Afişez elemetele după tag: ue

Cele patru puteri economice și mondiale - Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Israelul şi Arabia Saudită, acuzate de liderii politici de la Teheran că ar susține protestele din oraşele iraniene, au fost amenințate în mod direct cu riposte semnificative.

„Dacă depăşiţi linia roşie, vă vom distruge. Nu vom lăsa nicio acţiune fără ripostă. Dacă Iranul va decide să riposteze, inamicul nu va mai avea deloc siguranţă”, a afirmat generalul Hossein Salami, comandantul Gardienilor Revoluţiei din Iran, citat de AP.

Afirmațiile comandantului militar au fost făcute în faţa a zeci de mii de susţinători ai Administraţiei de la Teheran.

Demonstraţia de susţinere a fost organizată sub sloganul „Ridicarea poporului din Teheran împotriva protestelor”.

Sute de arestări

Vineri, 22 noiembrie 2019, Gholamhossein Esmaili, purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar iranian, anunța prin intermediul agenţiei de presă IRNA că Gardienii Revoluţiei din Iran au arestat aproximativ 100 de lideri ai mişcării de protest faţă de majorarea preţurilor la carburanţi.

„Aproximativ 100 de lideri ai grupurilor de protest au fost identificaţi şi arestaţi în diverse zone ale ţării de Gardienii Revoluţiei”, a precizat Esmaili.

În total, au fost arestaţi preventiv aproximativ 1.000 de protestatari.

„Orice persoană care generează insecuritate riscă pedepse dure”, a afirmat la rândul său Ebrahimi Raisi, şeful sistemului judiciar iranian.

Șefia blocului comunitar european (UE28) îndemna, joi, 21 noiembrie 2019, autorităţile iraniene să dea dovadă de „cea mai mare reţinere” în contracararea protestelor.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci protestatari, dar organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a prezentat un bilanţ de cel puţin 106 morţi.

O parte importantă din cele circa 65 de miliarde de dolari, investite anual de blocul comunitar (UE28) în sectorul agricol, ar ajunge în conturile unor politicieni din Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia, finanțând astfel relațiile corupte dintre aceștia și îmbogățind oamenii influenți, susțin jurnaliști ai New York Times.

Mai exact, 80% din banii de subvenții agricole sunt pentru cei influenți din Europa și doar mărunțișul ajunge la fermieri. Se înțelege astfel de ce unele state europene au închis ochii atunci când proprii jurnaliști erau asasinați ca urmare a unor anchete transnaționale, desfășurate în sectorul agricol.

În Ungaria comunistă, producătorii agricoli trudeau pe câmpurile ce se întindeau în jurul orașului Csakvar, poziționat în vestul Budapestei, culegând grâu și porumb pentru un Guvern care le furase pământul. În zilele noastre, urmașii fermierilor maghiari de atunci muncesc pentru noii conducători, un grup de oligarhi și patroni politici care au anexat țara prin acorduri neclare cu Guvernul de la Budapesta, care a suscitat o întorsătură modernă asupra unui sistem feudal, oferind locuri de muncă celor care respectă regulile și pedepsindu-i pe cei ce se împotrivesc sistemului impus.

După cum arată dovezile, susțin cei de la NYT, acești baroni funciari sunt finanțați și încurajați de UE.

Anual, Uniunea Europeană acordă celor 28 de țări plăți în valoare de 65 miliarde de dolari sub forma unor subvenții agricole, cu scopul de a sprijini fermierii din Europa și pentru a menține active comunitățile rurale. Cu toate acestea, în Ungaria și o mare parte din Europa Centrală și de Est, cea mai mare parte din bani se îndreaptă către politicieni și persoane influente.

Ancheta jurnalistică relevă că Andrej Babis, prim-ministrul Republicii Cehe, a primit, anul trecut, 42 milioane de dolari în subvenții, această practică luând amploare în Slovacia și Bulgaria. Totodată, potrivit investigației, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și-a îmbogățit rudele din subvenții agricole de la UE.

De ce închid ochii și de ce mor jurnaliști

Jurnaliștii care au dat publicității ancheta susțin că organele abilitate de la nivelul UE permit această formă de sifonare a banilor europeni, altfel iscându-se confruntare care ar însemna schimbarea unui program ce ajută la menținerea uniunii. Acesta este motivul pentru care, odată cu extinderea proiectului de reînnoire a fermelor din acest an, Bruxelles-ul nu se concentrează asupra eliminării corupției sau a înăspririi controalelor, iar parlamentarii încearcă să ofere conducătorilor naționali mai multă autoritate cu privire la modul în care aceștia cheltuie banii, peste obiecțiile auditorilor interni.

Programul pentru agricultură reprezintă cel mai mare element din bugetul central al Uniunii Europene, însumând 40% din cheltuieli și fiind, totodată, unul dintre cele mai mari programe de subvenții la nivel global. Cu toate acestea, unii europarlamentari de la Bruxelles care scriu și votează politica agricolă recunosc că de multe ori nu știu unde ajung banii.

În județul Fejer, unde se află reședința prim-ministrului din Ungaria, „extrema dreaptă a Europei și critic dur pentru Bruxelles și elitele europene”, Viktor Orban acceptă banii Uniunii Europene. Potrivit anchetei, acesta folosește subvențiile europene drept un sistem de patronaj cu care își îmbogățește prietenii și familia, își protejează interesele politice și îi pedepsește pe inamicii săi.

Guvernul Orban a scos la licitație suprafețe mari de teren aparținând statului către membrii apropiații prim-ministrului, beneficiind în acest sens inclusiv un prieten al politicianului din copilărie care a devenit, ulterior, unul dintre cei mai bogați oameni din țară.

NYT susține că Uniunea Europeană cheltuie de trei ori mai mult decât Statele Unite pentru subvenții acordate fermierilor în fiecare an, dar, pe măsură ce sistemul s-a extins, responsabilitatea nu s-a menținut. Guvernele naționale publică câteva informații despre destinatarii banilor, dar cei mai mari beneficiari se ascund în spatele structurilor de proprietate complexe.

Chiar dacă producătorii agricoli europeni sunt plătiți, în parte, pe baza suprafeței deținute, datele privind proprietatea sunt păstrate în secret, ceea ce face mai dificilă urmărirea apariției terenurilor și a corupției. UE păstrează o bază de date principală, dar, citând dificultatea de a descărca informațiile solicitate, a refuzat să furnizeze o copie către autorii anchetei.

Totodată, o companie formată de premierul ceh și miliardarul agricultor, Andrej Babis, a încasat, anul trecut, cel puțin 42 de milioane de dolari în urma subvențiilor.

În Bulgaria, subvențiile au devenit bunăstare pentru elita agricolă. Academia Bulgară de Știință a descoperit că 75% din principalul tip de subvenție agricolă europeană din țară ajunge în mâinile a aproximativ 100 de entități.

Procurorul-șef din Slovacia a recunoscut existența unei „mafii agricole”. Micii fermieri au raportat că au fost bătuți și extorcați pentru terenuri valoroase pentru care primesc subvenții.

Jan Kuciak, un gazetar vestit, a fost asasinat în 2018 în timp ce investiga mafioți italieni care s-au infiltrat în sectorul agricol, au profitat de subvenții și au construit relații cu politicieni puternici.

sursa: Mediafax

foto credit: NYT

Potrivit AP, statele blocului comunitar (UE28) au anunţat luni, 15 octombrie 2019, intenţia de a limita exporturile de armament spre Turcia, ca urmare a intervenţiei militare în nordul Siriei.

„Există un angajament puternic din partea tuturor membrilor Consiliului UE de a lua măsuri pentru oprirea vânzărilor de armament în Turcia”, a spus Josep Borrell, ministrul spaniol de Externe şi viitorul Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

Deja, Franţa şi Germania au suspendat exporturile de armament spre Turcia.

La rândul său, Cehia a anunţat luni seară oprirea vânzărilor de echipamente militare spre Turcia.

„Cehia suspendă cu efect imediat emiterea de licenţe pentru exporturile de echipamente militare în Turcia”, a precizat Jan Hamacek, ministrul ceh de Interne, citat de agenţia Reuters.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au cerut Turciei să înceteze rapid ofensiva militară antikurdă din Siria.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a îndemnat Turcia să dea dovadă de reţinere în ofensiva militară lansată în nordul şi nord-estul Siriei.

Moscova are pe agenda sa o rundă de negocieri la nivel înalt cu reprezentanți ai Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește lupta împotriva terorismului, anunță agenția de presă TASS.

„Doresc să confirm că suntem pregătiți să extindem dialogul dintre Rusia și Uniunea Europeană în sfera luptei împotriva terorismului, cu scopul de a întări stabilitatea și securitatea continentului european”, a spus Oleg Syromolotov, adjunctul ministrului rus de Externe. „Sperăm să avem consultări bilaterale în viitorul apropiat”.

Conform sursei citate, Rusia este deschisă la consultări cu toți partenerii interesați de acest subiect. Diplomatul rus a mai adăugat că o eventuală cooperare dintre Rusia și blocul comunitar nu ar trebui să fie influențată de abordările politice.

„Ar trebui să fim pragmatici și să ne ghidăm după scopul de a asigura securitatea cetățenilor noștri”, a mai adăugat el.

Oficialul rus a mai spus că luni, 9 septembrie 2019, vor avea loc, la Viena, noi discuții între Rusia și Statele Unite ale Americii cu privire la combaterea terorismului. Cele două părți ar urma să discute subiecte precum activitatea grupării Stat Islamic în Afganistan, situația din regiunea Sahel, finanțarea terorismului și înființarea unui mecanism ONU privind terorismul.

Conform datelor publicate de Eurostat marți, 27 august 2019, România și Polonia au înregistrat cele mai mici preţuri la carne din blocul comunitar (UE28), ambele cu 37 de procente sub media Uniunii Europene.

Alte state membre cu preţuri scăzute la carne au fost Bulgaria (36% sub media UE), Lituania (29%) şi Ungaria (25%).

Pe de altă parte, cele mai mari preţuri la carne din UE se înregistrau în Austria, cu 46% peste preţul mediu din UE, Luxemburg (42%), Franţa (31%) şi Belgia (26%).

Față de anul 2017, România a înregistrat al treilea cel mai scăzut nivel al preţurilor cărnii din Uniunea Europeană, cu 40,8% sub media Uniunii Europene. La acel moment, cele mai scăzute preţuri ale cărnii au fost consemnate în Bulgaria, cu 40,9% sub media europeană, şi în Polonia, cu 43,3% sub media UE.

În 2018, țara noastră s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanţi producători de bere din blocul comunitar (UE28), cu o producţie de 1,8 miliarde litri, potrivit datelor publicate vineri, 2 august 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu o producţie de 8,3 miliarde litri (21% din producţia totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2018, când una din cinci beri conţinând alcool produsă în UE a venit din această ţară. Urmează în ordine, Marea Britanie (4,50 miliarde litri), Polonia (patru miliarde litri), Spania (3,60 miliarde litri), Olanda (2,40 miliarde litri), Belgia (2,40 miliarde litri), Franţa (1,98 miliarde litri), Cehia (1,95 miliarde litri) şi România (1,80 miliarde litri).

Anul trecut, în Uniunea Europeană a fost produsă o cantitate de peste 39 de miliarde de litri de bere conţinând alcool (echivalentul a aproximativ 76 de litri per locuitor), la care se adaugă peste un miliard de litri de bere fără alcool sau cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5%.

În comparație cu 2017, Italia a înregistrat cel mai semnificativ avans - 21% - al producţiei de bere (care conţine alcool), urmată de Ungaria (11%) şi Cehia (6%).

Pe de altă parte, producţia de bere în Marea Britanie a scăzut cu 20%, în Austria şi în Slovacia cu 10%, şi în Olanda cu 9%.

O cantitate de 1,9 miliarde de litri de bere conţinând alcool a fost exportată anul trecut de Olanda. Cel mai mare exportator de bere din UE a depăşit Belgia şi Germania (ambele cu 1,6 miliarde de litri), Franţa (0,6 miliarde de litri) şi Marea Britanie (0,5 miliarde de litri).

SUA au fost principala destinaţie pentru exporturile de bere ale statelor UE către ţările din afara blocului comunitar (un miliard litri de bere conţinând alcool fiind exportaţi în 2018 sau 29% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (453 milioane litri), Rusia (234 milioane litri), Canada (217 milioane litri ), Coreea de Sud (198 milioane litri), Elveţia (101 milioane litri), Australia (99 milioane litri) şi Taiwan (91 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 250 milioane litri sau 52% din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2018, urmată de berea din Serbia (57 milioane litri), SUA (43 milioane litri), Belarus (23 milioane litri), Ucraina (19 milioane litri), China (17 milioane litri), Rusia (14 milioane litri) şi Thailanda (zece milioane litri).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei internaţionale a berii, care este celebrată de iubitorii acestei băuturi în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În acest an, ziua este marcată la data de 2 august. A fost celebrată pentru prima dată în anul 2008.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.