Afişez elemetele după tag: nato

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi reprezentanții regiunilor DNR, LNR, Zaporojie şi Kherson au semnat tratatele de aderare la Rusia şi de înfiinţare a unor noi entităţi constitutive.

Cu această ocazie Putin a acuzat naţiunile occidentale că vor să destrame Rusia şi să formeze naţiuni mai mici, liderul de la Kremlin denunţând „ordinea mondială unipolară” dominată de Statele Unite ale Americii (SUA).

După destrămarea Uniunii Sovietice, Occidentul a decis că noi trebuie să suportăm ordinele sale. În 1991, Occidentul credea că Rusia nu îşi va reveni, că Rusia nu se va relansa după acea lovitură. În anii 1990, am avut o perioadă îngrozitoare, dar Rusia a rezistat atunci, a devenit mai puternică şi şi-a ocupat locul bine-meritat”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Monde şi postului Sky News, preluate și de agențiile de știri naționale.

Dar acum Occidentul caută noi oportunităţi să ne lovească şi a visat mereu să ne destrame statul în naţiuni mai mici care să se lupte unele cu altele. Occidentul are standarde duble, chiar triple. Occidentul nu vrea să accepte că există o ţară atât de mare în lume, cu un teritoriu atât de mare, cu bogăţii naturale şi resurse, cu oameni care nu pot şi nu vor să accepte ordinele nimănui. Noi vom continua să ne apărăm valorile”, a continuat liderul de la Kremlin.

Există o ordine mondială în esenţă unipolară, antidemocratică şi non-liberă. Statele Unite sunt singura ţară din lume care a utilizat de două ori arme nucleare pentru a distruge oraşele japoneze Hiroshima şi Nagasaki. Reamintesc că SUA şi britanicii au distrus, fără nicio necesitate militară, în al II-lea Război Mondial, oraşele Dresda, Hamburg, Koln şi numeroase alte oraşe germane. SUA au lăsat o marcă teribilă în memoria popoarelor din Coreea şi Vietnam, după bombardamente barbare cu napalm şi arme chimice”, a precizat Putin.

Declaraţie comună a Consiliului European de respingere a anexării la Rusia a regiunilor ucrainene

Astăzi (n.r. - vineri, 30 septembrie) am adoptat, împreună cu ceilalţi membri ai Consiliului European, o Declaraţie comună în care respingem ferm şi condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson”, spune preşedintele României, Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui Iohannis, Uniunea Europeană, inclusiv România, nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată referendumurile „ilegale, orchestrate de Rusia”, prin încălcarea gravă a independenţei, a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Ucrainei.

MAE român reacționează ferm la decizia anexării teritoriilor ucrainene

România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea aşa-ziselor „acorduri de intrare în componenţa Federaţiei Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupaţia ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Aceste „acorduri” ilegale şi ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-şi justifica ocupaţia militară ilegală asupra unor teritorii aparţinând altui stat suveran şi reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situaţii.

Aceste acţiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internaţional, iar România nu recunoaşte validitatea acestora, în special în ceea ce priveşte operarea vreunei modificări în privinţa apartenenţei teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.

Ca şi în cazul anexării ilegale a Crimeii şi Sevastopolului, acţiunile Federaţiei Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forţei şi reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii şi norme de drept internaţional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU.

Federaţia Rusă acţionează contrar tuturor responsabilităţilor pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii şi securităţii internaţionale.

România reaminteşte faptul că nicio achiziţie teritorială bazată pe încălcarea dreptului internaţional nu poate fi recunoscută şi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum şi pentru integritatea teritorială a acestui stat în graniţele sale recunoscute internaţional.

Principalele declarații ale lui Putin în cadrul discursului său de vineri, 30 septembrie 2022:

♠ Vestul trebuie să-şi amintească că oamenii din teritoriile ocupate sunt cetăţenii noştri „pentru totdeauna”;
♠ Cei dispuşi să trăiască după regulile SUA sunt masochişti politici şi alţi adepţi ai politicii neconvenţionale;
♠ Occidentul face tot ce-i stă în putinţă pentru a menţine sistemul neocolonial prin continuarea politicilor sale prădătoare;
♠ Fac apel la regimul de la Kiev să înceteze imediat ostilităţile şi să revină la masa negocierilor;
♠ Kievul trebuie să respecte alegerea regiunilor DNR, LNR, Zaporizhzhia şi Kherson, doar aşa poate fi calea spre pace;
♠ Oamenii din DNR şi LNR, din regiunile Zaporizhzhya şi Kherson au făcut o alegere neechivocă;
♠ Occidentul a căutat o nouă şansă de a slăbi şi dezintegra Rusia, nu acceptă faptul că există o ţară; atât de mare;
♠ Moscova va acţiona astfel încât locuitorii din Donbas şi din alte teritorii eliberate să simtă sprijinul întregii Rusii. Federaţia Rusă va depune eforturi pentru a îmbunătăţi securitatea în teritoriile eliberate, a promis preşedintele rus;
♠ Rusia nu va trăda niciodată locuitorii din regiunile DNR, LNR, Zaporizhzhya şi Kherson;
♠ Soldaţii ruşi căzuţi în Ucraina, adevăraţi eroi. Să ţinem un minut de reculegere în memoria lor;
♠ Populaţia în cadrul referendumurilor a făcut o alegere lipsită de ambiguitate, vor fi semnate tratatele privind acceptarea celor patru noi teritorii în Federaţia Rusă;
♠ Federaţia Rusă îşi va aminti întotdeauna de eroii Primăverii ruse care au murit pentru dreptul de a-şi vorbi limba maternă şi de a-şi păstra cultura şi credinţa, a declarat Putin;
♠ Putin i-a numit eroi ai marii Rusii pe toţi soldaţii şi ofiţerii ruşi care au murit de moarte curajoasă în timpul OSU şi a onorat memoria lor cu un moment de reculegere.
♠ Ultimii lideri sovietici au ruinat marea noastră ţară, au prezentat poporului un fapt, fără să înţeleagă consecinţele, decizia din 1991 nu s-a bazat pe părerea oamenilor - nu au fost întrebaţi despre;
♠ Prăbuşirea URSS în 1991 a fost o „catastrofă”, deoarece liderii sovietici „au distrus puternica noastră ţară”;
♠ URSS nu mai există - trecutul nu se poate întoarce, dar noi nu aspirăm la ea;
♠ Unul dintre motivele pentru secole de rusofobie este că nu ne-am lăsat jefuiţi în timpul colonizării, am forţat Europa să facă comerţ pe picior de egalitate;
♠ Alipirea celor patru entităţi s-ar face ca „subiecţi ai Federaţiei Ruse”;
♠ Putin despre sabotajul Nord Stream: Anglo-saxonii au început de fapt să distrugă structura energetică europeană;
♠ Putin: Doctrinele militare ale SUA şi NATO sunt construite pe dominaţie şi înşelăciune cu privire la presupusa „descurajare”, Washingtonul „descurajează” Rusia, China şi Iranul, alte ţări şi actualii aliaţi ai SUA sunt următorii.

 

Publicat în Intelligence

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.

Publicat în Militar

SUA și NATO au primit un avertisment din partea Rusiei, vineri, 14 ianuarie 2022, prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, acesta menționând că țara sa „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a precizat Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Conform spuselor sale, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (n.r - americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp. Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA. Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a mai menționat Serghei Lavrov.

Oficialul rus a mai adăugat că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv vice-ministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are „legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

„Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. „Nu vreau să confirm nimic (...), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

Tentative de extindere artificială

Pe de altă parte, Lavrov a acuzat NATO de „tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei „în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni „fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

„Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a adăugat Lavrov.

Cu privire la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”.

Cu toate acestea, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”.

Publicat în Militar

Într-o intervenţie televizată la Rossia-24, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov a declarat că aşa-zisele „înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor '80 că NATO nu se va extinde în Europa de Est nu corespund realităţii.

Afirmațiile şefului Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov survin pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate.

În acest context, Moscova solicită Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS). Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate într-un acord”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, citat de agenţia de presă rusă Regnum.

Mai mult, conform precizărilor sale, la începutul anilor '90 nici nu se discuta despre o extindere a NATO.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO ( 1997), care rămâne în vigoare. În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a adăugat fostul diplomat.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

Publicat în Militar

Luni, 21 octombrie 2019, dragorul maritim (DM) 25 Lt. Lupu Dinescu, comandat de către locotenent-comandorul Ionuţ Diaconu şi care are un echipaj alcătuit din 70 de militari, s-a integrat în Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group).

Potrivit unei informări transmise de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), gruparea SNMCMG-2 operează în Marea Neagră până la data 6 noiembrie 2019.

Misiunile grupării SNMCMG-2 în Marea Neagră vizează creșterea nivelului de interoperabilitate între forțele participante, în domeniul debarcării trupelor de desant și a luptei contra minelor marine, fiind prevăzute și escale ale vânătorului de mine ESPS SELLA (Spania), dragorului maritim BGS SHKVAL (Bulgaria), vânătorului de mine ITS NUMANA (Italia) și dragorului maritim „Lt. Lupu Dinescu” în porturile Constanța și Odessa, Ucraina.

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 va face o escală în portul Constanța, în intervalul 24-28 octombrie.

„Contribuţiile aliaţilor NATO pentru flancul estic, în mediile terestru, aerian şi maritim, sunt manifestarea concretă a solidarităţii aliate, iar aceste măsuri vizează atât dimensiunea de consolidare a posturii de descurajare şi de apărare, precum şi proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele aliate”, se menționează în comunicatul SMFN.

Exercițiul multinațional

Gruparea Navală Permanentă a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group 2) din care, în perioada 21 octombrie-6 noiembrie, face parte și Dragorul Maritim Lt. Lupu Dinescu, va acționa alături de militarii români în cadrul exercițiului FALL STORM 2019.

Exercițiul FALL STORM 19 are ca scop creșterea interoperabilității, perfecționarea capacității de planificare și conducere a forțelor de nivel întrunit, multinațional și interinstituțional. Vor fi implicate toate categoriile de forțe ale Armatei României, care vor colabora cu elemente ale unor structuri din Sistemul Național de Apărare (Garda de Coastă și Inspectoratul pentru Situații de Urgență).

Forțele Navale Române participă cu corvetele Amiral Petre Bărbuneanu, Cam Horia Macelariu, nava rapidă de scafandri „Venus” și două remorchere de radă și port, o companie de infanterie marină din cadrul Regimentului 307 Infanterie Marină și un detașament de scafandri.

Forțele Aeriene Române participă cu două aeronave MiG-21 Lancer, iar pentru secvențele de evacuare medicală, cu un elicopter IAR-330 și o aeronavă Spartan C-27 J. Forțele Terestre Române vor fi reprezentate de două plutoane de infanterie din Batalionul 341 din Brigada 9 Mecanizata, iar Garda de Coastă este reprezentată de o navă de patrulare.

Scenariul exercițiului are la bază elementele unei operații de apărare colectivă, conform articolului 5 al Alianței Nord Atlantice, iar cadrul tactic presupune un raid amfibiu, desfășurat în condițiile unei amenințări hibride cu forțe convenționale și paramilitare.

Exercițiul multinațional FALL STORM 2019 este planificat, organizat și condus de Componenta Operațională Navală din subordinea Statului Major al Forțelor Navale și se înscrie în sfera planului de măsuri de asigurare imediată al NATO, adoptat la Summit-ul Alianței de la Varșovia în anul 2016.

Publicat în Militar

Citat de Interfax şi Reuters, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat marți, 27 august 2018, că industria specializată din țara sa a livrat Turciei noi elemente ale sistemului antiaerian S-400.

„Un nou transport a fost efectuat marţi dimineaţă”, a declarat Vladimir Putin în cursul unei întrevederi cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, aflat în vizită în Rusia.

Ministerul turc al Apărării a confirmat că a început transferul elementelor celei de-a doua baterii a sistemului antiaerian S-400.

Ankara a comandat un sistem antibalistic şi antiaerian rus S-400, dar cazul a amplificat tensiunile dintre Turcia şi Statele Unite, aliaţi în cadrul NATO. Statele Unite avertizează că sistemele S-400 nu sunt compatibile cu echipamentele NATO, formulând temeri că ar putea fi expuse date secrete de tip tehnic despre avioanele militare americane F-35, pe care Turcia vrea, de asemenea, să le achiziţioneze.

Publicat în Militar
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol