Afişez elemetele după tag: sondaj

Mai bine de 60% dintre respondenții celui mai recent sondaj bestjobs au declarat că au participat la cel puțin un interviu de angajare anul acesta, iar alți 20% au în plan să meargă la interviuri în perioada următoare.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, candidații de pe platforma de recrutare online au efectuat un nou record de peste 1,1 milioane de aplicări în primele zece luni ale acestui an, intensificând căutările pentru un job nou.

Principalele temeri atunci când participă la un interviu sunt că vor avea emoții prea mari (26%), că așteptările angajatorului vor fi mult peste ce știu sau pot ei să ofere (21%), că nu o să reușească să-și prezinte experiența într-un mod convingător (20%) sau că nu au experiența necesară pentru jobul la care au aplicat (tot 20%). Potențialele întrebări tehnice din timpul interviului, la care nu ar ști să răspundă, sau refuzul recrutorului privind cerințele candidatului sunt alte motive care îi fac pe aplicanți să amâne etapa unui interviu pentru un job nou.

Candidații ar spune „nu” unui job imediat după interviu în cazul în care salariul prezentat la interviu este sub nivelul pieței sau al așteptărilor (41%), sunt întrebați dacă ar fi dispuși să lucreze din concediu/ în zilele libere legal (30%), își dau seama din timpul interviului că nu s-ar potrivi acolo (27%), sunt întrebați despre planurile de a avea copii (9%) sau procesul de recrutare durează prea mult, cu prea multe persoane de decizie implicate (25%).

În acest context, sursa citată introduce în platformă interviurile LIVE, prin care candidații pot intra în discuții 1-la-1 cu recrutorii, fără a mai trece prin etapa de aplicare și screening. Acest format de interviu este similar conceptului de „speed dating”, întrucât candidații au la dispoziție 8 minute pentru a se prezenta și a afla mai multe despre jobul respectiv. Ulterior acestui interviu rapid, atât candidații, cât și recrutorii pot vota „da” în cazul în care există potrivire și sunt interesați să avanseze în procesul de recrutare.

„În secolul vitezei și mai ales în acest context de pe piața muncii, în care tot mai mulți candidați își caută un job nou și vor să facă rapid o schimbare în carieră, la bestjobs am introdus interviurile LIVE, care facilitează un «matching» rapid între candidat și recrutor, ducând la un proces de angajare simplificat și eficient. Chiar dacă participarea la interviul LIVE nu necesită aplicare, recomandăm candidaților să aibă CV-ul deja completat sau actualizat în platformă, astfel încât informațiile lor să ajungă cât mai rapid la recrutor ulterior discuției live. Astfel, ne propunem să adaptăm recrutările la nevoile actuale ale jucătorilor de pe piața muncii, într-un proces care elimină emoțiile clasice ale unui interviu și care accelerează angajările pentru companiile cu multe poziții deschise”, spune Ana Vișian, Marketing Manager.

Fie că își caută un singur coleg sau mai ales dacă au deschise numeroase poziții, recrutorii își pot face cont de angajator pe platformă, unde e util să completeze cât mai multe detalii despre companie și despre jobul sau joburile disponibile, iar în urma discuțiilor live primesc gratuit CV-urile candidaților preferați pentru a continua procesul de recrutare.
Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.200 utilizatori de internet din România.

52% dintre participanții la un sondaj realizat de iVOX, la comanda Provident, recunosc că se abat de la lista de cumpărături necesare, mai ales în perioada reducerilor, atrași de prețurile mai bune.

În plus, 7 din 10 români simt că au cheltuit bani pe produse de care nu aveau nevoie și aproape 4 din 10 respondenți au apelat cel puțin o dată la un credit pentru a cumpăra produse la preț redus, chiar dacă nu aveau neapărat nevoie de ele.

Unii dintre ei au simțit că îndatorarea nu a fost o decizie inspirată, mai ales atunci când au făcut împrumuturi pentru achiziția unor produse electronice/IT (25%) sau pentru acoperirea unor cheltuieli legate de îmbunătățiri în locuințe care nu erau neapărat necesare (23,9%).

Anul trecut, IFN-ul mai sus amintit a realizat Testul Chibzuinței, un instrument menit să ajute consumatorii să facă mai ușor diferența între nevoi și dorințe, prin care au fost trecute deja peste 8.000 de decizii de cumpărare.

„Gestionarea eficientă a resurselor financiare este esențială. O abordare sănătoasă presupune, în primul rând, prioritizarea nevoilor în fața dorințelor, mai ales acum, când ne pregătim cu toții pentru sezonul reducerilor. Testul este, pentru noi, o continuare naturală a angajamentului pe care ni l-am asumat de a promova decizii chibzuite, nu doar când alegem să împrumutăm bani, ci și când îi cheltuim. El trebuie privit în primul rând ca un exercițiu de responsabilizare financiară, pentru că, până la urmă, fiecare decide pentru sine dacă o achiziție este cu adevărat oportună”, a declarat Florin Bâlcan, Director General al IFN-ului mai sus amintit.

Deschiderea unui fond de economii, în topul oportunităților ratate

Conform aceluiași sondaj, 4 din 10 români spun că regretă că nu și-au creat un fond de economii, iar 19% dintre respondenți consideră că au investit prea puțin în educația lor. Topul oportunităților financiare ratate, așa cum este perceput de participanții la sondaj, este completat și de lipsa investițiilor într-un fond privat de pensii. Pe listă se mai află, în procent mai redus, achiziția unei mașini, investițiile prea mici în educația copiilor, păstrarea economiilor „la saltea”, decizia de a nu cumpăra asigurări, acceptarea unor locuri de muncă la negru sau investiții prea mari în renovarea și decorarea casei.

Banii dați cu împrumut pot strica relațiile

Nici ipostaza de creditor nu este întotdeauna confortabilă pentru români. Astfel, 46% dintre respondenți au recunoscut că au oferit bani cu împrumut apropiaților, o decizie pe care au regretat-o ulterior. Printre principalele motive invocate se numără și faptul că nu și-au mai recuperat niciodată banii sau i-au primit cu întârziere. De asemenea, pentru 27% dintre respondenți, datoriile au culminat cu deteriorarea relației cu persoanele care au împrumutat banii de la ei.

Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 938 respondenți din mediul urban și rural cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, dintre care 55% bărbați.

Majorările semnificative de preț la produsele esențiale pun presiune pe bugetele angajaților români. Dintre aceștia, doar 3 din 10 spun că reușesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape 50% declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs.

Mai bine de 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puțini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reușit să mențină ritmul și nivelul de economisire. În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflația, situația a fost și mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.

Alți 17% se bazează și pe câștigurile din investiții, 13% pe veniturile obținute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.

„Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toți angajații români, ceea ce influențează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creșterea salarială nu acoperă rata inflației, scade automat și procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenți economiseau 10% din venitul lunar și 35% între 11-20%, anul acesta situația s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecționează între 1 și 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 și 25%, iar cei care reușesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puțini - 4%”, a precizat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutări online.

Cei mai mulți economisesc pentru a avea o plasă de siguranță în caz de urgență (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiții ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-și asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, iar 11% plănuiesc să-și deschidă o afacere. Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piața muncii cu banii economisiți, în timp ce alți 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.

Procentul celor care se așteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, aproape 40% dintre respondenți consideră că o sumă suficientă pentru a se putea pensiona ar fi între 50.000 și 100.000 de euro, 21% apreciază că ar avea nevoie de peste 100.000 de euro pentru o perioadă liniștită la pensie. Procentul celor care cred că necesarul ar depăși 250.000 de euro este de 43%.

Pensia publică și pensia privată Pilon 2, la fel de importante în planurile de pensionare

Trei din patru respondenți spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenții la sondajul bestjobs spun însă că nu știu care este situația contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.

Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceștia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) și tot atâția pe pensia privată obligatorie Pilon 2. Alte surse din care să-și asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câștigurile din investiții (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) și veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).

Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuția la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenți ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative. Mai mult, 58% dintre angajații intervievați declară că ar schimba cu siguranță jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opțiune.

Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eșantion de 1.300 utilizatori de internet din România.

Majoritatea respondenților unui studiu recent (57%) nu ar fi dispuși să facă investiții sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată, chiar dacă 1 din 2 români indică energia produsă de panourile solare ca fiind tipul de energie pe care ar prefera să-l folosească.

De asemenea, peste 90% dintre subiecți atrag atenția că ar trebui făcute mai multe investiții pentru a crește sustenabilitatea sistemului energetic, potrivit unui sondaj inițiat de CIS Gaz, una dintre cele mai importante companii românești active în industria gazelor naturale. Astfel, peste 65% dintre români consideră că printre primele vizate de aceste investiții ar trebui să fie rețeaua de transport și distribuție și instalațiile, urmate de starea conductelor și țevilor (aproape 31%).

Totodată, peste 80% dintre români consideră că energia regenerabilă este foarte importantă sau destul de importantă pentru sustenabilitatea economiei în anii care vor urma, în contextul în care peste 70% atrag atenția că poluarea este o problemă majoră în România, în timp ce peste 25% consideră poluarea fiind o problemă destul de importantă în România.

„Sustenabilitatea economică este o prioritate pentru companii și guverne de pe întreaga planetă, și pe bună dreptate. Reducerea impactului asupra mediului înconjurător este foarte importantă dacă vrem să lăsăm în urmă, pentru copiii noștri, o lume mai bună și mai curată. Grija față de mediu face parte din ADN-ul companiei noastre, fiind unul dintre pilonii de bază ai strategiei noastre de dezvoltare”, spune Sebastian Călugăr, CEO, CIS Gaz.

Companii și guverne din întreaga lume au în topul listei de priorități rezolvarea provocărilor legate de sustenabilitate și reducerea poluării, pentru a se asigura că societatea viitorului este una cu adevărat „verde”. Un pilon extrem de important aici este percepția utilizatorului final, care observă orice progres înregistrat în această zonă.

Sondajul CIS Gaz privind percepția românilor asupra problemelor sistemului energetic a fost desfășurat, la nivel național, în iunie 2023 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.383 de utilizatori de internet din România. Puțin peste 50% dintre participanți sunt bărbați, peste 48% au vârsta de cel puțin 45 de ani, iar peste 86% locuiesc în mediul urban

Institutul Autism Voice, primul centru dedicat tinerilor și adolescențior cu autism din România, a lansat recent un sondaj adresat părinților care au copii diagnosticați cu autism.

Acest sondaj are ca scop identificarea nevoilor și provocărilor specifice cu care se confruntă aceste familii, precum și crearea uneii baze de pornire pentru o statistică oficială privind prevalența tulburărilor de spectru autist în rândul copiilor și adulților din România.

Părinții sunt încurajați să participe la acest sondaj și să contribuie la crearea unei voci puternice și unite în sprijinul copiilor lor și al comunității de autism din România.

Sondajul poate fi accesat pe site-ul Institutului Autism Voice: https://institut.autismvoice.ro/cercetare/

„Insitutul Autism Voice a pornit cu misiunea de a oferi programe de terapie pentru adolescenții, tinerii și adulții cu autism care încă au nevoie de sprijin sau nu au avut parte de terapie în copilărie. Ne dorim să fim un sprijin real pentru părinții și fiii lor, atât prin programele de intervenție pe care le oferim, cât și prin demersurile de advocacy pe care echipa asociației le întreprinde. Prin lansarea acestui sondaj, ne propunem să strângem date cuprinzătoare și să conturăm o imagine mai clară a numărului de copii cu autism și a nevoilor lor de intervenție, astfel încât să putem oferi servicii și sprijin adecvat, în conformitate cu nevoile lor. Acest sondaj este doar primul pas dintr-o acțiune mai amplă pe care ne-o asumăm în 2023, anume aceea de colectare de informații actuale și relevante pentru comunitate”, a spus Anca Dumitrescu, președintele Institutului Autism Voice.

Una dintre principalele provocări cu care se confruntă atât părinții, cât și specialiștii, este lipsa unor statistici oficiale și actualizate cu privire la numărul de persoane afectate de tulburările din spectrul autist și nevoile lor specifice. Aceste date sunt esențiale pentru a putea dezvolta și implementa politici și programe adecvate de sprijin și intervenție.

„Nevoia unor date statistice oficiale despre prevalența autismului în România este iminentă. Tot ce știm în acest moment se bazează pe informații externe sau sondaje vechi realizate de societatea civică și unii specialiști. Asociația Autism Voice este un reper în domeniu, bazându-se pe zeci de terapeuți specializați în autism care au creat programe de intervenție de înaltă calitate. Ne dorim să înțelegem și mai bine nevoile comunității pentru a oferi sprijin familial, formare și consiliere pentru părinți. Seria de sondaje pregătite are ca scop și crearea unor activități de conștientizare și advocacy în comunitate”, a menționat Nicoleta Orlea, director de fundraising al Institutului Autism Voice.

Prin acest sondaj, părinții au ocazia să își împărtășească experiențele cu privire la diagnosticul de autism al copilului lor, accesul la servicii și terapii, obstacolele întâlnite și nevoile lor. Rezultatele vor fi folosite pentru a crea premisele unor politici și programe eficiente în beneficiul familiilor care se confruntă cu acest diagnostic.

Jucătorii de pe piața muncii au din nou în atenție săptămâna de lucru de patru zile, în contextul în care cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive.

În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu patru zile lucrate în loc de cinci, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv.

Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar patru din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, potrivit unui sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

„După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a patru zile lucrătoare, în loc de cinci, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate”, se menționează într-un comunicat de presă remis recent la redacție.

Cu toate că 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, potrivit cercetării citate, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.

„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, a menționat Ana Vișian, Marketing Manager al portalului de recrutare online.

Diminuarea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru. În prezent, rezultatele sondajului relevă că patru din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și patru de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.

Aproape jumătate dintre respondenți unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs au mărturisit că revenirea la job după perioada sărbătorilor a fost dificilă din cauza oboselii acumulate.

Din totalul celor intervievați, 64% declară că nu au motive să considere „Blue Monday”, a treia zi de luni din noul an, una deprimantă, semn că ultimii ani au crescut rezistența românilor în fața perioadelor dificile. De altfel, puțin peste o treime (36%) dintre angajați resimt încărcătura acestei zile.

Odihna este, așadar, un factor important ce determină starea de spirit a angajaților la început de an și capacitatea lor de a face față presiunilor la job. Acest lucru are strânsă legătură cu timpul liber, iar sondajul relevă că, în perioada dintre Crăciun și Revelion, 38% dintre respondenți au avut vacanță, în timp ce 44% au beneficiat doar de zilele libere legal și alți 11% nu au avut deloc zile libere pentru a-și reîncărca bateriile.

În acest context, angajații consideră satisfacția la job importantă pentru o stare generală mai bună și 76% dintre participanții la sondaj spun că felul în care se simt în raport cu munca pe care o fac le influențează gradul de împlinire personală. Mai mult, 3 din 10 angajați (la fel de mulți ca anul trecut) se declară nemulțumiți de actualul lor job și au în plan să îl schimbe, în timp ce doar 8% se consideră cu adevărat fericiți la job și 62% au o atitudine neutră.

„Românii au învățat în ultimii ani să-și gestioneze mai eficient timpul petrecut la muncă și activitățile care presupun un grad mai mare de stres. În plus, cei mai mulți dintre ei înțeleg acum mai bine importanța echilibrului dintre viața personală și cea profesională, astfel că tendința lor este să elimine cât mai mult activitățile generatoare de stres, să adopte un stil de viață sănătos și să lucreze în acord cu nevoile și valorile lor. În acest sens, vedem cum tot mai mulți candidați se îndreaptă către joburi flexibile, cu salariul afișat și care oferă beneficii extrasalariale generoase”, a spus Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Nu în ultimul rând, pentru sănătatea lor mintală, aproximativ 54% dintre respondenți și-au propus ca anul acesta să adopte un stil de viață mai sănătos, 15% au în plan să meargă la terapie și 11% își doresc să muncească mai puțin. Alți 20% au în plan să își crească veniturile, negociind salariul actual sau aplicând la joburi noi, cu salariu mai mare.

Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert.

Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Circa 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, conform studiului citat, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. Totodată, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Mai mult, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Cererea mare de produse și servicii după ridicarea restricțiilor COVID-19 și conflictul din Ucraina au dus la o creștere accelerată a inflației, până la pragul de 14,5% la finalul lunii mai, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), erodând situația financiară a românilor.

Numai o parte au primit măriri salariale de la începutul anului, însă în 90% din cazuri sub rata inflației, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, chiar și de 50%, conform unui sondaj realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Doar 37% dintre respondenți au primit o mărire salarială de la începutul anului și alți 12% au fost sprijiniți de angajator prin beneficii extrasalariale, precum tichete de masă sau prime ocazionale. Restul de 51% nu au beneficiat de nicio creștere a venitului lunar care să-i ajute în lupta cu inflația, dar un sfert au primit promisiunea unei majorări salariale din partea angajatorilor, care însă nu s-a materializat până în prezent.

Atât angajații care nu au primit o creștere salarială, cât și cei pentru care mărirea nu acoperă nivelul inflației spun că se gândesc să aplice și la alte joburi pentru a compara ofertele salariale (aproape 44%), iar peste 19% dintre respondenți au în plan să discute cu angajatorul pentru a găsi soluții.

„Chiar dacă cele mai recente date statistice oferite de INS arată o creștere a câştigului salarial mediu net de 11,4% pentru luna aprilie 2022, realitatea este că angajații resimt mult mai puternic decalajul dintre nivelul salariului și cel al prețurilor de pe piață. Situația nu este mai strălucită nici de partea angajatorilor, întrucât se văd nevoiți să suplimenteze bugetele de salarii sau să adopte noi strategii care să le permită să își mențină nivelul de producție. Chiar și în ciuda acestor presiuni economice, piața muncii este în cel mai dinamic punct în care a fost în ultimii doi ani și jumătate, atât din punct de vedere al ofertelor, cât și din cel al aplicărilor, iar această mobilitate nu poate fi decât un semn bun pentru economia românească”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Majoritatea angajaților consideră că o creștere salarială între 10 și 30% ar echilibra situația lor financiară

56% dintre angajați sunt de părere că o mărire de salariu cuprinsă între 10 și 30% ar putea diminua efectele inflației în cazul lor, în timp ce aproape un sfert consideră că au nevoie de o mărire de 31-50%. Pentru 20% dintre angajați, situația lor financiară ar necesita o majorare de peste 50% ca să își poată menține stilul de viață. În acest sens, 1 din 10 angajați români plănuiește să ia proiecte profesionale pe lângă job, pentru a-și suplimenta veniturile și pentru a acoperi nivelul actual al inflației.

Conform sondajului, 44% dintre angajații români spun că nivelul de trai li s-a modificat simțitor, pe motiv că prețurile au crescut în egală măsură atât în cazul alimentelor, bunurilor de larg consum, produselor vestimentare, cât și cazul utilităților și carburanților.

Sondajul a fost efectuat în perioada 27 mai - 19 iunie pe un eșantion de 1.451 de utilizatori de internet din România.