Afişez elemetele după tag: salariati

Majorările semnificative de preț la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs.

Mai bine de 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire. În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.

Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.

„Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini - 4%”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutări online.

Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.

Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.

Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare

Trei din patru respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul bestjobs spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.

Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).

Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.

Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.

„În 2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial

Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).

În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou

Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.

Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.

Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.

Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.

„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, conchide Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.