Afişez elemetele după tag: romania

Trei kilometri până la capătul lumii, în regia lui Emanuel Pârvu, este propunerea României pentru Premiile Oscar 2025 la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional.

Filmul a fost ales de comisia de selecţie a Centrului Naţional al Cinematografiei alcătuită din profesionişti din industrie care au motivat: „Filmul reușește să captiveze prin complexitatea personajelor, iar locul ales pentru amplasarea poveștii asigură o perspectivă specifică și distinctă în rândul candidaților. Prin nuanțe subtile, pelicula sondează probleme contemporane, aducând o contribuție valoroasă la discuțiile actuale.”

„E o bucurie să poți să-ți reprezinți țara în domeniul în care activezi. Chiar mă gândeam că, în ultimii douăzeci de ani, doar sportul și cinematografia au reprezentat România la nivel internațional de vârf. Pentru noi bucuria este mare și împart acest traseu al filmului cu toată echipa noastră, de la prezența la Cannes până la parcursul pe care ni-l dorim cât mai lung”, a spus regizorul Emanuel Pârvu.

Membrii comisiei CNC de anul acesta au fost: Ruxandra Ghițescu – regizoare, Gabriela Albu – producător și consultant, Octav Chelaru – regizor, Andrei Tănăsescu – selecționer și Alexandru ‘Doru’ Spătaru – scenarist și director de imagine. Cea de-a 97-a gală a Premiilor Academiei Americane de Film va avea loc pe 2 martie 2025, la Los Angeles, SUA.

Vizualul filmului, care este lansat cu această ocazie, este semnat de Alexandru Micu care a mai lucrat la conceptul și realizarea afișelor filmelor Marocco și Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor.

Trei kilometri până la capătul lumii a avut premiera în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes unde a fost distins cu Queer Palm, ulterior a fost prezentat în selecțiile de la Karlovy Vary, Ierusalim – Premiul pentru cel mai bun regizor și Sarajevo unde a fost distins cu Premiul Cineuropa și Trofeul Festivalului pentru cel mai bun film.

Premiera națională a avut loc la Cluj, în cadrul TIFF, iar la avanpremiera de la ANONIMUL a fost văzut de peste 4000 de spectatori. În prezent filmul poate fi vizionat în București, la Cinema City Cotroceni, în fiecare zi de la ora 19:30, până joi, în cadrul Retrospectivei ANONIMUL. Premiera în cinematografele din întreaga țară este programată pentru 11 octombrie. Filmul este distribuit de Independența Film.

Teaserul poate fi urmărit pe: https://youtu.be/Mq2seourwTE

Filmul produs de Miruna Berescu, prin casa de producție FAMart, îi are în rolurile principale pe Bogdan Dumitrache (Pororoca, Sieranevada, Poziția Copilului), Laura Vasiliu (4 luni, 3 săptămâni și 2 zile), Ciprian Chiujdea (aflat la debut în lungmetraj), Ingrid Micu-Berescu (Aniversarea, Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor), Valeriu Andriuță (Miracol, După Dealuri), Adrian Titieni (Familiar, Bacalaureat, Domestic), Richard Bovnoczki (Balaur, Aurora), Alina Berzunțeanu (Metronom, Q.E.D., Moartea Domnului Lăzărescu), Vlad Brumaru (Marocco, Hackerville) și Radu Gabriel (5 minute, Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor).

Este cel de al treilea lungmetraj semnat de Emanuel Pârvu, după debutul Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor care a primit 2 premii la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2018, pentru cel ma bun regizor și cel mai bun actor principal (Șerban Pavlu) și lungmetrajul Marocco, selectat la Festivalul de la San Sebastian 2021.

Trei kilometri până la capătul lumii este regizat de Emanuel Pârvu după un scenariu semnat de Emanuel Pârvu și Miruna Berescu, imaginea filmului este semnată de Silviu Stavilă (Marocco, Marfa și Banii, Niki Ardelean - colonel în rezervă), montajul de Mircea Olteanu (R.M.N., Bacalaureat, Ilegitim), iar scenografia și costumele de Bogdan Ionescu (Metronom, Dincolo de calea ferată).

Filmul este produs de Asociația FAMart cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și este finanțat de Publicis Groupe Media Bucharest, MMS Communications Romania, OTP Bank Romania, Conceptual Lab by Theo Nissim. Post-producția a fost asigurată de Chainsaw Europe Studio.

Independența Film este distribuitorul national al filmului, iar de vânzările internaționale se ocupă Goodfellas.

Metaminds, dezvoltator de soluții de tehnologie pentru servicii digitale, alături de cea mai precisă companie de sondare a opiniei publice la nivel global - AtlasIntel, a realizat un sondaj cu privire la digitalizarea serviciilor publice din România. Din rezultatele sondajului, aplicat la nivelul întregii țări, 9 din 10 români (90.5%) consideră că digitalizarea este importantă pentru dezvoltarea economică a țării.

Sondajul mai arată că 7 din 10 români ar vota online dacă ar avea acces la identitatea digitală, deși nu au semnat niciodată un document oficial folosind semnătura electronică, iar 63% dintre români își doresc ca guvernul să implementeze identitatea digitală considerând că adoptarea ei poate reduce considerabil birocrația în serviciile publice din România.

„Digitalizarea serviciilor publice este un element vital în evoluția societății noastre către o administrație mai eficientă și transparentă. Acest studiu, realizat de AtlasIntel la comanda Metaminds, este un pas important în înțelegerea nevoilor și preocupărilor cetățenilor noștri în ceea ce privește acest proces de transformare digitală. Studiul relevă că românii, într-o proporție covârșitoare de mai bine de 90%, consideră că digitalizarea serviciilor publice este imperativă pentru dezvoltarea economică în contextul în care birocrația rămâne un impediment extrem de grav. În același timp, studiul demonstrează că avansurile din ultimii ani, atât din punctul de vedere al modernizării statului cât și din punctul de vedere al aptitudinilor digitale ale propriilor cetățeni, sunt insuficiente. Mai bine de jumătate dintre români, aprox. 52%, declară că interacțiunea cu serviciile digitale publice disponibile în prezent nu le-a îmbunătățit experiența personală cu acestea. Suntem în continuare la început de drum”, a spus Andrei Roman, fondatorul Atlas Intel.

Birocrația (69.7%), nesoluționarea problemelor cetățenilor (37%) și lipsa interconectării (36%) sunt principalele motive invocate de români pentru ineficiența serviciilor publice. Mai mult, din sondaj reiese că sistemul de sănătate este serviciul public pe care cei mai mulți românii și-l doresc digitalizat (67%) prin programări online, telemedicină și fișe medicale electronice, urmat de serviciile de taxe și impozite (54.1%) și cele de securitate socială (30.8%) prin portaluri online pentru cereri de pensie și asistență socială.

„Suntem la începutul unei noi etape de dezvoltare pe termen lung. Și pentru a putea vorbi despre viitor, e nevoie să înțelegem foarte bine prezentul. Tocmai de aceea am ales să facem acest sondaj, pentru a vedea unde suntem și pentru a avea o predictibilitate mai mare asupra nevoilor viitoare. Având această oglindă, care ne arată percepția cetățenilor asupra digitalizării României, ne putem concentra eforturile în direcțiile în care resimt și ei nevoia de schimbare la nivel de digitalizare. Vedem că una dintre marile probleme este lipsa interconectării serviciilor, ea generează multă frustrare, neîncredere și ineficiență. Din acest motiv, dar și plecând de la premisa că viitorul digitalizării în România va ține cont de tendințele globale, vom investi în dezvoltarea de noi capabilități, competențe și tehnologii pentru a răspunde provocărilor prezente și viitoare generate de interconectarea serviciilor digitale”, a precizat Andrei Cruceru, cofondator şi preşedinte directorat Metaminds.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-4 iunie, prin recrutare digitală aleatorie, pe un eșantion de 1464 de oameni, cu o marjă de eroare de +/-3 și un nivel de încredere de 95% .

În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 Euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33, porivit studiului „GfK Purchasing Power Europe 2023” disponibil pentru 42 de țări europene la niveluri regionale detaliate.

„Se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică din România se adâncește. Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 Euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 Euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională”, se menționează în raportul GfK.

Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 Euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media națională.

Pe de altă parte, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Europa este de 17.688 Euro. Cu toate acestea, există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa: Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg, de exemplu, au un venit net mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina. Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul European.

În total, europenii au în jur de 12.1 miliarde de Euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 Euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5.8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023.

„Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor caritabile și include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro și ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație. Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice”, explică specialistul în GeoMarketing din GfK – an NIQ Company, Mirela Dogaru.

Consumatorii se bazează pe puterea lor generală de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentație, trai, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurări, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, mobilitatea și achizițiile consumatorilor.

Într-o perioadă în care abandonul școlar a atins cote alarmante, pe fondul provocărilor generate de pandemia COVID-19 și de sărăcie, clienții eMAG consideră că educația este cel mai important factor care poate contribui la progresul țării, iar părinții și profesorii au un rol central în privința educației copiilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 20-26 aprilie.

„În mediul rural, resursele sunt și mai limitate, iar sărăcia este un factor care frânează, de multe ori, potențialul multor copii. Majoritatea elevilor care vin la centrele after school ale Fundației Nouă ne pasă provin din grupuri sociale dezavantajate, iar părinții lor nu reușesc să le ofere sprijinul de care au nevoie, fiind preocupați de grija zilei de mâine. La centrele Nouă Ne Pasă copiii primesc o masă caldă și sunt implicați în diferite activități care au un ritm adaptat nevoilor lor, menite să îi ajute să recupereze materia și să le ofere motivația de care au nevoie pentru a continua școală,” a spus Tudor Vlad, Președinte Fundația „Nouă ne pasă”. 

Potrivit precizărilor Irinei Pencea, general manager eMAG România, clienții retailerului online sunt preocupați de direcția în care România se îndreaptă, dar și de viitorul economic al țării și împărtășesc convingerea comună potrivit căreia educația este un factor esențial pentru progres.

„Ei sunt cei care susțin an de an programele de prevenire a abandonului școlar derulate de Fundația Nouă ne pasă și sunt alături de cei peste 640 de profesori din Clasa care nu se lasă, pe care îi susțin cu donații menite să ajute la înființarea de centre de educație remedială de tip after school. Vrem să le mulțumim pentru efortul lor constant și îi invităm alături de noi pe toți cei cărora le pasă,” a adăugat Pencea.    

Prin donațiile clienților retailerului online, peste 4.300 de elevi au participat la peste 80.000 de ore de educație remedială în cei zece ani de existență ai programului „Nouă ne pasă”, într-unul dintre cele 90 de centre de tip after school. Aceste ore au fost susținute de 640 de profesori bine pregătiți, care au avut acces la resurse suplimentare pentru a le oferi elevilor sprijinul necesar, adaptat la ritmul lor de studiu. Toți elevii care au frecventat centrele after school în anul școlar 2022-2023 au promovat anul școlar și au avut mai puține absențe decât în anul anterior.  
 
Elevii aflați în pericol de abandon școlar au în continuare nevoie de sprijin, iar toți cei care vor să le dea o mână de ajutor pot să contribuie cu o donație direct din aplicație, atunci când achiziționează un produs, sau din site, https://www.emag.ro/lps/nouanepasa, de unde pot afla mai multe informații despre „Clasa care nu se lasă”.  
 
„Clasa care nu se lasă” face parte din platforma de sustenabilitate eMAG „Responsabilitatea noastră nu se oprește niciodată” și reprezintă și un omagiu adus profesorilor din programele de recuperare „Nouă ne pasă” dezvoltate de Fundația „Nouă ne pas”ă, care îi învață pe copii că cea mai importantă lecție este aceea de a nu renunța.

Siguranța alimentară este pricipalul factor care influențează alegerile consumatorilor din România, atunci când aceștia se află în fața rafturilor din magazine. Astfel, 59% dintre români (46% dintre cetățenii UE) declară că se ghidează în achiziționarea alimentelor după gradul de siguranța al acestora. Pe locul doi se află prețul (48% dintre români vs 54% dintre cetățenii UE), în timp ce gustul reprezintă doar al treilea citeriu în alegerea alimentelor (43% dintre români vs. 51% dintre cetățenii UE).

Și mai mare este procentul atunci când vorbim despre conștientizarea importanței siguranței alimentare. 71% dintre români (70% dintre cetățenii UE) s-au declarat preocupați de acest subiect. Cei mai mulți au auzit despre aditivii din alimente sau băuturi (49% dintre români vs 70% dintre cetățenii UE), despre toxiinfecțiile alimentare cauzate de contaminarea cu bacterii, virusuri sau paraziți (49% dintre români vs 57% dintre cetățenii UE) și despre reziduuri de pesticide din alimente (47% dintre români vs 65% dintre cetățenii UE), acestea fiind la egalitatea cu bolile animalelor (47% dintre români vs 60% dintre cetățenii UE).

Aproximativ 6 din 10 (63% dintre români vs 61% dintre cetățenii UE) indică televiziunea ca fiind principala sursă de informații despre riscurile alimentare, urmată de familie, prieteni, vecini sau colegi (50% dintre români vs 44% dintre cetățenii UE) și internet (27% dintre români vs 37% dintre cetățenii UE).

Mai mult de 8 din 10 respondenți au încredere în medici (81% dintre români vs 89% dintre cetățenii UE), universități/oameni de știință finanțați din fonduri publice (77% dintre români vs 82% dintre cetățenii UE) și fermieri și producători primari (76% dintre români vs 74% dintre cetățenii UE) pentru informații cu privire la riscurile alimentare.

O minoritate dintre consumatori nu și-ar schimba comportamentul în cazul unei alerte alimentare (18% dintre români vs 21% dintre cetățenii UE). Printre acestea, principalele motive invocate sunt: pregătirea alimentelor în modalitate recomandată (34% dintre români vs 45% dintre cetățenii UE) și convingerea că toate alimentele implică un anumit număr de riscuri și sunt imposibil de evitat toate (22% dintre români vs 25% dintre cetățenii UE).
Informațiile au fost relevate în urma unui sondaj Eurobarometru realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, în perioada martie-aprilie 2022. Realizat pe baza interviurilor cu 1.000 de români (27.000 de persoane din UE), cercetarea prezintă o imagine a modului în care europenii aleg alimentele, conștientizează și sunt preocupați de siguranța alimentară și în cine au încredere pentru informații despre problemele legate de siguranța alimentară.

Official data confirmed a record wheat harvest for the European Black Sea. This is a significant recovery in yields compared with last year’s drought-affected crops, with two of the region's main producers collectively delivering 18.5m metric tonnes (mt).

Romania harvested a record 11.4m mt of wheat, with yields nationally reaching 5.34 mt/ha, a level much higher than the previous record crop years that managed around 4.7-4.8 mt/ha, according to Adrian Oros, the Agriculture Minister.

In production volume terms, it is around 78% higher versus last year when 6.4 million mt were harvested, according to European Commission data.

Romania also harvested a bumper barley crop at 1.9 million mt, also a significant 73% production increase compared to last year.

A little earlier this week, the Bulgarian agriculture ministry also confirmed to local media that the country’s wheat crop reached a record level at 7.1 million mt, with 99% now harvested, according to AgriCensus.

That figure is also around 51% up compared to last year’s production numbers.

Trade sources had expected a record wheat crop in the region, with Romanian production numbers forecast to reach at least 11 million mt, while for Bulgaria the forecast was up to 7.5 million mt.

Meanwhile, estimates from the European Commission remain below the official figures, with Romanian wheat output estimated at 10.1 million mt and Bulgarian at 6 million mt.

The USDA at its last update to its monthly world agricultural supply and demand report increased its outlook for EU wheat production by 400,000 mt to 138.6 million mt.

STIHL își reînnoiește gama de spălătoare cu presiune cu 10 noi modele pentru toate categoriile de utilizatori, atât din zona casnică, dar și din sectorul profesional.

Pentru STIHL este cel mai mare upgrade de gamă din ultimii ani. Noile modele sunt mai compacte, unele au greutate mai mică, putere de lucru crescută, dar și debite mai mari de apă în timpul funcționării.

Cel mai mic dintre noile utiliaje lansate în România, RE90 are o greutate de doar 9.8 kg și reușește să genereze o presiune de lucru de 100 de bari, putând furniza un debit de 520 l/h. Lungimea cablului de alimentare este de cinci metri, iar cea a furtunului de înaltă presiune de șase metri. Spălătorul RE 90 este conceput pentru folosirea în gospodărie pentru curățarea teraselor, aleilor, a mobilierului de grădină și, mai ales, pentru orice tip de autoturism. Pentru această operațiune echipamentul mai are în dotare un set de pulverizare a detergentului cu flacon cu presiune reglabilă.

Spălătoarele cu presiune au devenit echipamente din ce în ce mai întâlnite în gospodăriile românilor, în ultimii ani, mai ales odată cu dezvoltarea sectorului rezidențial. Aceste utilaje încep să devină la fel populare ca aspiratoarele sau mașinile de spălat, având în vedere că piața înregistrează creșteri consistente de până la 20% pe an.

Pentru utililzatorii de acasă STIHL vine cu câteva sfaturi care trebuie luate în considerare la folosirea oricărui aparat cu presiune. Astfel prima informație legată de siguranța în utilizare se referă la persoanele neimplicate, copiii şi animalele, care trebuie ținute la distanţă de zona de lucru. Curăţătorul cu înaltă presiune nu se va lăsa nesupravegheat în curte, iar părinții trebuie să se asigure de faptul că nu este posibilă joaca copiilor cu dispozitivul după utilizare. În timpul lucrului, pe vreme ploioasă sau într-un mediu umed, există pericol de electrocutare, așa că este interzisă folosirea echipamentului în astfel de condiții. La fiecare spălare este important ca utilizatorul să poarte o încălțăminte adecvată pentru a nu aluneca pe suprafața umedă care se formează. În plus, este bine de știut că în momentul lucrului se pot forma aerosoli care, odată inhalați, pot determina reacții alergice. În aceste condiții, ar fi utilă purtarea unei măști în timpul utilizării din clasa de protecție FFP2.

Despre compania STIHL

Cifrele oficiale comunicate de companie arată o creștere a business-ului mondial de 4%, în 2019, atingând 3.93 miliarde de euro. Produsele STIHL pot fi achiziționate doar din rețeaua de magazine autorizate, care la nivel mondial sunt administrate de nu mai puțin de 53.000 de dealeri. STIHL România este o companie deținută 100% de firma mamă și a fost înființată în 1997. Compania mamă a fost înființată în 1926 de Andreas Stihl.7

În acest an, piaţa de digital de la noi din țară depăşeşte valoarea de 80 de milioane de euro, în creştere cu mai bine de 45 de procente faţă de cuantumul înregistrat în 2019, potrivit datelor Asociaţiei Industriei de Marketing şi Publicitate Online (IAB), citate într-un studiu realizat de către o agenţie de dezvoltare web.

Conform analizei Kiklab, citată de Agerpres, solicitările pentru magazine online şi pentru marketing digital au explodat în a doua jumătate a anului, cu o creştere a cererilor de peste 60%, după ce, în 2019, majoritatea companiilor mici şi mijlocii (85%) nu investeau deloc sau investeau foarte puţin comparativ cu necesarul în strategiile de marketing online.

La acest moment, ponderea celor care nu alocă un buget pentru acest scop a coborât la 20%.

De asemenea, bugetele de marketing digital au crescut, în unele cazuri, cu 40% pentru publicitate pe Google (Google Ads) şi cu 37% pentru promovarea pe Facebook.

Statisticile IAB mai relevă că piaţa de digital, cu toate canalele aferente, depăşeste 80 de milioane de euro, comparativ cu suma de 55 de milioane de euro din 2019. Valoarea acestei pieţe plasează, astfel, România în topul primelor zece ţări la nivelul Uniunii Europene (UE).

Un studiu realizat pe aproape o sută de proiecte relevă faptul că bugetul pentru strategia de marketing şi promovare ar trebui să reprezinte 15 - 20% din cifra de afaceri şi trebuie să conţină şi un pachet de servicii web competitive, care să ofere clientului un avantaj pe nişa în care îşi derulează business-ul.

„Un website de calitate costă mai mult, este securizat, nepermiţând atacatorilor să ajungă la baza de date sau să corupă website-ul. De asemenea, este optimizat pentru Google, pentru a face mai simplă apariţia în prima pagină de rezultate şi este creat pentru orice dispozitiv. Astfel, poate fi accesat de pe telefoane mobile şi tablete. În plus, este creat cu tehnologii noi, ceea ce înseamnă că nu trebuie actualizat în următorii ani. Un pachet de acest tip ajunge să coste şi o mie de euro. În funcţie de nişă, o astfel de investiţie poate dubla sau chiar tripla cifra de afaceri, de la un an la altul”, explică Cristian Pache, coordonator al unei agenţii de dezvoltare web.

Kiklab oferă clienţilor săi servicii web complete, de la crearea identităţii unui brand şi a strategiei sale de marketing online, până la realizarea ustensilelor fără de care promovarea nu ar fi posibilă (website-uri, aplicaţii mobile, automatizări, conectări între platforme).

Potrivit studiului recent lansat „GfK Puterea de Cumpărare în Europa 2019”, în România, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este de 5.881 euro, în timp ce europenii au o sumă medie de 14.739 euro de persoană disponibilă pentru cheltuieli și economii în acest an.

Astfel, țara noastră se află pe locul treizeci și doi în clasamentul european, românii situându-se cu aproximativ 60% sub media europeană.

Capitala țării conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro. Această sumă echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. La celălalt capăt al clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.

Europenii au avut la dispoziție puțin sub 10 trilioane de euro în 2019. Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5 procente în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult față de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro. Clasamentele arată diferențe substanțiale între țările studiate în ceea ce privește suma disponibilă pentru europeni pentru alimente, întreținere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Șaisprezece dintre țările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci și șase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

„Studiul GfK Puterea de cumpărare în Europa este un reper important al puterii economice pentru anumite regiuni, deoarece există diferențe majore la acest capitol atât între regiunile aceleiași țări, cât și între țările europene”, explică Simone Baecker-Neuchl, expertă pe soluțiile de geomarketing la GfK. „Prin urmare, este crucial să calculăm datele noastre internaționale folosind standarde de calitate consistente. Acest lucru face posibil pentru companiile din toate industriile să facă comparații între aceste țări și să identifice regiunile europene cu cea mai mare putere de cumpărare. Aceste date oferă un sprijin indispensabil în deciziile de business legate de planificarea și evaluarea locațiilor la nivel internațional, precum și în gestionarea vânzărilor și în deciziile de marketing."

Studiul „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2019” este disponibil pentru 42 de țări europene la nivel detaliat, pe regiuni, municipalități și coduri poștale, alături de hărți digitale.
Puterea de cumpărare este un indicator al venitului disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile, inclusiv orice ajutoare de stat primite. Studiul indică nivelul puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro și ca indicator. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflație. Calculele sunt realizate pe baza salariilor și a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de instituțiile oficiale.
Consumatorii își acoperă din puterea de cumpărare generală cheltuielile legate de alimentație, întreținere, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi vacanțele, cheltuieli de transport și de consum zilnic.

Țara noastră are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii mari retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.