Afişez elemetele după tag: clienti

Bugetul alocat de clienții unui hipermarket online pentru masa de Paște de anul acesta începe de la 750 de lei și poate depăși în medie 1.000 de lei. Din coșul de cumpărături nu vor lipsi produsele tradiționale apreciate precum ouăle, chiar gata vopsite, cozonacul, pasca sau drobul de miel.

Ouăle conduc în topul celor mai cumpărate produse tradiționale, alimente care înregistrează vânzări de trei ori mai mari în această perioadă. Din categoria acestora mai fac parte carnea proaspătă, dulciurile, lactatele și brânzeturile, vinurile și cozonacii, dar și produsele necesare pentru curățenia de Paște și candelele pentru slujba de Înviere.

„Cei mai mulți dintre clienții noștri încep să se pregătească de cumpărături cu două săptămâni înainte de Paște, adăugând treptat în coș produsele lor preferate. Anul acesta am pregătit pentru ei, din timp, mai multe produse tradiționale și alimente proaspete de la producători locali. Iar dacă, în graba cumpărăturilor, au uitat să comande ceva, clienții [...] au avantajul că pot adăuga produse în comanda deja plasată și pot primi toate produsele în același timp, fără să plătească în plus. În plus, știm cât de mult contează pentru ei să petreacă timpul alături de familie, nu la cumpărături, și am extins programul de livrări în perioada sărbătorilor”, a declarat Andrei Popescu, General Manger Freshful by eMAG.

Totodată, pentru a le oferi un meniu de sărbătoare bogat și celor care își doresc să se bucure de mai mult timp liber alături de familie și să nu gătească toate preparatele, hipermarketul online pune pe masa de Paște și produse deja gătite, iar printre acesta se regăsesc ouăle deja vopsite, drobul și produsele ready-meal. Comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, clienții hipermarketului online comandă mai mult anul acesta produse din categoria verdețurilor, produse românești, precum salata, ceapa și usturoiul verde, mărarul, pătrunjelul, leușteanul, spanacul și urzicile.

La Promenada Mall, sărbătorile vin cu o mulțime de surprize pentru clienții centrului comercial. Sub conceptul „Cadourile se simt. De sărbători, emoțiile ne aduc împreună”, Promenada Mall a pregătit evenimente dedicate celor mici, un patinoar pe terasă și chiar și un serviciu gratuit de împachetare a darurilor.

Distracție pe patine la Promenada Mall

Nimic nu se compară cu voia bună de pe gheață în sezonul rece! De luna aceasta, centrul comercial îi așteaptă pe vizitatori la patinoarul amenajat #pePromenada (terasa de la etajul 2), zilnic, în intervalul 10.00 – 22.00.

Serviciu gratuit de împachetare a cadourilor de Crăciun

Până în Ajunul Crăciunului, Promenada Mall pune la dispoziția clienților un serviciu gratuit de împachetare a cadourilor. Acesta poate fi accesat zilnic, în perioada 5-24 decembrie, la standul special amenajat la parter, în zona scărilor rulante.

Moș Crăciun ajunge la Promenada Mall

Între 21-23 decembrie, copiii se vor bucura de întâlniri cu Moș Crăciun, în fiecare zi. Moșul va sosi pregătit cu multe surprize pentru micii vizitatori, într-un decor de poveste, amenajat la etajul 1, zona H&M.

Promenada Mall a lansat SPOT, o aplicație mobilă ce recompensează utilizatorii cu puncte de loialitate pentru fiecare sesiune de cumpărături, oferindu-le astfel acces la oferte și beneficii exclusive, în funcție de statutul atins în program. Aplicația mobilă de recompensare a clienților loiali este disponibilă în 17 centre comerciale ale grupului NEPI Rockcastle din România: Mega Mall București, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Shopping City Timișoara, City Park Mall Constanța, Brăila Mall, Shopping City Galați, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Piatra Neamț, Shopping City Satu Mare, Shopping City Târgu Mureș, Ploiești Shopping City, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Vulcan Value Centre.

În primele trei trimestre ale lui 2021, 445 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părți) sau au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Beneficiile rezultate din negocierea consumatorilor cu băncile au ajuns la 1,24 milioane euro în primele trei trimestre, iar valoarea totală a beneficiilor în cei cinci ani de activitate operațională este de 5,25 milioane euro.

Studiu de caz: datorie în franci elvețieni (CHF) ștearsă integral de către bancă

Un prim caz descris de reprezentanții CSALB este și cel al Ioanei Dodenciu din Roșiorii de Vede: „În luna septembrie am primit vestea că banca îmi șterge toată datoria de 44.330 de CHF pe care o aveam în urma unui împrumut din anul 2007, pentru un apartament de trei camere. Am putut plăti ratele cât timp a trăit soțul meu, creditul fiind pe numele lui, iar eu eram codebitor.

„Când am făcut cerere la CSALB, am solicitat măcar o reducere a ratei lunare, deoarece copilul cel mare începea facultatea anul acesta și nu puteam face față cheltuielilor. Am trei copii de crescut și nu mă puteam descurca decât cu ajutorul părinților de la țară. Practic, mai mult de jumătate din salariul meu de asistent medical se ducea pe rata la bancă. Ultima rata a fost de 294 de CHF.

„Când am primit vestea eram în timpul programului de vaccinare și am rugat un coleg să-mi spună dacă văd bine mailul de la doamna conciliator Mihaela Budișteanu care îmi confirma că datoria a fost ștearsă. Îi multumesc doamnei conciliator pentru implicarea și rapiditatea cu care a găsit o rezolvare la situația mea. De când am depus cererea și până când am convenit cu banca pe soluția propusă de conciliator au trecut mai puțin de două luni”, a precizat Dodenciu

Potrivit precizărilor lui Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB, după primele nouă luni ale anului în curs se observă o disponibilitate mai mare a consumatorilor și băncilor de a ajunge la un compromis.

„90% dintre negocierile derulate anul acesta în cadrul CSALB s-au încheiat prin împăcarea părților. Spre exemplu, în trei trimestre am avut doar două situații în care una dintre părți s-a retras din negociere, față de 21 de situații de acest fel în perioada similară a anului trecut. Deși numărul cererilor acceptate spre negociere este cu aproximativ 10% mai mic decât în 2020, valoarea mare a beneficiilor și procentul ridicat al împăcărilor arată o înțelegere mai profundă a mecanismelor de conciliere, atât din partea băncilor, dar mai ales din partea consumatorilor, despre care putem spune că sunt mai centrați pe rezultat, mai pragmatici decât în trecut.

„Această atitudine poate veni și din dorința consumatorilor care se confruntă cu probleme financiare de a găsi rapid o rezolvare pentru dificultățile lor actuale. Incertitudinile privind evoluția pandemiei, efectele acesteia asupra economiei, creșterea dobânzilor, creșterea puternică a prețurilor la energie electrică, la gaz și la carburanți, pun presiune pe capacitatea de rambursare a împrumuturilor bancare. În acest context, există posibilitatea creșterii ratei creditelor neperformante, motiv pentru care consumatorii trebuie să fie foarte precauți pentru a nu înregistra restanțe.

„Recomandarea noastră pentru consumatori este să se adreseze băncii dacă au dificultăți în achitarea ratelor, dar să nu depășească 90 de zile de întârziere, situație în care întregul credit devine scadent. Iar dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu creditorul, întotdeauna rămâne și alternativa soluționării amiabile în cadrul CSALB”, a adăugat Păunescu.

Scad cererile de negociere către bănci, cresc cele pentru IFN-uri

În primele nouă luni, consumatorii au trimis 1.837 de cereri de negociere (o medie de 47 de cereri pe săptămână), dintre care 1.152 adresate băncilor și 685 IFN-urilor.

Se observă o creștere a numărului de cereri adresate IFN-urilor, ponderea acestor cereri fiind de 37% din total, față de 24% în aceeași perioadă a anului trecut. Din păcate, aproximativ 80% dintre cererile adresate IFN-urilor vizează ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit, solicitări care nu pot face obiectul unei negocieri, în proporție covârșitoare fiind clasate ca urmare a refuzului comercianților de a intra în procedurile de negociere.

Pe de altă parte, numărul de cereri adresate băncilor a scăzut în perioada primelor trei trimestre ale acestui an față de perioada similară din 2020: de la 1.557 cereri în primele 9 luni din 2020, la 1.152 cereri în primele trei trimestre ale acestui an.

Băncile clasează mai puține cereri

Evoluția ultimilor ani indică o scădere semnificativă a numărului de cereri înregistrate la CSALB și pentru care băncile și-au exprimat refuzul de a intra într-o procedura de negociere: de la 80% în 2016, la 45% în 2018 și 28% în 2020.

În primele nouă luni ale anului 2021, procentul cererilor clasate ca urmare a refuzului nejustificat al băncilor a scăzut la 17% din totalul cererilor trimise, iar recomandarea CSALB către bănci și IFN-uri este ca procentul de clasare să se mențină sub 20% până la finele anului. Este un obiectiv realizabil, cu atât mai mult cu cât sunt deja bănci mari în cazul cărora rata de respingere a cererilor, fără un motiv întemeiat, este de sub 10% ori chiar sub 5%.

Situația în cazul IFN-urilor este diferită: din 685 de cereri, doar 5 au fost acceptate spre negociere, iar alte 21 de solicitări au fost soluționate direct între consumator și comerciant, după sesizarea CSALB, dar fără a mai trece prin procesul de conciliere.

CSALB, prima opțiune pentru rezolvarea unei probleme cu banca

În urma unui studiu de piață iSense Solutions - Back to the Future (studiu care nu a fost comandat de CSALB), doar 18% dintre intervievați au răspuns că au probleme în relația cu băncile, iar 82% spun că nu întâmpină neînțelegeri.

Cei mai dispuși la negociere sunt consumatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia (59% ar alege calea amiabilă), urmați de cei din București-Ilfov (45% ar alege în primul rând serviciile CSALB). Studiul a fost făcut în luna septembrie pe 504 respondenți și a permis variante multiple de răspuns.

Clienţii OLX care scot la vânzare diferite produse pe această platformă trebuie să fie foarte atenţi, deoarece au existat în continuare plângeri privind tentative de fraudare, conform unui comunicat al CERT-RO, remis la redacție, luni, 4 ianuarie 2021.

„Continuă tentativele de fraudare a clienţilor serviciului OLX România care pun la vânzare diferite produse. Scam-ul funcţionează prin folosirea unor site-uri recent lansate, care copiază identitatea vizuală a OLX, astfel încât să pară un serviciu legitim de plată online”, se precizează în documentul de presă.

Echipa CERT-RO a primit în ultimul timp numeroase notificări cu privire la incidente de securitate cibernetică de tip fraudă, propagate prin intermediul serviciului OLX şi prin WhatsApp.

Atacatorii contactează un utilizator care a publicat un anunţ de vânzare a unui produs pe OLX, se declară interesaţi de achiziţie, apoi susţin că au efectuat plata. Dar, pentru încasarea sumei corespondente ar fi necesară accesarea unui link şi introducerea datelor cardului pe care ar trebui virată suma. Desigur, este vorba despre o capcană, atacatorii sistând orice conversaţie după ce primesc datele de card, iar victimelor li se extrag bani din cont.

„Utilizatorii serviciului OLX care pun spre vânzare anumite produse sunt contactaţi direct de potenţiali cumpărători. La scurt timp, folosind un anumit pretext, clientul fals mută conversaţia de pe OLX pe un alt canal de comunicare, de regulă WhatsApp. De cele mai multe ori, mesajele primite au o exprimare ciudată, deşi sunt în limba română. Este un semn că acel text ar putea fi fost tradus cu un instrument disponibil gratis online. Greşelile gramaticale sau repetiţia unor termeni în cadrul aceleiaşi propoziţii pot fi astfel de indicii, aşa că analizaţi cu atenţie informaţiile, înainte de click!”, susțin experții sursei citate.

Următorul pas pe care atacatorii îl fac este informarea potenţialelor victime că produsul a fost deja achitat. Aceştia generează un link fals unde vânzătorilor li se cer datele cardului, inclusiv codul CVV/CVC, sub pretextul de a fi făcută plata pentru produsul tranzacţionat. Din nefericire, acel link duce către o pagină de phishing, prin care infractorii cibernetici încearcă să colecteze datele de card ale utilizatorilor.

„Cum ne dăm seama de acest lucru? Deşi acea pagină web foloseşte identitatea vizuală a brandului OLX, în realitate, dacă analizăm denumirea domeniului din link-ul transmis (.xyz), putem observa că NU mai suntem pe site-ul oficial, ci pe un site maliţios. În plus, singurul moment în care OLX cere introducerea datelor cardului este cel în care se cumpără serviciile OLX de publicare sau de promovare a anunţurilor”, se mai arată în comunicat.

În momentul în care utilizatorul introduce datele de card pe astfel de site-uri de phishing, acestea intră automat în posesia atacatorilor, care au din acel moment posibilitatea de extrage bani de pe acel card. Desigur, orice conversaţie se opreşte, după acel moment, iar vânzătorii au surpriza nu doar că nu le-au intrat banii în cont, ci chiar că le-au fost extrase ilicit anumite sume de pe card.

Și alții o pățesc

În ultimele zile, echipa CERT-RO a fost notificată de faptul că atacatorii folosesc şi alte identităţi vizuale pentru site-urile de phishing, de regulă ale unor companii cu reputaţie în România. Un exemplu ar fi FanCurier.

CERT-RO recomandă să analizăm cu atenţie informaţia primită, înainte de a face clic pe link-uri sau ataşamente din surse necunoscute.

„De ce aţi oferi cuiva datele complete de card, cu codul de validare al tranzacţiilor (CVV)? Oricine are acces la aceste date poate folosi cardul pentru a face plăţi. În plus, puteţi scana astfel de link-uri suspicioase cu anumite instrumente disponibile gratis online (ex: VirusTotal), dacă nu aveţi o soluţie de securitate instalată pe dispozitiv, pentru a evita infectarea cu malware sau astfel de tentative de phishing. Fiţi atenţi la exprimarea interlocutorilor în scris, precum şi la corectitudinea gramaticală a textului! Aşa cum specificam anterior, de multe ori atacatorii nu sunt de origine română şi se folosesc de instrumente automate de traducere a textului pentru a se conversa cu potenţialele victime în limba lor nativă”, au recomandat specialiştii.

În cazul în care aţi căzut în această capcană, este vital să vă adresaţi cât mai repede băncii emitente a cardului, pentru a bloca cardul şi eventuale tranzacţii ilicite din cont.

Ulterior, dacă aţi suferit pagube materiale, va trebui să depuneţi o plângere la cea mai apropiată secţie de Poliţie, pentru a deschide o investigaţie în acest sens.