Afişez elemetele după tag: pret

În urma manifestaţiilor violente de la mijlocul lui noiembrie a.c., declanşate de o creştere a preţului la benzină, Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, a anunţat miercuri, 27 noiembrie 2019, că ţara sa a dejucat „un complot periculos”.

„Poporul a dejucat un foarte mare şi periculos complot. Mulţi bani au fost cheltuiţi pentru a distruge, a întreprinde violenţe şi a ucide oameni”, a afirmat ayatollahul, citat de televiziunea de stat.

În repetate rânduri, „duşmanii” ţării, în special SUA şi Israelul, ar fi provocat revoltele care au durat câteva zile, conform afirmațiilor autorităților de la Teheran.

Pe de altă parte, organizaţia internaţională pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) afirmă că autorităţile iraniene „ascund în mod deliberat” amploarea represiunii şi evită să dezvăluie bilanţul morţilor şi al arestărilor în cursul protestelor.

Declanşate la 15 noiembrie de anunţul creşterii preţului la benzină, manifestaţiile, violente în unele locuri, s-au răspândit rapid în cel puţin 40 de oraşe şi localităţi din Iran, fiind însoţite de incendii sau atacuri la staţii de benzină, comisariate, centre comerciale, moschei sau clădiri publice, potrivit presei iraniene.

Forţe de ordine au fost desfăşurate pentru a ţine sub control manifestaţiile, în timp ce autorităţile au anunţat că au restabilit calmul după mai multe zile de revolte într-o ţară lovită de o criză economică agravată de restabilirea şi înăsprirea din 2018 a sancţiunilor americane impuse Iranului.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci persoane, patru membri ai forţelor de ordine ucişi de „agitatori” şi un civil, şi au anunţat aproximativ 500 de arestări, între care 180 de „lideri ai protestatarilor”.

Dar amploarea represiunii nu este clară la nivelul întregii ţări, din cauza blocării accesului la internet de către autorităţi.

Această întrerupere a internetului a făcut mai dificil pentru ONG-uri să reconstituie faptele din 15 noiembrie şi evenimentele din zilele următoare şi să stabilească un bilanţ.

HRW a acuzat autorităţile că „ascund în mod deliberat amploarea reprimării masive a manifestanţilor”, cerându-le să „anunţe imediat numărul morţilor, arestărilor, detenţiilor şi să permită o anchetă independentă pentru presupuse abuzuri”.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv Amnesty International, au raportat cel puţin 140 de morţi şi 7.000 de arestări, potrivit HRW.

Accesul la internet a fost restabilit în ultimele zile, cu excepţia reţelelor de telefonie mobilă, potrivit site-ului NetBlocks, care monitorizează libertatea accesului la internet în întreaga lume.

SUA au primit „aproape 20.000 de mesaje” care ilustrează „abuzurile regimului” iranian în timpul represiunii, a afirmat marţi, 26 noiembrie 2019, secretarul de stat american Mike Pompeo, ameninţând Teheranul cu noi sancţiuni.

Autoritățile iraniene au anunţat luni, 25 noiembrie 2019, că a restabilit calmul după mai multe zile de manifestaţii de furie şi de violenţe.

sursa: AFP

foto credit: The Washington Post

Potrivit unei informări a Pentagonului, F-35A, cea mai comună versiune a avionului militar dezvoltat de Lockheed Martin, ar urma să coste 82,4 milioane de dolari în 2020, urmând să scadă la 79,17 milioane de dolari în 2021 și la 77,9 milioane în 2022.

În plus, reprezentanții producătorului au informat că orice țară care deține F-16, predecesorul F-35, reprezintă un potențial client.

Marți, 29 octombrie 2019, Pentagonul a anunțat detaliile privind prețul convenit cu Lockheed Martin, care ar putea duce la scăderea costurilor pentru avioanele militare F-35 în următorii trei ani, ceea ce ar putea încuraja achiziționarea lor și de către alte state.

În timpul celor trei ani, acordul va ajunge la o valoare de 34 de miliarde de dolari pentru avioanele F-35.

În luna iunie a anului în curs, Departamentul pentru Apărare din SUA a informat că prețurile pentru F-35A au scăzut cu 8,8%. Acordul din iunie nu conținea prețurile finale pentru achiziționarea avioanelor de luptă în 2021 și 2022.

Lockheed Martin intenționează să livreze 131 de avioane în 2019 și să crească producția în 2020.

Avioanele militare F-35 reprezintă aproximativ 25% din cifra de afaceri anuală a companiei Lockheed Martin.

sursa: Reuters

În nouă ani de zile (perioada 2009 - 2018), preţul terenurilor arabile din Germania s-a majorat cu 230%, potrivit statisticilor publicate miercuri, 23 octombrie 2019, de Oficiul federal de statistică (Destatis), citate de DPA.

Motivul principal pentru acest reviriment semnificativ ar fi investitorii non-agricoli, care optează din ce în ce mai mult să îşi investească banii în terenuri arabile.

Oficialii Destatis afirmă că preţurile nu au crescut însă la fel în toate regiunile. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în landul Mecklenburg- Pomerania Inferioară, unde terenul arabil este în prezent de 2,9 ori mai scump decât în 2008, şi în Saxonia de 2,7 ori. La polul opus, cele mai mici creşteri au fost înregistrate în landurile Hessa şi Renania de Nord - Westfalia, unde preţurile sunt de 1,4 ori mai mari.

În medie, preţurile terenurilor arabile din landurile din vest sunt de 2,1 ori mai mari decât în 2009 în timp ce în fostele landuri estice, exceptând Berlinul, sunt de 2,6 ori mai mari.

Din cele aproximativ 275.000 de exploataţii agricole care existau în anul 2016 din Germania, 244.000 erau societăţi individuale, 21.000 sunt societăţi de drept civil, 2.100 sunt societăţi în comandită şi 1.600 sunt societăţi cu răspundere limitată.