Afişez elemetele după tag: eliminare

Ca urmare a deciziei Parlamentului ucrainean de miercuri, 13 noiembrie 2019, moratoriul privind vânzarea terenurilor agricole ar putea fi eliminat din octombrie 2020, însă doar după ce va fi supus votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile până în 2024, chiar dacă zilele trecute preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume.

Votul de miercuri din Rada a generat reacţii amestecate. Sute de protestari care au legătură cu partidele de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului în timp ce în interiorul legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine.

2.200 dolari hectarul

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole, precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. În acest context, Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2.200 de dolari, în funcţie de regiune.

Decizia, una care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, riscă totuși să declanşeze o reacţie politică negativă.

Potrivit vocilor autorizate ale Guvernului de la Kiev, măsura în cauză ar putea aduce un plus de 2-3% la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului susţin că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Pe de altă parte, criticii avertizează că astfel oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să îi devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă cu o suprafaţă de 32,5 milioane hectare.

În acest moment, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Conform calculelor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace de pe bătrânul continent.

sursa: Reuters, Agerpres

Publicat în Agricultura

Proiectul de act normativ care prevede că persoanele juridice de drept public nu vor mai avea obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice a fost adoptat miercuri, 11 septembrie 2019, de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Proiectul de lege modifică art. V din Ordonanţa Guvernului nr.17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi alte acte normative, în scopul introducerii şi a persoanelor juridice de drept public în sfera persoanelor care nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice sau emise ori încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice.

„Persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri depuse la instituţiile sau autorităţile publice ori emise sau încheiate în relaţia cu instituţiile sau autorităţile publice. Persoanele juridice de drept public nu au obligaţia de a aplica ştampila pe documente sau orice alte înscrisuri emise în relaţia dintre acestea şi persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, entităţile fără personalitate juridică. Prevederile nu se aplică instituţiilor sau autorităţilor publice cărora prin acte normative de rangul legii, cu caracter special faţă de prezenta ordonanţă, li se impune expres folosirea ştampilelor”, prevede proiectul adoptat.

Demersul de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităţilor fără personalitate juridică, precum şi persoanelor juridice de drept public aplicarea ştampilei pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârşită de către persoana din cadrul unei instituţii sau autorităţi publice, constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale, se mai arată în proiectul adoptat.

Deputații au adoptat inițiativa legislativă care prevede că instituțiile publice nu vor mai fi obligate să utilizeze ștampila în relația cu cetățenii sau cu alte instituții, cu 207 voturi „pentru”, 1 vot împotrivă și 58 de abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 7 noiembrie 2018, iar miercuri decizional de Camera Deputaților și urmează să fie trimis la promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.

Publicat în Politic
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol