Afişez elemetele după tag: pnrr

Corpul de Control al premierului Nicolae Ciucă a fost sesizat cu privire la activitățile de consultanţă în valoare de 25 de milioane de euro din PNRR, pentru proiect de 5 milioane de euro (finanțarea Agenției Naționale pentru Investiții în Sănătate).

Marți, 15 februarie 2022, ministrul Sănătății în exercițiu, Alexandru Rafila, a declarat că a depistat multe lucruri „ciudate” când a ajuns la Ministerul Sănătăţii, cel mai ciudat fiind faptul că nu a avut acces la documentele PNRR.

Ceea ce a fost foarte ciudat pentru toată lumea care lucrează în Ministerul Sănătăţii este că niciun angajat din Ministerul Sănătăţii nu a lucrat sau nu a fost informat la acest program. Pare destul de ciudat, că era un program al Ministerului Sănătăţii. A fost lucrat pe persoană fizică, nu ştiu exact cum a fost lucrat. Acesta este un element şi al doilea element este legat de faptul că consultanţa, care, în mod evident, este necesară, de multe ori valoarea consultanţei e mult mai mare decât valoare obiectivului care urmează să fie făcut”, a spus Rafila, la Antena 3.

Întrebat unde a găsit în PNRR cosultanţă mai mare ca investiţia, Rafila a dat exemplul Agenţiei Naţionale pentru Investiţii în Sănătate.

Funcţionarea agenţiei este finanţată cu 5 milioane de euro şi consultanţa cu 25 de milioane de euro. Aşa a fost făcut programul. Nu pot să discut dacă este legal sau ilegal. Aşa a fost semnat”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

Rafila a precizat că a pus la dispoziţia Corpului de Control al prim-ministrului documentaţia şi va face şi o informare publică.

Vom face o informare. Vom pune la dispoziţie nu neapărat documentele, ci elementele care sunt importante în acest program, să vadă toată lumea care sunt obiectivele, cum se fac, care este finanţarea care se alocă pentru fiecare obiectiv şi cât înseamnă partea de asistenţă tehnică şi nu e nicio problemă. Lucrurile astea trebuie să fie transparente, trebuie să fie cunoscute că nu cred că trebuie să reprezinte un secret, mai ales că vorbim despre ceva la care se face permanentă referire, că o să ne scoată din situaţia în care suntem. Aş vrea să se întâmple lucrul acesta. Noi facem tot ceea ce ţine de noi ca să depăşim momentul dar în mod evident trebuie să existe şi informaţia către public, că într-un mod absolut onest şi transparent”, a precizat Rafila.

49 de spitale din ţară selectate prin PNRR, „fără un criteriu clar”

O problemă este legată de lista acestor 49 de spitale care au fost selectate iniţial pentru a fi introduse în proiect. Nu există niciun fel de criteriu raţional care să arate de ce au fost alese aceste 49 de spitale, adică criterii legate de nevoia de servicii medicale, de resursele umane disponibile. E o listă înşirată care probabil că a avut ca singur criteriu existenţa unui studiu de fezabilitate. Din această listă ar trebui să alegem 25 tot pe baza unor criterii, la care lucrăm”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Rafila a adăugat că unele zone ale ţării sunt vitregite.

Semnificaţia din punct de vedere al ofertei de servicii de sănătate pe care aceste instituţii ar putea să le ofere populaţiei, distribuţia lor teritorială... Sudul şi estul ţării sunt vitregite în acest proiect, dacă ne uităm la repartiţia celor 49 de propuneri”, a menționat totodată șeful de la Sănătate.

El spune că la întocmirea PNRR pe sănătate nu au fost consultate cele 22 de structuri din subordinea ministerului.

„Am consultat toate structurile din Ministerul Sănătăţii, sunt 22, în ceea ce priveşte implicarea lor în elaborarea acestui program de redresare şi rezilienţă în domeniul sănătăţii. Niciuna dintre cele 22 de structuri nu a fost consultată sau nu a participat efectiv la realizarea acestui program. Deci, a fost un program, nu spun că secret, dar necunoscut în Ministerul Sănătăţii, care trebuia ulterior să-l implementeze”, a precizat Rafila.

În ceea ce priveşte agenţia de investiţii, Alexandru Rafila spune că ordonanţa care prevede înfiinţarea acesteia este în curs de avizare la Ministerul Sănătăţii.

„O serie întreagă de spitale ar putea să fie reabilitate şi dotate, se face o reformă în domeniul resurselor umane, în ceea ce priveşte integritatea, toate pachetele astea sunt însoţite de nişte pachete de consultanţă, iar celebra Agenţie pentru Investiţii în Domeniul Sanitar trebuie constituită în subordinea Ministerului Sănătăţii. Noi, după ce am reluat informaţiile legate de această agenţie, am avut consultări la nivelul Giuvernului, la nivelul cu reprezentanţii UE apropo de locul în care e cel mai bine ca această agenţie să fie plasată. Şi a fost o discuţie dacă e oportun sau nu să fie la Secretariatul General al Guvernului sau să fie la Ministerul Sănătăţii. Vreau să vă spun că şi la începutul acestui proiect a existat o asemenea discuţie, ca agenţia să fie în subordinea SGG. Între timp, toată lumea a căzut de acord că cel mai bine este să fie la MS, în momentul de faţă ordonanţa care aprobă înfiinţarea ei se găseşte în procedura de avizare internă la MS, urmând ca aceasta să fie trimisă şi celorlalte ministere avizatoare, încât să îndeplinim obiectivele asumate din cadrul PNRR”, a conchis Alexandru Rafila.

Publicat în Medical

Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Direcțiile abordate de diverse țări membre UE

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Definire clară privind recomandările unor investiții

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.
Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

Publicat în Agricultura
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies