Afişez elemetele după tag: salariu

Majorările semnificative de preț la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs.

Mai bine de 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire. În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.

Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.

„Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini - 4%”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutări online.

Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.

Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.

Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare

Trei din patru respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul bestjobs spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.

Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).

Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.

Economia românească a încetinit ritmul în acest an, pe fondul erodării puterii de cumpărare a consumatorilor, a costurilor crescute pentru firme și a stagnării economiilor din Vestul Europei, principale piețe de export pentru industria locală. În acest context, noile măsuri fiscale propuse de Guvern afectează și mai mult mediul de business, în special anumite domenii cheie.

Retragerea anumitor facilități fiscale și creșterea taxării complică strategiile de afaceri pentru companiile vizate, lucru vizibil și în diminuarea eforturilor de recrutare. Pe lângă IT, și companiile din Construcții, Agricultură și HoReCa au început deja să ia măsuri de reducere a costurilor, astfel că angajează doar pentru posturile esențiale pe care le au libere. Numărul ofertelor de joburi din aceste domenii a stagnat la nivelul lunilor de vară.

„Se simte o oarecare scădere în eforturile de recrutare ale marilor companii, care, de regulă, făceau multe angajări în această perioadă și deschideau numeroase poziții. Acum, în timp ce companiile din Retail, Sănătate, Inginerie și Producție recrutează masiv, cele vizate de măsurile fiscale se limitează la angajarea doar a personalului esențial sau a celui deja planificat până acum. E un semn destul de evident că așteaptă să se clarifice contextul fiscal înainte de a aloca bugetele pentru mărirea echipelor, mai ales pentru anul viitor”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Decidenții din construcții reduc angajările

Sectorul care a redus cel mai mult angajările în ultimele luni a fost cel al Construcțiilor. Media ofertelor publicate pe bestjobs în ultimele 3 luni este și cu 40% mai mică decât în aceleași luni ale anului trecut. Cu toate acestea, spre deosebire de activitatea din 2022, cererea de specialiști în Construcții și Instalații a fost foarte mare la începutului lui 2023, numărul de joburi postate pe bestjobs în primul trimestru din 2023 fiind aproape egal cu numărul celor postate în primele șase luni din 2022.

„Aplicările pe bestobs au crescut foarte mult, în septembrie atingând un nou record pentru perioada post-pandemie. Acest lucru este de așteptat după perioada de concedii, așa cum era de așteptat să crească și numărul de joburi. Cu toate acestea, observăm o stagnare în sectoare, precum Construcții și Agricultură, care în această perioadă intensificau căutările de specialișt, care coincide și cu discuțiile din sfera politică despre plata CASS în cazul acestor angajați sau impozitarea sumelor din salarii ce depășesc 10.000 de lei bruti. În ceea ce privește HoReCa, o stagnare a recrutărilor e justificată de încheierea sezonului turistic.”, completează Ana Vișian.

Salariile angajaților români au început deja să înregistreze scăderi, salariul mediu net din luna iulie fiind cu 35 lei mai mic față de luna iunie 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în hoteluri şi restaurante, cu puțin peste 2.500 lei net.

În prezent, pe bestjobs, cele mai căutate poziții din domeniile vizate de noile măsuri fiscale au următoarele salarii:

• Construcții și Instalații:
◦ Inginer constructor senior - 1.700-2.400 euro net
◦ Inginer proiectant instalații și ofertare - 1.500-2.200 euro net
◦ Inginer rețele hidrotehnice - 1.600-2.200 euro net
◦ Inginer sudor - 1.500-2.000 euro net

• Industria alimentară:
◦ Operator pasteurizare - 700-800 euro net
◦ Inginer tehnolog cofetărie - 1.000 -1.500 euro net
◦ Măcelar 500-700 euro net

• Agricultură:
◦ Inginer agronom - 1.000-1.700 euro net
◦ Coordonator siloz - 1.100 - 1.400 euro net
◦ Specialist irigații - 1.000-1.300 de euro net

Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani este de aproape 22%, potrivit celor mai recente date transmise de Institutul Național de Statistică. Totodată, dintre cei care au un loc de muncă, 40% sunt înregistrați în Comerț și Agricultură, chiar dacă au studii superioare.

Principalul motiv este că salariile pentru joburile de la început de drum sunt prea mici pentru a acoperi nevoile tinerilor, așa cum declarau 64% dintre respondenții celui mai recent sondaj bestjobs efectuat în rândul publicului 18-24 de ani. Astfel, 40% dintre ei ajung să-și înceapă cariera într-un domeniu nou, pentru care nu au studii sau care nu necesită un anumit set de abilități, doar pentru a câștiga un salariu mai bun și experiență în CV.

Candidații 18-24 de ani reprezintă 20% din totalul utilizatorilor platformei de recrutare online bestjobs și au efectuat aproape 1 milion de aplicări de la începutul anului și până în prezent. Cele mai multe au fost în Retail, E-commerce, Call Center, Marketing, Administrativ, Turism, HoReCa, Logistică sau Curierat. O bună parte dintre candidați vizează și internship-urile sau joburile entry-level în Inginerie, IT sau Financiar, iar mulți dintre ei se orientează către joburi din mediul digital, unde își pot construi o carieră care să le asigure flexibilitate și opțiuni de lucru remote.

„În mod normal, alegerea carierei ar trebui să fie strâns legată de domeniul studiat, astfel încât traseul profesional să fie unul coerent. Din păcate, pentru mulți nu este așa. Tinerii candidați descoperă rapid că ofertele salariale sunt sub nivelul așteptărilor lor, cerințele sunt prea mari, iar mediul de lucru este adeseori stresant în cadrul domeniilor pentru care s-au pregătit academic. În acest context, aleg soluția mai ușoară, care de cele mai multe ori se rezumă la un job mai bine plătit într-un domeniu precum Comerț sau HoReCa, unde salariile oferite nu depind la fel de mult de setul de abilități sau de vechimea în muncă. Acest scenariu este nefavorabil pentru piața muncii în general, întrucât nivelul de cunoștințe academice și dorința de a evolua în domeniul studiat se diluează în timp, creând o distanță tot mai mare între experiența aplicată și cerințele sectorului respectiv”, spune Ana Vișian, marketing manager bestjobs.

Profilul candidatului 18-24 de ani pe bestjobs: are studii superioare, aplică mai des decât candidații mai experimentați și caută joburi bine plătite încă de la început

Cei mai mulți candidați tineri, activi pe bestjobs, au studii academice trecute în CV și provin din orașele centre universitare, precum București, Iași, Timișoara, Cluj sau Constanța. Ei înregistrează mai multe aplicări decât segmentele de vârstă superioare, ceea ce indică faptul că angajarea este mai dificilă în cazul lor, fie prin prisma ofertelor salariale care nu le acoperă nevoile, fie prin cea a recrutorilor, care preferă candidați cu experiență.

„Lipsa de îndrumare reprezintă și ea un obstacol în calea dezvoltării lor profesionale, întrucât amânarea deciziei de a intra pe piața muncii sau incapacitatea de a se adapta la mediul de lucru are de multe ori la bază discrepanța dintre așteptări și realitate. Cu sprijinul potrivit, tinerii candidați ar putea alege mai bine jobul potrivit. În acest sens, pe bestjobs pot testa chat-ul BIA, pe bază de Inteligență Artificială, care oferă consultanță în completarea CV-ului, în pregătirea pentru interviu, dar și în găsirea de joburi active care să corespundă abilităților și studiilor candidaților”, completează Ana Vișian.

Joburile din Comerț oferă un salariu aproape egal cu salariul mediu net la nivel național

Joburile în Vânzări predomină oferta de muncă disponibilă pe bestjobs. Astfel, tinerii găsesc rapid oferte salariale foarte bune în acest domeniu. Printre acestea se numără rolurile de Reprezentant Vânzări prin telefon, cu o ofertă salarială de 700-900 euro net/ lună, Commercial Trainee în București, cu un salariu de 800-900 euro net/ lună sau Sales Assistant în București, cu 650-850 euro net/ lună.

La începutul lui 2023, candidații erau precauți în aplicări și se concentrau pe stabilitatea locului de muncă, fiind influențați de semnele unei posibile recesiuni. Cu timpul însă, ritmul căutărilor de noi joburi și al aplicărilor a accelerat, depășind cu 23% numărul de aplicări din a doua jumătate a lui 2022.

Astfel, în primul semestru al anului curent, fiecare candidat și-a trimis CV-ul, în medie, la șase angajatori lunar, potrivit datelor platformei de recrutare bestjobs, urmărind preponderent oportunitățile cu salariul afișat.

„În ciuda incertitudinilor economice, candidații bestjobs au prins curaj și au continuat să își caute oportunități de muncă mai potrivite pentru ei, din punct de vedere al posibilităților de dezvoltare și al ofertei salariale. 2 din 3 angajați români au declarat într-un sondaj bestjobs recent că nu sunt mulțumiți de salariul actual, motiv pentru care se mobilizează pentru a-și găsi un job nou, mai bine plătit, și tocmai de aceea anunțurile cu #SalariuLaVedere atrag cele mai multe aplicări. În plus, angajatorii care oferă posibilități de dezvoltare, sub forma training-urilor interne sau a cursurilor de specializare, au avut mai mult de câștigat în acest semestru, atrăgând mai ușor candidații potriviți”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutări online.

Aproape 20% din totalul candidaților activi pe portalul de joburi, în primele șase luni ale acestui an, au făcut parte din categoria 18-24 de ani, tineri care aplică preponderent la internship-uri sau joburi entry-level din Vânzări, Marketing și BPO. Această categorie de candidați este atrasă de oportunitățile de învățare și dezvoltare, în timp ce candidații cu un nivel de experință superior (35-54 de ani) vizează în special siguranța locului de muncă și aranjamentele flexibile.

Candidații care au depășit vârsta de 55 de ani valorizează impactul pe care îl are munca lor și aprecierile din partea șefilor, fiind și cei care se confruntă cel mai adesea cu discriminare pe baza vârstei în cadrul interviurilor de angajare, după cum arată un sondaj recent bestjobs.

Pe lângă salariu și dezvoltare profesională, candidații își doresc să obțină și flexibilitate din partea angajatorilor. Astfel, peste 20% din totalul aplicărilor lunare se duc către joburile remote, în timp ce oferta lor a scăzut de la 12% anul trecut, la 9% anul acesta. Cu toate acestea, 16% din totalul joburilor active pe bestjobs oferă posibilitatea de a lucra hibrid, împărțind săptămâna de lucru între biroul de acasă și cel de la sediu.

Cea mai mare ofertă de lucru din acest semestru s-a regăsit în București și Ilfov (31% din totalul locurilor de muncă de pe bestjobs), Timiș (10%), Cluj (7%), Brașov (6%) și Iași (5%). Tot acestea sunt și județele care au atras cei mai mulți candidați, în special pentru roluri în Vânzări (22%), Management (13%), Financiar/ Contabilitate (9%), IT/ Telecom (8%) și Call Center/ Client Service (7%).

Fiecare job publicat în cadrul portalului, în acest semestru, a atras, în medie, 30 de aplicări. Companiile din Retail sunt cele care conduc topul angajatorilor cu cele mai multe CV-uri primite în platformă în această primă jumătate de an, cu Lidl, Profi și ENEL în frunte.

Opt din 10 persoane au potențialul de a-și schimba locul de muncă, un procent comparabil cu media globală, relevă studiul „Future of recruitment” efectuat de Boston Consulting Group și The Network, susținut în România de BestJobs, partener The Network de 12 ani.

Studiul conturează profilul candidatului român în raport cu alte naționalități și evidențiază încrederea acestuia în găsirea de noi oportunități profesionale, raportate la nevoile și dorințe actuale.

Un salariu mai mare, beneficii mai bune (80%), șanse mai mari de promovare (37%) sau o poziție mai interesantă care necesită ceva experiență (36%) sunt cele mai importante lucruri pe care candidații le așteaptă de la o ofertă. Totodată, 60% ar refuza o ofertă bună dacă, în timpul procesului de recrutare, au o experiență negativă.

Românii își doresc mai mult un echilibru între job și viața privată și aprecierea meritelor la locul de muncă, comparativ cu media globală, potrivit studiului realizat în perioada august-septembrie 2022. Astfel, în ceea ce privește mediul de lucru și cultura organizațională, aprecierea din partea șefilor pentru munca depusă este mai mult un factor determinant în căutarea unui job pentru români, decât pentru candidații din alte state (33% față de 14%), în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată este important pentru 41% dintre români față de 19% dintre candidați la nivel global.

„În contextul socio-politico-economic actual, românii au învățat să fie mai prudenți. Așadar, preocuparea mai mare pentru planificarea pe termen lung a carierei și nevoia de stabilitate și siguranță financiară este o tendință observată tot mai mult la nivel național”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Studiul evaluează viitorul recrutării din 160 de țări, printre care și România. Printre descoperiri se mai numără faptul că salariul și bonusurile reprezintă un „deal breaker” pentru 53% dintre români și 21% dintre candidații din alte țări, în timp ce pentru 48% dintre români versus 14% dintre candidații din alte țări un factor determinant este timpul liber plătit. Salariul, bonusurile și echilibrul dintre viața profesională și cea privată sunt mai presus de siguranța locului de muncă, care este un deal breaker pentru 35% dintre români și 15% dintre candidați la nivel global.

Cu toate acestea, persoanele din diferite categorii țintă apreciază în mod diferit flexibilitatea locului de muncă și/sau a programului de lucru. Spre exemplu, persoanele care lucrează în IT pun preț mai mare pe flexibilitate, spre deosebire de persoanele care nu își desfășoară activitatea profesională la un birou (45% versus 22%).

La fel ca alte state, românii preferă modelul de muncă hibrid, urmat fiind în topul preferințelor de munca exclusiv de la birou. În plus, 73% dintre români și-ar dori un loc de muncă stabil și un echilibru între viața profesională și cea privată, astfel încât să aibă timp pentru familie, prieteni și hobby-uri, față de 69% dintre candidații din alte state.

Spre deosebire de media globală, românii sunt mai motivați să se alăture unei companii și ulterior să avanseze într-o poziție de conducere (41% versus 36%). Așadar, românii sunt mai reticenți la a renunța la timpul liber în detrimentul muncii, pentru a promova. Deschiderea către nou îi definește pe angajații români, astfel că 34% au afirmat că își doresc să lucreze cu tehnologii interesante.

De asemenea, spiritul antreprenorial nu este atât de dezvoltat la nivel național (11%), comparativ cu media globală (16%) și românii preferă un loc muncă cu normă întreagă în detrimentul unui job cu jumătate de normă, care le-ar permite să își desfășoare propriile proiecte în paralel

Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert.

Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Circa 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, conform studiului citat, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. Totodată, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Mai mult, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Pe măsură ce tot mai multe companii aleg să publice salariul în anunțul de angajare, procentul candidaților interesați să știe această informație în momentul aplicării a ajuns la 98%. Dintre aceștia, 24% spun că ar prefera ca anunțul de job să menționeze măcar marja salarială, o formă de transparentizare acceptată și de 49% dintre recrutori, care consideră că este cea mai eficientă prezentare a salariului în anunțul de angajare.

Peste 27% dintre joburile active pe platformă angajatorii afișează oferta salarială, sub forma unui interval. Potrivit platformei de recrutare online BestJobs, aceste joburi atrag cu 40% mai multe CV-uri. Pentru a încuraja acest demers, BestJobs oferă statistici salariale pentru cele mai frecvente roluri deschise de marii angajatori din țară și din străinătate, atât recrutorilor în procesul de completare a anunțului, oferindu-le informații relevante din piață, dar și candidaților, în cazul anunțurilor fără ofertă financiară.

Statisticile salariale afișate de BestJobs sunt calculate pe baza datelor din istoricul intern al platformei, a celor din surse publice (INS sau Ministrul Muncii), dar și a celor oferite de candidați în urma angajării, ținând seama de nivelul de experiență, de domeniu și de zona geografică. Aceste analize sunt disponibile și în Ghidul Salariilor 2022.

„Nevoia de siguranță financiară a oamenilor, stimulată de factorii economici globali, îi determină pe tot mai mulți dintre candidați să aibă așteptarea de a ști salariul pentru un nou job încă din momentul aplicării. Deficitul de specialiști care se resimte la nivelul întregii piețe susține avantajul de partea candidaților atunci când vine vorba de recrutare. Ca soluție de recrutare, avem misiunea de a optimiza cât mai bine comunicarea și informarea celor două părți implicate, angajatorii și candidații. Astfel, pe de-o parte am venit în ajutorul companiilor cu sugestii de estimate salariale în momentul activării joburilor, dar și al candidaților, cu afișarea estimatelor salariale pentru cele mai căutate roluri în acest moment, susținându-i astfel să ia cea mai bună decizie atunci când aplică pentru un job. Încurajăm angajatorii să afișeze marja salarială disponibilă pentru fiecare job, contribuind astfel la o piață a muncii ghidată de transparență și șanse egale”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Tot mai multe companii au început să analizeze beneficiile transparentizării. În acest sens, 60% dintre angajatori iau în prezent în calcul să transparentizeze salariile angajaților, chiar dacă doar pe anumite niveluri.

În plus, nevoia de a accesa talentele potrivite reprezintă un stimulent puternic pentru recrutori, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt de părere că dacă ar aduce cu peste 50% mai mulți candidați la pozițiile disponibile, compania pentru care lucrează ar lua în considerare publicarea unui interval salarial în anunțurile de angajare.

Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor COVID-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), erodând situația financiară a românilor.

Numai o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.

„Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Majoritatea angajaților consideră că o creștere salarială între 10 și 30% ar echilibra situația lor financiară

56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației.

Conform sondajului, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai - 19 iunie pe un eșantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.