Afişez elemetele după tag: razboi

Apropierea geografică a României de zona de desfășurare a unui război îi face pe români să se gândească mai serios la cum arată siguranța viitorului pentru ei. Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația.

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare.

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.

Apropierea de zona războiului i-a făcut pe români să empatizeze cu refugiații ucraineni

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punct de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde.

6 din 10 români au luat în calcul posibilitatea emigrării și înainte de declanșarea războiului

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii pași în direcția mutării din România, alți 14% au început să învețe limba țării unde intenționează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu își doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens.
35% ar căuta de lucru în același domeniu pentru a-și folosi experiența profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuși să se reprofileze, doar să se poată muta. 14% ar încerca să își păstreze jobul și să lucreze din țara respectivă, datorită muncii remote, iar alți 7%, chiar și relocați, și-ar căuta un job remote în țara de destinație.

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunități de muncă și condițiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate și înainte de declanșarea războiului în Ucraina, dar tendința a fost accentuată după ridicarea restricțiilor de circulație. Sondajul ne arată că tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opțiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piața locurilor de muncă și chiar să aplice la joburi din țara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunțuri de pe BestJobs sunt pentru poziții în străinătate, iar țările cu cea mai mare deschidere către candidații români corespund cu țările vizate de aceștia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franța, Marea Britanie sau Olanda”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie - 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

Conflictul armat din Ucraina continuă să genereze reacții pe întreg mapamondul. O criză globală regretabilă poate apărea în orice moment, motiv pentru care marile puteri ale lumii caută soluții de încetare a ostilităților. Un prim exemplu în acest sens este cel al Chinei.

Joi, 24 februarie 2022, la orele serii, oficialități de la Beijing au insistat asupra necesităţii găsirii unei soluţii diplomatice la atacul Rusiei asupra Ucrainei, solicitând evitarea amplificării războiului.

„Noi încă sperăm că părţile vizate nu vor închide uşa în faţa păcii şi că vor trece la dialog şi consultări, astfel încât criza să nu escaladeze în continuare”, a precizat Hua Chunying, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.

Anterior, voci oficiale ale Ministerului ucrainean al Afacerilor Interne raportau 392 de cazuri de bombardamente din partea forţelor ruse pe teritoriul statului.

„Bătăliile continuă, practic, pe întreg teritoriul din sud-estul şi centrul Ucrainei”, a precizat un purtător de cuvânt, menţionând că şase poduri au fost distruse în regiunile Kiev, Cernihiv, Doneţk şi Herson.

Autorităţile ucrainene declarau mai devreme de intervenția de mai sus că şapte persoane au fost ucise şi 17 rănite într-un atac cu rachete asupra unei zone militare la nord-est de capitala Kiev. Atacul a avut loc în oraşul Brovary. În Brovary se află o bază a forţelor speciale ucrainene. Acesta a fost unul dintre multele atacuri ruseşti efectuate joi în apropierea Kievului.

Turcia condamnă atacul premeditat al Rusiei

Turcia susține fără echivoc integritatea teritorială a Ucrainei şi este „sincer întristată” de invazia Rusiei, a declarat joi preşedintele Tayyip Erdogan, iar trimisul Kievului la Ankara a îndemnat Turcia să închidă strâmtoarea Bosfor pentru navele de război ruseşti.

„Turcia susţine lupta Ucrainei pentru a-şi proteja integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la televiziunea turcă. „Suntem sincer întristaţi de faptul că Rusia şi Ucraina, pe care le considerăm ţări prietene şi cu care avem relaţii politice, economice şi sociale strânse, se află faţă în faţă în acest fel.”

„Ni se pare inacceptabil şi respingem operaţiunea militară lansată în Ucraina de Federaţia Rusă”, anunţa anterior Ministerul turc de Externe printr-o declaraţie care defineşte acţiunea militară de la Moscova drept „o ameninţare gravă la adresa securităţii regiunii noastre şi a lumii” şi îşi exprimă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Erdogan a vorbit la telefon cu Zelenski, ocazie cu care Kievul a cerut Ankarei să interzică trecerea unităţilor ruse prin Dardanele şi Bosfor.

UE continuă să fie dezorganizată la capitolul reacții

Țările blocului comunitar european au păreri împărţite dacă să sancţioneze Rusia eliminând-o din reţeaua globală de plăţi SWIFT. Surse de rang înalt din UE au declarat că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

Executivul rus a făcut o declaraţie legată de situaţia pieţelor financiare din statul condus de Putin, în lumina ameninţărilor cu sancţiuni venite din partea Europei şi a Statelor Unite ale Americii.

Rusia şi-a anunţat disponibilitatea de a lua măsuri pentru a proteja pieţele financiare şi marile companii ruseşti de sancţiuni şi alte ameninţări. Guvernul a declarat că ţara „are suficiente resurse financiare pentru stabilitatea sistemului în faţa sancţiunilor şi ameninţărilor externe”.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi îşi intensifică operaţiunile şi capacitatea în Ucraina şi în ţările vecine, în condiţiile în care oamenii încep să fugă din Ucraina, a declarat joi, într-o declaraţie, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Demilitarizarea Ucrainei

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preciza că scopul operaţiunii militare a Rusiei este demilitarizarea Ucrainei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru poporul rus. Acesta a mai menționat că operaţiunea „va dura atât cât va fi nevoie”. Moscova, conform cuvintelor lui Peskov, este pregătită să discute despre statutul său de neutralitate cu Ucraina şi despre refuzul de a plasa arme pe teritoriul său.

Instalaţiile portuare din Odesa sunt una dintre ţintele declarate ale atacului rusesc. Autorităţile regionale ucrainene au raportat că bombardamentul oraşului a provocat deja 18 morţi. Oraşul a fost ţinta unui atac cu rachete.

NATO întăreşte flancul estic

NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră „o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac. Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia.

„Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei. Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie.

„Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă”, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

„Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

„Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

„Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.

În vederea instruirii forțelor militare pentru utilizarea sistemelor de rachete antiaeriene Stinger de fabricaţie americană, instructori lituanieni au plecat marți, 15 februarie 2022 către Ucraina.

Armamentul a fost furnizat de Lituania în contextul temerilor privind o posibilă invazie rusă, după ce Moscova a comasat în apropiere de frontiera cu Ucraina zeci de mii de soldaţi şi un număr important de echipamente, potrivit France Presse.

„Noi am susţinut deplin, susţinem şi vom continua să sprijinim Ucraina”, a precizat şeful Statului Major al forţelor armate lituaniene, Valdemaras Rupsys, într-un comunicat. „Armele şi tehnologiile nu sunt nimic fără know-how şi competenţele necesare utilizării lor, astfel că ne vom împărtăşi cunoştinţele şi experienţa”.

Lituania a livrat duminică Ucrainei sisteme de rachete Stinger cu rază scurtă de acţiune, Washingtonul aprobând transferul de arme americane Kievului în contextul tensiunilor în creştere.

Instructori din Lituania îi vor pregăti pe omologii lor ucraineni „în cursul următoarelor săptămâni” în ceea ce priveşte utilizarea acestor arme, potrivit armatei lituaniene.

Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, Occidentul manifestă temeri cu privire la izbucnirea unui conflict major în Europa.

Rusia a anunţat marţi retragerea unora dintre unităţile militare concentrate în apropiere de frontiera ucraineană la bazele lor, scriu cei de la AFP.