Afişez elemetele după tag: economisire

Majorările semnificative de preț la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs.

Mai bine de 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire. În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.

Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.

„Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini - 4%”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutări online.

Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.

Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.

Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare

Trei din patru respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul bestjobs spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.

Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).

Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.

Jumătate dintre români apreciază că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar 38% au anticipaţii pesimiste şi se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Principalul motiv de îngrijorare este creşterea preţurilor la energie - menţionată de 38,5% dintre respondenţi, în creştere cu 60% faţă de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor este pandemia (16,3% - în creştere faţă de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) şi riscurile la adresa aprovizionării cu alimente şi bunuri de necesitate (14,6%).

Îngrijorările faţă de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva şomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultăţile la plata ratelor – pe 6% dintre aceştia.

„În contextul incertitudinilor şi perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte. Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenţi declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reuşeşte să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) şi între 300 şi 600 de lei (17,9%). Ponderea celor care declară că au un fond de urgenţă care să le acopere cheltuielile pe 3 luni a urcat de la 28,24% la 36,95%”, potrivit comunicatului de presă.

Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% - în scădere însă faţă de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci - cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta şi conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele. În ceea ce priveşte îndatorarea, 6 din 10 respondenţi au contractat credite, iar dintre aceştia, 40% s-au împrumutat pentru casă. Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenţii cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puţin de 25% din veniturile lunare. Întrebaţi dacă au avut dificultăţi la plata ratelor, 55% dintre respondenţi au negat acest lucru, iar alţi 34% au spus că li s-a întâmplat uneori.

Studiul a fost efectuat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenţi din toată ţara.

Un procent de 9% dintre respondenții unui studiu realizat recent au recunoscut că dacă ar dispune de o sumă mare de bani și ar dori să economisească, ar ține banii la saltea.

Potrivit studiului „Digitalizarea sistemului bancar în percepția românilor”, realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor, restul de 28% dintre românii intervievați ar investi acești bani în educația proprie sau a membrilor familiei, 23% dintre respondenți ar depune banii la bancă, 16% ar avea inițiative antreprenoriale și 10% ar cumpăra valută.

De altfel, în perioada pandemiei, aproximativ patru din zece români reușesc să facă economii (39%), în condițiile în care înainte de pandemie, într-o lună obișnuită, două treimi dintre respondenți (68%) reușeau să economisească, conform aceluiași studiu. Bărbații și persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc în mai mare măsură să economisească în timpul pandemiei, se mai arată în cercetarea citată.

Pentru constituirea unui depozit bancar, trei sferturi dintre clienți preferă interacțiunea directă cu funcționarul bancar (78%), 14% doresc interacțiune de tip online și pentru 1% dintre români este indiferentă metoda de interacțiune, iar pentru 7% din cei intervievați nu este cazul.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eșantion de 1.479 respondenți adulți, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%.

Românii economisesc mai mult

În pofida scăderii ponderii persoanelor care economisesc, pandemia COVID-19 a determinat o accelerare a vitezei de creștere a depozitelor clienților până la 15%, în ritm anual, cu 3-4 puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie. Soldul depozitelor este cifrat la 410 miliarde lei, potrivit datelor la luna noiembrie 2020.

Avansul mai rapid al economisirii în contextul pandemic arată că populația și companiile au văzut sistemul bancar românesc ca o centură de siguranță, fiind depozitarul banilor acestora, nu numai un amortizor de șoc al crizei de sănătate prin sprijinul acordat clienților care au întâmpinat probleme de lichiditate și prin finanțările noi acordate.

Două treimi din economiile populației și companiilor sunt realizate în moneda națională, restul economiilor fiind constituite în valută. Majoritatea depozitelor sunt constituite pe termene scurte, de sub un an. Aproximativ 61,4% din soldul economiilor din bănci sunt constituite de populație. Numărul deponenților la instituțiile de credit participante FGDB se cifrează la 14,9 milioane, din care 13,8 milioane reprezintă deponenți persoane fizice, la finele trimestrului trei al anului trecut.

Un deponent care are depozite la mai multe bănci este luat în evidenţă în statistică de mai multe ori. Plafonul de garantare a depozitelor este de 100.000 euro, echivalent în lei, per deponent per bancă.

Sistemul bancar asigură intermedierea financiară, unul dintre principalele obiective fiind protejarea economiilor populației și ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 68,88% la finele lunii septembrie 2020, în timp ce indicatorul de solvabilitate este de aproape trei ori peste minimul admis, fiind de 22,76%.

Datorită specificului activității sale și legislației în domeniu, industria bancară are un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.