Afişez elemetele după tag: libertatea presei

Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene (UE) pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație, motiv pentru care protejarea avertizorilor de integritate promovează libertatea presei, a afirmat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, în contextul adoptării de către Consiliul de Miniștri luni, 7 octombrie, a Directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.

„Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”, a afirmat comisarul Jourová.

Directiva, asupra căreia s-a decis în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, va garanta un nivel crescut de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

Totodată, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului blocului comunitar împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii.

Actul normativ va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor.

„Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”, a adăugat la rândul său prim-vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans.

Doi ani pentru transpunerea în legislația națională. Siguranța alimentară, prioritară pentru avertizori

Actul normativ privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară.

Ulterior publicării sale în Jurnalul Oficial, directiva europeană va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data apariției în documentul oficial. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare pentru a transpune directiva în legislația națională.

Decidenții europeni au prevăzut în noul normativ mecanisme clare pentru angajatori. Astfel, toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane euro vor trebui să prevadă o procedură internă de tratare a rapoartelor înaintate de avertizorii de integritate.

Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.

Mecanismele de protecție care urmează să fie instituite trebuie să includă, printre altele, inclusiv raportarea către publicul larg sau către mass-media, în cazul în care nu se ia nicio măsură adecvată ca urmare a raportării neregulilor prin intermediul altor canale sau în cazul în care interesul public este expus unui pericol iminent sau vădit, respectiv în cazul unui risc de daune ireversibile.

Autoritățile și societățile au obligația de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele avertizorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de trei luni în cazul în care avertizorul a utilizat canalele interne de raportare.

Demn de menționat în acest context este și aspectul prevenirii riscului de represalii și o protecție eficace, astfel că toate formele de represalii sunt interzise și ar trebui să fie sancționate.

„În cazul în care avertizorul de integritate este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate (de exemplu, măsuri de încetare a hărțuirii la locul de muncă sau de evitare a concedierii). În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva avertizorilor. Avertizorii vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor”, precizează autoritățile de la Bruxelles.

Fără abuzuri. Se are în vedere apărarea interesului public

Directiva protejează actele responsabile de raportare a încălcărilor dreptului UE, care au drept scop real apărarea interesului public. Prin urmare, directiva include garanții menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației.

„Persoanele care fac obiectul semnalării transmise de un avertizor beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție, de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și de dreptul la apărare”, au adăugat legiuitorii.

În acest moment, protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru avertizori. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Directiva CE se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția avertizorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.

În cadrul Concluziilor privind transparența fiscală din 11 octombrie 2016, Consiliul a încurajat CE să analizeze posibilitatea unor viitoare acțiuni la nivelul UE. Organizațiile societății civile și sindicatele au solicitat în mod constant adoptarea unui act legislativ aplicabil la nivelul UE care să protejeze avertizorii ce acționează în interesul public.

Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea avertizorilor, cum ar fi sursele de informații ale jurnaliștilor, în cadrul celui de-al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale, organizat în noiembrie 2016, care a avut drept temă „Pluralismul mediatic și democrația”.

De asemenea, consolidarea protecției avertizorilor de integritate materializează angajamentul Comisiei Europene (CE) de a pune un accent mai puternic pe asigurarea respectării legislației UE, astfel cum se indică în comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

Legislație națională incompletă

România are, din 2004, un act normativ care reglementează protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, și anume Legea nr. 571/2004. Nu se specifică însă nimic de societățile comerciale, aspect prevăzut în noul document.

Dispoziția reglementează unele măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice și al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare prevăzute la art. 2.

Potrivit articolului citat, dispozițiile Legii 571 se aplică autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.

De asemenea, actul normativ se aplică și persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice.

Publicat în Politic
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol