Afişez elemetele după tag: studiu

Într-un mediu social afectat de reducerea puterii de cumpărare, angajatorii au ținut cont de problemele oamenilor, astfel că aproape 80% au crescut salariile angajaților, iar bugetul alocat pachetului de beneficii extrasalariale a fost mai mare în 2023, față de 2022, pentru 58% dintre companii, potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare bestjobs.

Mai mult de atât, pentru 2024, 53% vor să mențină același pachet de beneficii, iar 43% plănuiesc să îl extindă, un semn clar că firmele vor să-și asigure un grad de retenție semnificativ al angajaților, chiar dacă anul viitor nu se anunță deloc unul ușor pentru economie.

Creșterile salariale din acest an au fost acordate pentru toată echipa în 40% dintre cazuri și pentru mai mult de jumătate dintre angajați în 38%. În 57% din cazuri, acestea au fost oferite punctual, în funcție de rezultate, în timp ce alte companii au oferit juniorilor, în 48% din cazuri, seniorilor (38%) și middle-managerilor (33%). În plus, peste 60% dintre angajatori au oferit măriri salariale de până la 15%, în timp ce 30% au oferit între 16 și 30%.

Pentru 2024, 6 din 10 companii plănuiesc să acorde creșteri salariale, 31% mizează pe stagnare, iar 5% iau în calcul reducerea costurilor în cazul creșterii impozitării. Legat de implementarea noilor măsuri fiscale, aproape 43% dintre companii iau în calcul să crească prețurile aplicate clienților, și doar 5% ar putea efectua restructurări de personal.

„Anul 2023 a fost unul dificil pentru companii, care s-au confruntat cu provocări atât din punct de vedere economic, cât și al resurselor umane. Astfel, strategiile de HR au fost împărțite între nevoia de retenție a angajaților performanți și cea de recrutare a specialiștilor care să completeze abilitățile din echipe. În acest context, noi, la bestjobs, ne-am propus să susținem în continuare procesele de recrutare ale partenerilor noștri, actuali și viitori, păstrând aceleași prețuri și în 2024, care se anunță deja unul mai complicat decât 2023. În același timp, continuăm să aducem inovația în domeniul recrutării, prin dezvoltarea de servicii facilitatoare, precum cele de anul acesta: HIRE, care reduce semnificativ costurile și timpul de așteptare pentru găsirea noilor recruți, interviul LIVE similar conceptului de speed dating, BIA, AI coach-ul care îi ajută pe candidați să se pregătească mai bine în carieră, și altele”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Anul 2023 a adus multe provocări angajatorilor, care s-au străduit să majoreze salariile angajaților și să le ofere beneficii care să-i ajute să traverseze cu bine un context economic delicat. În paralel, nevoia de specialiști a rămas ridicată, în contextul în care anumite posturi au fost foarte greu de acoperit.

Sondajul bestjobs a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie, pe un eșantion de 276 companii din România.



Publicat în Comunicate

Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor COVID-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), erodând situația financiară a românilor.

Numai o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.

Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Majoritatea angajaților consideră că o creștere salarială între 10 și 30% ar echilibra situația lor financiară

56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației.

Conform sondajului, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai - 19 iunie pe un eșantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.

Publicat în Comunicate

Aproape 70% dintre participanții la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs au spus că simt că trăiesc mai intens atunci când sunt împliniți la job și în activitatea profesională, mai presus chiar de petrecerea timpului cu cei dragi (48%).

În acest context, experții platformei de recrutare lansează un manifest prin care îi îndeamnă pe oameni să nu se oprească niciodată din a căuta jobul care le aduce satisfacție și pe care să îl trăiască cu pasiune.

Conform cercetării, pe lângă împlinirea financiară, nivelul de satisfacție a angajaților la locul de muncă este influențat în foarte mare măsură de sentimentul că munca lor contează (41%), dar și de posibilitatea de dezvoltare profesională (18%).

Astfel, 61% dintre respondenți simt cea mai mare satisfacție atunci când primesc aprecieri pentru munca pe care o fac, 55% atunci când fac lucrurile cu pasiune și simt că fac ceea ce le place, dar și în momentele în care învață și se dezvoltă (39%).

Încrederea în propriile competențe (37%), autonomia și puterea de decizie (32%), dar și impactul pe care munca îl are în societate (25%) completează lista motivelor care influențează nivelul de satisfacție.

Atunci când activitatea profesională nu le aduce satisfacție, o treime încearcă să discute cu colegii sau cu superiorii în încercarea de a schimba ceva, în timp ce alți 30% încep să caute un alt job, iar 27% preferă să se concentreze mai mult pe aspectele pozitive din viața personală, mai arată sondajul BestJobs.

Activăm într-un domeniu care schimbă vieți. Întrucât ne petrecem cea mai mare parte dintr-o zi în cadrul activității profesionale, fiecare dintre noi a realizat, în special în perioada pandemiei, cât de important este să te bucuri cu adevărat de jobul tău, să-l trăiești cu pasiune. Astfel, găsirea locului de muncă potrivit nu este doar un curent, ci este esențială pentru o viață împlinită, mai ales că în acest moment, opțiunile sunt mai numeroase și mai diverse ca oricând. Volumul actual al ofertelor de muncă este cu peste 50% mai mare față de anul trecut, păstrând un ritm de creștere constant de la o lună la alta”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Printr-un manifest dedicat găsirii jobului potrivit, specialiștii platformei de recrutare îi provoacă pe oameni să reflecteze la ce înseamnă a trăi cu adevărat, a fi implicați, a nu se opri niciodată din căutat.

„Prin această nouă campanie BestJobs, încurajăm oamenii să-și trăiască jobul cu pasiune, să nu se oprească niciodată din a căuta ce e mai bine pentru ei, atât la job, cât și în viața personală. Noi le stăm mereu alături, în căutarea jobului perfect și sprijinim angajatorii pe tot parcursul procesului de recrutare”, a continuat Vișian.

Sondajul a fost efectuat în perioada 25 aprilie - 13 mai pe un eșantion de 837 de utilizatori de internet din România.

Publicat în Social

68% dintre angajații din România sunt interesați să își deschidă o afacere în următorii doi ani și 87% dintre persoanele care activează ca liber-profesioniști împărtășesc aceeași dorință, arată un studiu realizat de Unlock Research pentru ING Bank România în mai 2021.

Printre domeniile de activitate în care angajații doresc să devină antreprenori sunt: comerțul cu amănuntul (14%), HoReCa (11%), IT (7%) și comerțul online (6%). Freelancerii își doresc să facă trecerea către antreprenoriat în domeniile HoReCa (9%), media/marketing (9%), comerț cu amănuntul (8%), și IT (6%).

„Antreprenoriatul este o alegere care are capacitatea de a modela piața muncii și mediul de afaceri din România pe viitor, având în vedere potențialul care există în prezent. Iar studiul ING vine ca o validare a unui curent pe care îl simțim din ce în ce mai mult, unde oamenii și-au redescoperit pasiunile pe timp de pandemie și își fac curaj pentru a le da curs.

Mai mult, studiul ne arată că suntem într-o direcție foarte bună cu proiectul pe care l-am lansat alături de Impact Hub încă de acum cinci ani: Startarium. Acolo, toți cei care doresc să facă trecerea către antreprenoriat au tot ce le trebuie pentru a porni pe acest drum, de la idee la scalare”, a precizat Silvia Mihăilescu, Director Marketing, Comunicare și CSR, ING Bank România.

Pregătirea pentru antreprenoriat

Angajații care vor să devină antreprenori se informează și verifică viabilitatea ideii de afacere pe care o au înainte de a investi timp și bani. 56% dintre ei declară că au studiat domeniul/industria în care și-ar dori să activeze, iar 40% au și pregătit un plan de afaceri. În ceea ce privește vârsta, cel mai mare procent de angajați care își doresc un business pe cont propriu se află în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 44 de ani.

În schimb, freelancerii studiază domeniul de interes din punctul de vedere al înțelegerii competiției și al aspectelor legislative (57%). 44% au întocmit un plan de afaceri, iar 29% au declarat că au urmat programe de mentorat, cursuri antreprenoriale și workshop-uri.

„Ne bucurăm că studiul acesta ne aduce oportunitatea de a face ceea ce predicăm și antreprenorilor din comunitate: să întrebăm, să testăm, să validăm și să punem cifre și dimensiuni în spatele insight-urilor din piață. Iar din comunitatea și consumul produselor digitale Startarium aveam deja numeroase semnale ale acestui trend în creștere.

Ne asumăm atât din meritele popularizării antreprenoriatului ca opțiune sănătoasă pentru indivizi, economii și societăți deopotrivă, cât și din responsabilitatea de a-i susține mai departe cu know-how, resurse, sprijin, comunitate - pentru ca începuturile lor în antreprenoriat să fie cât mai sănătoase și constructive”, a adăugat Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth Division la Impact Hub Bucharest.

Motive pro și contra de a deveni antreprenor

Când vine vorba de angajați, 53% spun că principalul motiv pentru care nu vor să devină antreprenori este lipsa finanțelor. Alte argumente care stau la baza deciziei acestora sunt dificultatea de a conduce un business (34%) și securitatea oferită de job (27%).

În schimb, printre principalele motive care îi încurajează să își deschidă o afacere se află dorința de a se întreține pe seama unui hobby sau a unei pasiuni (19%), oportunitatea de a învăța mai mult decât în poziția actuală de angajat (18%) și libertatea de a-și desfășura activitatea conform propriilor alegeri (17%).

Pentru freelanceri, motivele pentru începerea unui business sunt oportunitatea de a câștiga pe baza unui hobby sau a unei pasiuni (25%), libertatea de a-și desfășura munca conform propriilor dorințe (20%) și opțiunea de a fi beneficiari direcți ai activității prestate (15%). Dezavantajele în luarea unei astfel de decizii sunt reprezentate de plata taxelor către stat (18%), asumarea unor riscuri mai mari (14) și fluctuația încasărilor (13%).

Totodată, frica de birocrație/legislație/autorități a fost nominalizată de 24% dintre angajați și de 33% dintre freelanceri. O necesitate menționată de ambele grupuri, în aceeași proporție de 57%, este reprezentată de un sistem simplificat/o platformă pentru tot ceea ce înseamnă taxe și probleme care țin de contabilitate. Alte lucruri pe care românii le consideră ca fiind de mare ajutor pentru pornirea în antreprenoriat sunt programele de finanțare (57% - angajați, 47% - freelanceri) și programele de mentorat (41% - angajați, 38% - freelanceri).

De la angajat la freelancer și viceversa

Când vine vorba de a deveni freelanceri, 56% dintre angajați sunt interesați. Pentru ei, freelancing-ul înseamnă un proces de învățare continuă, iar printre dezavantajele menționate se află fluctuația încasărilor (23%) și asumarea unor riscuri mai mari (16%). Însă odată ajuns freelancer, întoarcerea la rolul de angajat este mai dificilă, doar 37% dintre aceștia menționând că ar fi interesați să devină angajați.

Publicat în Economic

Un procent de 9% dintre respondenții unui studiu realizat recent au recunoscut că dacă ar dispune de o sumă mare de bani și ar dori să economisească, ar ține banii la saltea.

Potrivit studiului „Digitalizarea sistemului bancar în percepția românilor”, realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor, restul de 28% dintre românii intervievați ar investi acești bani în educația proprie sau a membrilor familiei, 23% dintre respondenți ar depune banii la bancă, 16% ar avea inițiative antreprenoriale și 10% ar cumpăra valută.

De altfel, în perioada pandemiei, aproximativ patru din zece români reușesc să facă economii (39%), în condițiile în care înainte de pandemie, într-o lună obișnuită, două treimi dintre respondenți (68%) reușeau să economisească, conform aceluiași studiu. Bărbații și persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc în mai mare măsură să economisească în timpul pandemiei, se mai arată în cercetarea citată.

Pentru constituirea unui depozit bancar, trei sferturi dintre clienți preferă interacțiunea directă cu funcționarul bancar (78%), 14% doresc interacțiune de tip online și pentru 1% dintre români este indiferentă metoda de interacțiune, iar pentru 7% din cei intervievați nu este cazul.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eșantion de 1.479 respondenți adulți, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%.

Românii economisesc mai mult

În pofida scăderii ponderii persoanelor care economisesc, pandemia COVID-19 a determinat o accelerare a vitezei de creștere a depozitelor clienților până la 15%, în ritm anual, cu 3-4 puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie. Soldul depozitelor este cifrat la 410 miliarde lei, potrivit datelor la luna noiembrie 2020.

Avansul mai rapid al economisirii în contextul pandemic arată că populația și companiile au văzut sistemul bancar românesc ca o centură de siguranță, fiind depozitarul banilor acestora, nu numai un amortizor de șoc al crizei de sănătate prin sprijinul acordat clienților care au întâmpinat probleme de lichiditate și prin finanțările noi acordate.

Două treimi din economiile populației și companiilor sunt realizate în moneda națională, restul economiilor fiind constituite în valută. Majoritatea depozitelor sunt constituite pe termene scurte, de sub un an. Aproximativ 61,4% din soldul economiilor din bănci sunt constituite de populație. Numărul deponenților la instituțiile de credit participante FGDB se cifrează la 14,9 milioane, din care 13,8 milioane reprezintă deponenți persoane fizice, la finele trimestrului trei al anului trecut.

Un deponent care are depozite la mai multe bănci este luat în evidenţă în statistică de mai multe ori. Plafonul de garantare a depozitelor este de 100.000 euro, echivalent în lei, per deponent per bancă.

Sistemul bancar asigură intermedierea financiară, unul dintre principalele obiective fiind protejarea economiilor populației și ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 68,88% la finele lunii septembrie 2020, în timp ce indicatorul de solvabilitate este de aproape trei ori peste minimul admis, fiind de 22,76%.

Datorită specificului activității sale și legislației în domeniu, industria bancară are un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.

Publicat în Economic
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol