Afişez elemetele după tag: plati directe

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA) printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

Publicat în Agricultura

O parte importantă din cele circa 65 de miliarde de dolari, investite anual de blocul comunitar (UE28) în sectorul agricol, ar ajunge în conturile unor politicieni din Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia, finanțând astfel relațiile corupte dintre aceștia și îmbogățind oamenii influenți, susțin jurnaliști ai New York Times.

Mai exact, 80% din banii de subvenții agricole sunt pentru cei influenți din Europa și doar mărunțișul ajunge la fermieri. Se înțelege astfel de ce unele state europene au închis ochii atunci când proprii jurnaliști erau asasinați ca urmare a unor anchete transnaționale, desfășurate în sectorul agricol.

În Ungaria comunistă, producătorii agricoli trudeau pe câmpurile ce se întindeau în jurul orașului Csakvar, poziționat în vestul Budapestei, culegând grâu și porumb pentru un Guvern care le furase pământul. În zilele noastre, urmașii fermierilor maghiari de atunci muncesc pentru noii conducători, un grup de oligarhi și patroni politici care au anexat țara prin acorduri neclare cu Guvernul de la Budapesta, care a suscitat o întorsătură modernă asupra unui sistem feudal, oferind locuri de muncă celor care respectă regulile și pedepsindu-i pe cei ce se împotrivesc sistemului impus.

După cum arată dovezile, susțin cei de la NYT, acești baroni funciari sunt finanțați și încurajați de UE.

Anual, Uniunea Europeană acordă celor 28 de țări plăți în valoare de 65 miliarde de dolari sub forma unor subvenții agricole, cu scopul de a sprijini fermierii din Europa și pentru a menține active comunitățile rurale. Cu toate acestea, în Ungaria și o mare parte din Europa Centrală și de Est, cea mai mare parte din bani se îndreaptă către politicieni și persoane influente.

Ancheta jurnalistică relevă că Andrej Babis, prim-ministrul Republicii Cehe, a primit, anul trecut, 42 milioane de dolari în subvenții, această practică luând amploare în Slovacia și Bulgaria. Totodată, potrivit investigației, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și-a îmbogățit rudele din subvenții agricole de la UE.

De ce închid ochii și de ce mor jurnaliști

Jurnaliștii care au dat publicității ancheta susțin că organele abilitate de la nivelul UE permit această formă de sifonare a banilor europeni, altfel iscându-se confruntare care ar însemna schimbarea unui program ce ajută la menținerea uniunii. Acesta este motivul pentru care, odată cu extinderea proiectului de reînnoire a fermelor din acest an, Bruxelles-ul nu se concentrează asupra eliminării corupției sau a înăspririi controalelor, iar parlamentarii încearcă să ofere conducătorilor naționali mai multă autoritate cu privire la modul în care aceștia cheltuie banii, peste obiecțiile auditorilor interni.

Programul pentru agricultură reprezintă cel mai mare element din bugetul central al Uniunii Europene, însumând 40% din cheltuieli și fiind, totodată, unul dintre cele mai mari programe de subvenții la nivel global. Cu toate acestea, unii europarlamentari de la Bruxelles care scriu și votează politica agricolă recunosc că de multe ori nu știu unde ajung banii.

În județul Fejer, unde se află reședința prim-ministrului din Ungaria, „extrema dreaptă a Europei și critic dur pentru Bruxelles și elitele europene”, Viktor Orban acceptă banii Uniunii Europene. Potrivit anchetei, acesta folosește subvențiile europene drept un sistem de patronaj cu care își îmbogățește prietenii și familia, își protejează interesele politice și îi pedepsește pe inamicii săi.

Guvernul Orban a scos la licitație suprafețe mari de teren aparținând statului către membrii apropiații prim-ministrului, beneficiind în acest sens inclusiv un prieten al politicianului din copilărie care a devenit, ulterior, unul dintre cei mai bogați oameni din țară.

NYT susține că Uniunea Europeană cheltuie de trei ori mai mult decât Statele Unite pentru subvenții acordate fermierilor în fiecare an, dar, pe măsură ce sistemul s-a extins, responsabilitatea nu s-a menținut. Guvernele naționale publică câteva informații despre destinatarii banilor, dar cei mai mari beneficiari se ascund în spatele structurilor de proprietate complexe.

Chiar dacă producătorii agricoli europeni sunt plătiți, în parte, pe baza suprafeței deținute, datele privind proprietatea sunt păstrate în secret, ceea ce face mai dificilă urmărirea apariției terenurilor și a corupției. UE păstrează o bază de date principală, dar, citând dificultatea de a descărca informațiile solicitate, a refuzat să furnizeze o copie către autorii anchetei.

Totodată, o companie formată de premierul ceh și miliardarul agricultor, Andrej Babis, a încasat, anul trecut, cel puțin 42 de milioane de dolari în urma subvențiilor.

În Bulgaria, subvențiile au devenit bunăstare pentru elita agricolă. Academia Bulgară de Știință a descoperit că 75% din principalul tip de subvenție agricolă europeană din țară ajunge în mâinile a aproximativ 100 de entități.

Procurorul-șef din Slovacia a recunoscut existența unei „mafii agricole”. Micii fermieri au raportat că au fost bătuți și extorcați pentru terenuri valoroase pentru care primesc subvenții.

Jan Kuciak, un gazetar vestit, a fost asasinat în 2018 în timp ce investiga mafioți italieni care s-au infiltrat în sectorul agricol, au profitat de subvenții și au construit relații cu politicieni puternici.

sursa: Mediafax

foto credit: NYT

Publicat în Agricultura
Joi, 31 Octombrie 2019 10:40

Mare ANCHETĂ DNA! Cu subvențiile la control!

Potrivit informațiilor transmise Surse și Resurse de către unul dintre avertizorii de integritate, cel mai probabil, ancheta instrumentată de DNA, alături de specialiști din alte țări, într-un dosar în care sunt cercetate persoane pentru fraude cu fonduri europene în sectorul agricol prin declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri, prejudiciul fiind de milioane euro, vizează încasarea ilegală de subvenții.

„Nu cunoaștem detalii pentru că este o anchetă în desfășurare pe cooperare internațională. Am văzut declarația domnului procuror-șef și, din câte deduc eu, cred că este vorba de subvenții, pentru că pe investiții nu aveau cum să fie legate de terenuri declarate în fals în mai multe țări!”, a precizat sursa sub protecția anonimatului.

Anchetatorii efectuează urmărirea penală în dosare în care colaborează atât cu OLAF, cât și cu specialiști din alte state membre în Echipe Comune de Anchetă, cu sprijinul EUROJUST.

„O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurorii dintr-o țară din sud-vestul Europei (nu pot încă să vă dau prea multe detalii, pentru a nu periclita ancheta) și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a anunțat Călin Nistor, șeful interimar al DNA, la un atelier de lucru de profil la care au fost invitați profesioniști din mediul juridic.

Cauzele în care procurorii desfășoară investigații privind infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE au diferite grade de complexitate. În multe cauze, Călin Nistor a întâlnit un mod de operare foarte bine pus la punct, patentat și replicat de aceleași persoane cu ocazia diferitelor solicitări de fonduri.

„În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a mai spus șeful DNA.

În ultimii patru ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii anticorupție au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor din acest domeniu.

sursa: Surse și Resurse, Mediafax

Publicat în Agricultura

Parteneriate

Logo Smartfert

 

LMP2019

 

MediaSind

 

Cookies