Afişez elemetele după tag: vladimir putin

Informațiile de ultimă oră confirmă faptul că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa republicilor separatiste din estul Ucrainei, luni, 21 februarie 2022: „Putin şi Pasetcinik au semnat un acord de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă între Federaţia Rusă şi LPR la Kremlin. Putin şi Puşilin au semnat un acord de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă între Federaţia Rusă şi RPD”.

Un decret în acest sens va fi semnat în scurt timp”, anunţa anterior Preşedinţia rusă, care preciza că Putin i-a informat în legătură cu această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul federal german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei şi care, potrivit Kremlinului, „şi-au exprimat dezamăgirea”.

Conform dpa, cancelarul federal al Germaniei l-a atenţionat pe Vladimir Putin că recunoaşterea independenţei republicilor separatiste va fi „în contradicţie totală” cu acordurile de pace de la Minsk semnate în 2015.

Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni, 21 februarie 2022, pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik.

Mutări mediatice consecutive ale lui Vladimir Putin

În discursul său televizat de luni seară, liderul de la Kremlin nu s-a sfiit să vorbească despre despre „istoria” Ucrainei moderne. Acesta a spus că ţara a fost creată în întregime de către Rusia, datorită respingerii unei părţi din teritoriile sale istorice şi că „face parte din familie”.

Ucraina modernă a fost creată în totalitate de Rusia, mai exact de Rusia bolşevică şi comunistă. Acest proces a început imediat după Revoluţia din 1917. Ucraina nu este doar un stat vecin, ci este o parte a istoriei şi culturii noastre, sunt prietenii noştri, membri ai familiilor noastre. Membrii acestor teritorii erau numiţi în trecut ruşi. Este un fapt istoric că Ucraina modernă este rezultatul politicilor sovietice al căror autor şi arhitect a fost Lenin. Aceste lucruri pot fi verificate în arhive. Ulterior, înaintea celui de-al II-lea Război Mondial, Stalin a anexat-o la URSS şi a transferat Ucrainei unele teritorii care anterior aparţinuseră Poloniei, României şi Ungariei. Iar, în 1954, din anumite motive, Hruşciov a preluat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. În acest fel s-a format Ucraina sovietică”, a afirmat Vladimir Putin, conform CNN şi agenţiei RIA Novosti.

Ucraina nu a avut niciodată o statalitate autentică, ci a copiat un model. Au copiat modele străine care nu corespund intereselor ucrainenilor”, a subliniat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro.

Rusia a recunoscut independenţa fostelor republici sovietice pentru a le ajuta. În momentul de faţă, Ucraina este divizată şi se confruntă cu o criză economică acută. Radicalii care au preluat puterea în Ucraina au generat teroare, iar criza economică este dublată de jefuirea ţării. În plus, în Ucraina nu există nicio instanţă judiciară independentă”, a acuzat Vladimir Putin.

Ucraina deţine cunoştinţe tehnice nucleare de pe vremea URSS. Dacă Ucraina va primi arme de distrugere în masă, situaţia mondială se va schimba drastic, iar noi nu putem ignora acest lucru. Iar eventuala admitere a Ucrainei în NATO ar fi o ameninţare directă pentru Rusia. De altfel, Statele Unite au folosit Ucraina şi Georgia pentru promovarea de politici antiruse”, a continuat preşedintele Rusiei.

Vladimir Putin a dezvăluit că, în anul 2000, a evocat, în discuţia cu preşedintele american din acel moment, Bill Clinton, posibilitatea aderării Rusiei la NATO.

„Mi-a răspuns cu o altă întrebare. Realitatea este că ei nu au nevoie de o ţară atât de mare ca Rusia în NATO. Ne-au minţit, ne-au promis că NATO nu se va extinde spre est, dar au fost cinci valuri de extindere”, a afirmat Putin.

„Ucraina, o colonie a SUA”

Preşedintele rus Vladimir Putin a adăugat că Ucraina este o colonie a Statelor Unite ale Americii (SUA) cu „un regim marionetă” şi a acuzat serviciile secrete occidentale că ajută Kievul să comită crime, transmite Reuters. Liderul de la Kremlin a mai precizat că situaţia din estul Ucrainei (n.r. regiunile Doneţk şi Lugansk) este din nou critică.

În opinia sa, o aderare a Ucrainei la NATO este o ameninţare directă pentru securitatea Rusiei, Putin subliniind că legea fundamentală a Ucrainei nu permite baze militare străine pe teritoriul ţării. El a reluat declaraţia potrivit căreia Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, dar că s-a întâmplat exact contrariul.

Vladimir Putin a mai spus că Ucraina intenţionează să se doteze cu arme nucleare şi că această ţară dispune de tehnologia nucleară sovietică.

Liderul rus a acuzat Kievul că în trecut a furat gaz rusesc şi a folosit energia pentru a şantaja Rusia. Potrivit lui Vladimir Putin, Ucraina nu are tradiţie ca stat naţional şi este condusă de puteri străine, ceea ce îi afectează toate nivelurile de autoritate.

Aurescu reiterează ideea organizării unei reuniuni a CAE la Kiev

Tot luni, 21 februarie 2022, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit MAE, principalele subiecte de discuţie au inclus evoluţiile privind situaţia de securitate europeană din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, completată de o reuniune a miniştrilor afacerilor externe europeni cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. De asemenea, pe agenda CAE au figurat diplomaţia climatică, situaţia din Mali şi Bosnia şi Herţegovina. Totodată, a avut loc reuniunea ministerială UE-Consiliul de Cooperare al Golfului.

În contextul dezbaterii privind situaţia de securitate din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, inclusiv în cadrul întâlnirii de lucru cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că situaţia de securitate din teren este în continuă deteriorare, fiind necesară continuarea căutării unei soluţii diplomatice la actuala criză. În acest context, a salutat cele mai recente eforturi ale Franţei şi SUA, cu posibile reuniuni de nivel înalt în perioada imediat următoare. A subliniat că aceste discuţii, dacă vor avea loc, trebuie desfăşurate cu scopul obţinerii detensionării situaţiei, dar fără a fi adusă atingere principiilor fundamentale de drept internaţional, parametrilor esenţiali ai arhitecturii de securitate europene şi principiilor fundamentale ale funcţionării NATO - apărarea colectivă, politica uşilor deschise. Bogdan Aurescu a subliniat susţinerea României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, respectiv pentru perspectiva europeană şi euroatlantică a acestui stat, respectiv a Georgiei şi pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova”, conform comunicatului de presă.

Aurescu a pledat, potrivit sursei citate, pentru finalizarea rapidă a pachetului de sancţiuni solid şi credibil al UE, inclusiv ca instrument de descurajare, pentru a fi eficient acest efect de descurajare fiind nevoie de o comunicare publică adecvată asupra conţinutului său.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea organizării unei reuniuni a CAE la Kiev, în semn de solidaritate şi sprijin politic. A arătat că o astfel de reuniune va exprima sprijinul instituţional al UE pentru Ucraina şi va fi şi un semn elocvent de unitate a statelor membre. Ministrul Kuleba a salutat din nou propunerea ministrului Aurescu şi a solicitat, încă o dată, organizarea reuniunii. O largă majoritate a statelor membre a exprimat explicit sprijin puternic în cadrul reuniunii de azi pentru această iniţiativă a României. În discuţii, ministrul român de externe a exprimat preocupare şi faţă de intensificarea cooperării militare dintre Moscova şi Minsk şi creşterea numărului de trupe şi a armamentului desfăşurat pe teritoriul belarus. Totodată, a exprimat sprijinul pentru pregătirea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni vizând Belarus. Totodată, miniştrii de externe europeni au discutat şi decis o abordare comună privind menţinerea deschisă a ambasadelor lor din Ucraina”, potrivit MAE.

De asemenea, miniştrii au discutat despre ultimele informaţii privind o posibilă intenţie a părţii ruse de a recunoaşte provinciile separatiste din Ucraina.

Miniştrii au convenit să dea un mesaj de descurajare puternică Rusiei de a lua o astfel de decizie care ar reprezenta o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Acordurilor de la Minsk. România a susţinut adoptarea concluziilor Consiliului UE privind diplomaţia climatică, având în vedere că diplomaţia climatică poate contribui la mobilizarea voinţei politice şi a eforturilor din întreaga lume pentru implementarea Acordului de la Paris şi a angajamentelor asumate la Glasgow. Referitor la Bosnia şi Herţegovina (BiH), ministrul român de externe a făcut referire la ultimele evoluţii din această ţară, arătând că acestea afectează stabilitatea şi integritatea teritorială şi subminează parcursul european al BiH. În context, a evidenţiat importanţa unităţii la nivelul UE şi a unui angajament consolidat în coordonare cu SUA pentru soluţionarea crizei politice şi pentru avansarea reformelor electorale şi constituţionale. De asemenea, ministrul român de externe a exprimat susţinere faţă de o abordare graduală a UE, adaptată evoluţiilor din teren, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul financiar al UE. A evidenţiat importanţa unui mesaj coerent şi unitar al UE privind disponibilitatea de a utiliza toate instrumentele la dispoziţie pentru a împiedica deteriorarea suplimentară a situaţiei din BiH şi pentru a reangaja ţara pe calea reformelor”, conform comunicatului.

Bursa din Rusia s-a prăbuşit cu 14%, în condiţiile escaladării tensiunilor. Indicele Moex a scăzut cu 14,2%, după ce Moscova a anunţat că a distrus două vehicule militare Ucraineene care au intrat pe teritoriu rusesc, într-un incident neconfirmat care ar fi primul dintr-o eventuală confruntare directă cu forţele ucraineene după ce Rusia a mobilizat 190.000 de soldaţi la graniţă. Prăbuşirea bursei este cea mai abruptă de la criza financiară din 2008.

Publicat în International

La întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a precizat că Rusia şi Franţa au preocupări comune în materie de securitate.

„Vreau să subliniez din nou că împărtăşim preocupările referitoare la ceea ce se întâmplă în Europa în materie de securitate. Aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că Franţa participă de fiecare dată în modul cel mai activ la procesul de elaborare a unor soluţii de principiu”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei Tass, cu ocazia întrevederii cu Emmanuel Macron. „Observ ce eforturi depun actualul Guvern francez şi preşedintele Franţei pentru a rezolva criza legată de problemele privind asigurarea în mod egal a securităţii Europei printr-o perspectivă de termen lung şi pentru a aborda problemele referitoare de rezolvarea crizei din sud-estul Ucrainei”.

La rândul său, Emmanuel Macron i-a spus lui Vladimir Putin, potrivit agenţiei Reuters, că încearcă să identifice „o reacţie utilă, care să permită evitarea războiului şi construirea elementelor de încredere, stabilitate şi vizibilitate”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost prezent la Moscova, luni, 7 februarie 2022, începând cu ora 17:00, ora României.

Potrivit France 24, Macron își propunea să detensioneze criza din jurul graniţelor Ucrainei. Președintele Franței își dorea ca preşedintele rus să fie de acord cu reducerea numărului de trupe din regiune. Şi ar dori să reînceapă negocierile blocate cu ajutorul Acordului de la Minsk, care a fost creat în urmă cu opt ani, după ce a început prima criză în Ucraina de după ocuparea Crimeei.

În plus, Macron ar dori să facă progrese în ceea ce priveşte discuţiile în format Normandia care au avut loc la Paris acum câteva săptămâni.

Nu în ultimul rând, Macron își propusese să înceapă o discuție cu Putin despre stabilirea terenului pentru un nou acord de securitate european, care să ia în considerare preocupările lui liderului de la Kremlin, consolidând totodată liniile roşii pe care SUA şi NATO le-au trasat şi cu care Macron este de acord.

Publicat în Militar

Marți, 15 octombrie 2019, reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Siria a calificat marţi drept „inacceptabilă” ofensiva militară a Turciei în nord-estul Siriei, afirmând că operaţiunea nu a fost aprobată în prealabil de Moscova, potrivit Reuters, citată de Interfax.

Aleksandr Lavrentiev a confirmat că Rusia a intermediat într-adevăr un acord între guvernul sirian şi forţele kurde care prevede că etnicii kurzi cedează trupelor siriene controlul asupra teritoriului pe care îl ocupă.

Oficialul rus, care s-a exprimat în faţa presei la Abu Dhabi în cadrul vizitei oficiale a preşedintelui Putin în Arabia Saudită, a declarat că negocierile între kurzi şi regimul de la Damasc au avut loc la baza aeriană rusă Hmeimim, provincia Latakia.

Autorităţile ruse „au îndemnat întotdeauna Ankara la reţinere” faţă de Siria, a spus responsabilul diplomatic rus, întrebat dacă a existat într-adevăr un acord între Rusia şi Turcia cu privire la ofensiva turcă în nord-estul Siriei, aşa cum declarase anterior preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, notează Interfax în pagina sa electronică.

„Securitatea frontierei turco-siriene trebuie să fie asigurată de trupele guvernamentale (siriene) care trebuie desfăşurate de-a lungul întregii frontiere (cu Turcia). De aceea noi nu am abordat niciodată şi nu am susţinut ideea trimiterii de trupe turceşti, fără a mai vorbi de forţe ale opoziţiei armate siriene”, a afirmat el.

În acelaşi timp, Aleksandr Lavrentiev şi-a exprimat îngrijorarea că această operaţiune „poate într-adevăr să perturbe pacea fragilă interconfesională în acele zone ale Siriei”. Aceste zone „sunt populate nu doar de kurzi, dar şi de arabi şi sunniţi. Când oameni care nu au trăit niciodată acolo sunt relocaţi, aceasta provoacă nemulţumiri în rândul localnicilor care au locuit de secole pe aceste teritorii”, a subliniat reprezentantul special al preşedintelui rus.

Rusia nu va permite confruntări între armatele turcă şi siriană în contextul operaţiunii militare desfăşurate de Ankara în nord-estul Siriei împotriva unei miliţii kurde, a mai asigurat el.

„Ciocnirile (turco-siriene) nu sunt în interesul nimănui şi în plus ar fi inacceptabile. De aceea, desigur, nu vom lăsa (lucrurile) să ajungă acolo”, a spus Lavrentiev, citat de agenţia de presă oficială TASS.

Forţele preşedintelui sirian Bashar al-Assad au preluat controlul în totalitate asupra oraşului sirian Manbij şi a împrejurimilor sale, în cadrul desfăşurării destinate să contracareze ofensiva turcă, a indicat Moscova marţi, informează AFP.

Poliţia militară rusă, „efectuează patrulări la frontiera de nord-vest a regiunii, de-a lungul liniei de contact între forţele siriene şi turce”.

Sosirea forţelor guvernamentale siriene în Manbij, controlat din iulie 2018 de un consiliu militar compus din combatanţi arabi şi kurzi, este o premieră din 2012.

Oraşul este situat la 30 de kilometri de graniţa turcă.

Publicat în Militar

Citat de Interfax şi Reuters, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat marți, 27 august 2018, că industria specializată din țara sa a livrat Turciei noi elemente ale sistemului antiaerian S-400.

„Un nou transport a fost efectuat marţi dimineaţă”, a declarat Vladimir Putin în cursul unei întrevederi cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, aflat în vizită în Rusia.

Ministerul turc al Apărării a confirmat că a început transferul elementelor celei de-a doua baterii a sistemului antiaerian S-400.

Ankara a comandat un sistem antibalistic şi antiaerian rus S-400, dar cazul a amplificat tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, aliaţi în cadrul NATO. Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea, să le achiziţioneze.

Publicat în Militar
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies