt acuzați de implicare în campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial american din 2016 în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump și denigrării contracandidatei acestuia, Hillary Clinton.

Totodată, membrii organizației ruse au fost vizați de sancțiuni din partea Washingtonului.

Înainte de scrutinul prezidențial american din 2020, Facebook și Twitter au eliminat conturi pe rețelele de socializare asociate cu organizația rusă.

O anchetă a Senatului SUA a relevat că eforturile propagandistice ruse s-au intensificat după victoria lui Trump în 2016.

„Inexplicabil şi ruşinos”

Pe de altă parte, Hillary Clinton, fostă candidată în alegerile prezidenţiale din SUA, acuza Londra de eșecul publicării raportul Parlamentului asupra presupusului amestec al Rusiei în alegerile din ţările occidentale.

Clinton definea eșecul englezilor drept „inexplicabil şi ruşinos”.

Raportul elaborat de Comitetul de Informaţii şi Securitate (ISC) a primit acordul serviciilor secrete pentru publicare, însă nu şi aprobarea din partea Biroului premierului Boris Jonhson, ceea ce înseamnă că acest raport nu va fi dat publicităţii înainte de alegerile din 12 decembrie.

Regatul Unit a acuzat Federaţia Rusă de amestec şi de încercarea de a influenţa alegerile din Vest. Moscova a negat în repetate rânduri un asemenea amestec, afirmând că Occidentul suferă de isterie anti-Rusia.

ISC a examinat acuzaţiile cu privire la activitatea Rusiei în Regatul Unit, inclusiv în timpul referendumului din 2016 asupra apartenenţei acestei ţări la Uniunea Europeană (UE), când Boris Johnson a condus tabăra pro-Brexit.

Hillary Clinton, care a acuzat Rusia de amestec în alegerile prezidenţiale din 2016 în SUA, pe care le-a pierdut în faţa lui Donald Trump, a spus că britanicii merită să vadă raportul înainte de a se prezenta la urne.

„Trollii din Olgino”

Agenția de Cercetare pe Internet („Internet Research Agency” sau „IRA”), cunoscută în jargonul rusesc de Internet ca „Trollii din Olgino”, este o companie rusească, cu sediul în Sankt Petersburg, care ar lua parte la operațiuni de influențare a mediului online în numele guvernului Rusiei.

Agenția ar fi utilizat conturi false înregistrate pe rețele de socializare importante, forumuri de discuții, situri de ziare online și servicii de găzduire a materialelor video pentru a promova interesele Kremlinului în politica internă rusă, în Ucraina și în Orientul Mijlociu.

Entitatea ar fi încercat să influențeze alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2016, sprijinind candidatul Donald Trump.

Măsura în care guvernul Rusiei a încercat să influențeze opinia publică folosind rețelele de socializare a devenit larg cunoscută după ce un articol BuzzFeed din iunie 2014 a oferit detalii ample despre documentele guvernamentale dezvăluite de crackeri în acel an.

IRA a intrat în atenția presei internaționale în iunie 2015, când s-a arătat că unul dintre sediile sale deținea date provenite din conturile false folosite pentru trolling. Mai apoi, au fost publicate știri despre indivizi care erau plătiți pentru a se ocupa de aceste activități.

sursa: Reuters, Mediafax, Wikipedia
foto credit: voanews.com

Publicat în Intelligence
Luni, 04 Noiembrie 2019 18:29

Aniversare cu foc și scandări în Teheran

Sărbătorirea a 40 de ani de la ocuparea sediului ambasadei Statelor Unite la Teheran a fost marcată de mii de elevi și de studenți din Iran printr-un marș în capitală și prin incendierea unui steag al SUA.

Mișcările de stradă organizate luni, 4 noiembrie 2019, de autoritățile iraniene, în fața fostului sediu al ambasadei SUA, au fost presărate cu scandări anti-americane, precum „Jos cu Statele Unite”, participanții condamnând politicile „Marei Satane” și utilizând terminologia pe care autortiățile de la Washington o folosesc referindu-se la republica islamistă.

Prin intermediul unui comunicat emis cu ocazia manifestației de aniversare a celor patru decenii, Teheranul a transmis că nu se va îndepărta de politica anti-americană și că va rămâne fidel principiilor de independență, libertate și de Republică Islamistă.

Un steag SUA a fost ars la finalul marșului din capitala iraniană, acțiune promovată prin intermediul televiziunilor locale.

În replică, administraţia Donald Trump a adoptat în aceeași zi sancţiuni împotriva unor oficiali de rang înalt din Iran, vizând inclusiv apropiaţi ai liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Departamentul Trezoreriei al SUA a dat publicității introducerea a nouă oficiali iranieni pe lista sancţiunilor.

Printre oficialii vizaţi se numără Mohammad Bagher, comandantul Gardienilor Revoluţiei, Ebrahim Raisi, şeful sistemului judiciar, şi Ali Akbar Velayati, consilier al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.

O filă de istorie

În noiembrie 1979, studenții iranieni au blocat ambasada SUA din Teheran, în formă de protest față de decizia Washingtonului de a-l primi pe ultimul monarh iarnian, Shah Mohammad Reza Pahlavi, pe teritoriul nord-american. Demersul era menit a oferi tratament medical, după ce acesta a fost demis în Iran. Angajații ambasadei SUA rămâneau pe atunci captivi în interiorul clădirii pentru o perioadă de 444 de zile.

surse: Mediafax, DPA, Times of Israel, Le Figaro

foto credit: South China Morning Post

Publicat în Politic

Atacurile cu rachete de croazieră și drone asupra unor facilități din Arabia Saudită ar fi fost lansate dintr-o bază aeriană din Iran, situată în apropierea graniței cu Irakul, ar fi stabilit anchetatorii saudiți și americani „cu o probabilitate foarte mare”, conform unei surse din anchetă, citată de CNN.

Acțiunea ostilă a inclus lansarea de rachete de croazieră, pe lângă drone, care au zburat la o altitudine joasă. Potrivit sursei, traiectoria acestora a fost identificată ca provenind din nordul uzinei petroliere Abqaiq, care a fost lovită de peste 10 proiectile sâmbătă la primele ore ale dimineții.

Conform aprecierilor anchetatorilor, proiectilele au aburat peste zona de sud a Iranului și prin spațiul aerian al Kuweitului înainte de a-și atinge ținta. Kuweitul a anunțat luni că o anchetă se află în curs de desfășurare fiind lansată la scurt timp de la informațiile privind atacurile cu dronă sau rachetă asupra a două rafinării de petrol din Arabia Saudită.

Sursa citată de CNN a precizat că rachetele au evitat să zboare pe deasupra Golfului Persic deoarece sistemele de radare ale SUA și Arabiei Saudite sunt mai puternice. Sistemele de apărare anti-aeriene saudite sunt concentrate în Golf.

Atacul care a vizat rafinării saudite au fost comise cu armament iranian şi nu au fost lansate din Yemen, a anunţat luni seară coaliţia internaţională condusă de Arabia Saudită, citată de agenţia Reuters.

La rândul său, prin vocile autorizate, Iranul a catalogat drept „inacceptabile” acuzaţiile Statelor Unite privind responsabilitatea Teheranului în lansarea atacurilor care au vizat instalaţii petroliere din Arabia Saudită.

Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară. Administraţia americană a atribuit atacurile Iranului.

Atacurile cu drone care au vizat rafinării din Arabia Saudită afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol saudită, a informat cotidianul Financial Times. Insurgenţii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran, au revendicat atacurile cu drone care au provocat incendii la centrele saudite de rafinare a petrolului din Abqaiq şi Khurais.

Publicat în Intelligence

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind