Afişez elemetele după tag: comisia europeana

Executivul de la Bruxelles a aprobat notificarea Ministerului Finanțelor cu privire la prelungirea programului IMM INVEST PLUS și a componentelor IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST, cu majorarea plafoanelor pentru ajutoare de stat acordate sub forma de garanții pentru împrumuturi și granturi.

Aplicația programului este deschisă, beneficiarii eligibili ai programului IMM INVEST PLUS se pot înscrie accesând portalul www.imminvest.ro.

Prin prelungirea perioadei de emitere de garanții până la 31.12. 2023, Guvernul României va majora plafonul total al programului IMM INVEST PLUS la 20.250.000.000 lei, echivalentul în lei a 4.110.340.000 de euro, iar numărul maxim de beneficiari se va ridica la 26.708 beneficiari.

Pragurile valorice ale ajutorului de stat, constituit din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanţiei acordate pe toată perioada de valabilitate a creditului şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit pentru o perioadă de 12 luni de la acordarea creditului, au fost majorate până la 2.000.000 euro pe întreprindere/UAT-uri, până la 250.000 euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare și până la 300.000 euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului şi acvaculturii.

Alte modificări importante ale programului, în ediția 2023, se referă la:

• companiile start-up pot aplica pe toate componentele programului: IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, RURAL INVEST și GARANT CONSTRUCT;
• completarea categoriilor de beneficiari pentru componentele AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST cu grupurile de producători recunoscute în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice;
• eliminarea condiției ca sediul principal şi/sau secundar al beneficiarului care aplică pe componenta IMM PROD să fie situat în zona urbană.

Schema de ajutor de stat atașată programului IMM INVEST PLUS facilitează accesul la finanțare pentru diferite categorii de beneficiari, care pot accesa credite cu garanții de stat, cu dobânzi subvenționate pe o perioadă de până la 12 luni și cu costuri aferente comisionului de risc și a comisionului de administrare, subvenționate din bugetul Ministerului Finanțelor, pe toată durata de valabilitate a garanției acordate.

Valoarea maximă a unei finanțări poate ajunge la 10 milioane lei pentru proiectele de investiții și până la 5 milioane pentru capital de lucru, iar garanția de stat poate acoperi până la 90% din valoarea împrumutului. Durata maximă a creditelor va fi de 72 de luni pentru creditele de investiții și de 36 luni pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru.

Programul IMM INVEST PLUS se adresează tuturor categoriilor de IMM-uri, intreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, start-up-urilor și Unităților Administrativ Teritoriale pe componenta GARANT CONSTRUCT.

Scurta prezentare a programului IMM INVEST PLUS

Componenta IMM INVEST ROMÂNIA facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.

Componenta AGRO IMM INVEST este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv start-up-urilor, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.

Componenta IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

Componenta GARANT CONSTRUCT are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediul implementate de:
1. IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură
2. Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).

IMM INVEST ROMÂNIA este principalul program guvernamental lansat încă de la debutul pandemiei COVID 19, în data de 24 aprilie 2020, fiind dedicat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le asigura accesul la credite bancare cu garanții de stat și costuri de finanțare subvenționate.

Bilanțul celor trei ani de implementare a IMM INVEST înregistrează circa 65.000 de garanții acordate, in valoare de peste 41 miliarde lei, care au susținut credite de peste 48 miliarde. În urma acestei injecții de capital în economie, peste un milion de locuri de muncă au fost salvate.

Valoarea garanțiilor acordate în anul 2020 reprezintă 28,4% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani activitate desfășurată în perioada 2002 – 2019.
În anul 2020, numărul garanțiilor acordate s-a dublat comparativ cu anul precedent, iar valoric creșterea a fost de 349%, programul IMM INVEST având o contribuție majoră la această creștere.

Decizia CE nr. C(2023) 6579 /26.01.2023 este publică și poate fi consultată pe larg accesînd link-ul https://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_1055



Publicat în Economic

Seceta istorică, inundațiile, incendiile și fenomenele meteo extreme înregistrate în acest an au determinat Parlamentul European să adopte, în regim de urgență, o rezoluție prin care să solicite măsuri de sprijin al sectoarelor afectate.

În intervenția sa, din Plenul Parlamentului European, europarlamentarul Carmen Avram a cerut Comisiei Europene să grăbească aprobarea pentru redeschiderea PNRR, astfel încât să fie introduse investițiile în irigații.

Numai în România, 500.000 de hectare sunt calamitate, dar bilanțul final va fi cu siguranță mult mai grav. Securitatea alimentară nu se va putea realiza fără ajutor rapid pentru fermierii din toate statele membre afectate de această secetă de nivel istoric”, a spus eurodeputatul Carmen Avram.

Potrivit celor mai recente date, furnizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, Europa s-a confruntat cu cea mai cruntă secetă din ultimii cel puțin 500 de ani. În iulie, 64% din teritoriul Uniunii Europene se afla sub alertă, iar în august, culturile de porumb, soia și floarea soarelui erau cu 16%, 15% și, respectiv, 12% sub media pe cinci ani.

Publicat în Politic

Măsurile propuse de Comisia Europeană (CE) pentru combaterea crizei energetice nu vor avea efect, dacă nu vor fi însoțite și de o reglementare a celor care stabilesc, inițial, prețul la gaz și, apoi, a intermediarilor, care căpușează lanțul de distribuție, a atras atenția europarlamentarul Carmen Avram, în Plenul Parlamentului European.

Oamenii care ne-au trimis în Parlamentul European ne întreabă de ce nu reușește Comisia să îi salveze din calvarul prețurilor uriașe la energie. Ne cer să le spunem cine e de vină, pentru că ei vor sta la iarnă flămânzi și pe întuneric? Iar unii, mai avizați, vor să știe de ce se anunță de la Bruxelles doar măsuri cu efect limitat, de parcă n-am vedea, în propria noastră casă, elefantul care ne face zilnic viața un coșmar. O aluzie la acel hub din UE care stabilește, speculativ, netransparent și necontrolat, prețul la gaz. Avem un cadru legal care ne-ar permite să combatem speculațiile. Dacă vrem într-adevăr s-o facem. Dacă nu, îl putem lăsa pe Putin să ne mai râdă în nas, cu filmulețe despre frigul de la iarnă, iar pe marionetele lui extremiste să producă haos în toată Uniunea”, a precizat eurodeputata S&D.

În plus, a mai subliniat eurodeputatul român, e nevoie urgentă și de o decuplare a prețului electricității de la cel al gazului natural, pentru că un gaz scump duce, evident, la o energie electrică scumpă.

Dezbaterea din Parlamentul European a avut loc în contextul măsurilor anunțate de Comisia Europeană ca răspuns la creșterea alarmantă a prețurilor la energie. Deși executivul european dorește, printre altele, impunerea unor restricții pentru gazul rusesc și taxarea companiilor de energie cu o cotă echitabilă către stat, mai mulți europarlamentari s-au arătat nemulțumiți de lentoarea și de efectul limitat al soluțiilor propuse.

 

Publicat în Comunicate

Instrumentele Uniunii Europene (UE) menite să îi ajute pe fermieri să își asigure veniturile împotriva scăderii prețurilor și a pierderilor din producție (plăți directe, bune practici agricole și de mediu, sprijin pentru asigurări, fonduri mutuale, sprijin pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite etc.) și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, iar gradul lor de adoptare rămâne redus și neuniform, anunță Curtea de Conturi Europene (ECA) printr-un nou raport dat publicității.

Pe lângă aceasta, ECA atrage atenția că unele măsuri excepționale nu au fost direcționate în mod corespunzător și pot antrena plăți compensatorii disproporționate.

Politica Agricolă Comună (PAC) a blocului comunitar cuprinde o gamă de măsuri destinate să garanteze venituri stabile și adecvate pentru fermieri. Plățile directe (n.r. - subvenții) efectuate către cei 6,4 milioane de fermieri din cele 28 de state membre reprezintă 41 de miliarde de euro pe an. Pe lângă aceste plăți directe, PAC include și instrumente specifice pentru prevenirea și gestionarea riscurilor și a crizelor în sectorul agricol. De exemplu, pentru stabilizarea veniturilor agricole se poate recurge la asigurări și la fonduri mutuale. Există, de asemenea, măsuri excepționale menite să stabilizeze piața în ansamblu în cazul unor perturbări grave, cum ar fi atunci când Rusia a decis, în 2014, să interzică anumite importuri agricole provenite din UE.

Curtea a examinat în mod special dacă aceste instrumente fuseseră puse în aplicare în mod eficient și dacă obțineau rezultate. Accentul a fost pus în special pe sprijinul oferit de UE pentru asigurări și pe măsurile excepționale introduse pentru sectorul fructelor și legumelor ca urmare a sancțiunilor impuse în 2014 de Rusia.

„Curtea recunoaște că PAC dispune de o gamă variată de măsuri de protecție a veniturilor. Plățile directe joacă un rol important în această privință. În medie, ele reprezintă un sfert din veniturile fermelor, permițându-le fermierilor să facă față mai bine diminuării prețurilor sau unei producții mai scăzute, reducându-le astfel necesitatea de a contracta o asigurare. În același timp, PAC promovează din ce în ce mai mult măsurile de prevenire, în special încurajând fermierii să adopte bune practici agricole și de mediu. Curtea a constatat însă că această activitate are un impact redus asupra comportamentului fermierilor, deoarece este posibil ca cei care au asigurare să nu aibă un stimulent suficient pentru a aplica o strategie de afaceri mai favorabilă rezilienței sau pentru a se adapta la schimbările climatice”, se menționează în document.

În opinia Curții, cea mai mare parte din cei 2,6 miliarde de euro pe care UE i-a înscris în buget pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilității prețurilor și a pierderilor din producție a avut un impact scăzut. Banii ajung la o proporție foarte mică de fermieri, deoarece mai puțin de 10% din cei care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se așteaptă să primească oricum ajutoare publice substanțiale în cazul unei crize. În plus, sprijinul oferit de UE pentru asigurări nu este direcționat către cei care au cu adevărat nevoie. În cele două state membre care apelează cel mai mult la acest sprijin (Italia și Franța), Curtea a observat o concentrare în sectorul vitivinicol. În acest sector, în care capitalul asigurat poate ajunge la 115.000 de euro pe hectar, mulți beneficiari, având în vedere capacitatea lor financiară și profilul lor de risc, și-ar fi asigurat producția și în lipsa subvențiilor din partea UE.

„Deocamdată, dovezile privind valoarea adăugată europeană a acestui sprijin pentru stabilizarea veniturilor fermierilor sunt limitate”, a declarat Samo Jereb, membrul ECA responsabil de raport. „Măsurile ar trebui să fie direcționate mai bine, astfel încât să poată fi utilizate de fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și într-un mod care să nu intre în conflict cu dezvoltarea în UE a unei agriculturi mai preventive și mai reziliente”.

În ceea ce privește cei 513 milioane de euro cheltuiți pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada 2014-2018 ca reacție la interdicția impusă de Rusia, UE nu a stabilit parametri obiectivi pentru a se analiza dacă este oportun să se recurgă la acest sprijin. De exemplu, 61 % din sprijin a fost acordat producătorilor de mere (în principal din Polonia), deși exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Totodată, măsuri excepționale s-au aplicat și pentru alte fructe (cum ar fi piersicile și nectarinele), mai degrabă pentru a se aborda problema supraproducției structurale în UE decât pentru a se face față unor perturbări punctuale ale pieței.

„Nu în ultimul rând, Curtea observă că sprijinul din partea UE pentru retragerea produselor în vederea distribuirii gratuite a fost costisitor. În unele cazuri, tarifele plătite au depășit în mare măsură prețurile pieței și au permis astfel să apară o situație de supracompensare. În plus, Curtea a constatat că majoritatea produselor retrase pentru sistemele de distribuire gratuită au revenit, în cele din urmă, pe piață sub o formă diferită (de exemplu, sub formă de suc în Grecia și în Spania), doar o mică parte ajungând la persoanele aflate în dificultate.

În contextul propunerilor legislative recente pentru viitoarea PAC, care urmăresc să sporească accentul pus pe gestionarea riscurilor, ECA recomandă Comisiei Europene (CE) să încurajeze fermierii să se pregătească mai bine în eventualitatea unor situații de criză, să îmbunătățească concepția și monitorizarea sprijinului pus la dispoziție pentru asigurări, să clarifice criteriile pentru declanșarea și încheierea măsurilor excepționale, respectiv să ajusteze compensația pentru operațiunile de retragere.

Publicat în Agricultura

Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene (UE) pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație, motiv pentru care protejarea avertizorilor de integritate promovează libertatea presei, a afirmat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitatea de gen, în contextul adoptării de către Consiliul de Miniștri luni, 7 octombrie, a Directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.

„Avertizorii nu ar trebui să fie sancționați pentru că fac ceea ce este corect. Noile norme la nivelul UE vor oferi siguranță în raportarea încălcărilor legislației UE în multe domenii. Persoanele care raportează încălcări ale dreptului Uniunii pot reprezenta surse cruciale pentru jurnaliștii de investigație. Prin urmare, protejarea acestora promovează libertatea presei. Invit statele membre să pună în aplicare fără întârziere noile norme”, a afirmat comisarul Jourová.

Directiva, asupra căreia s-a decis în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, va garanta un nivel crescut de protecție a avertizorilor de integritate, stabilind canale sigure de raportare atât în interiorul unei organizații, cât și către autoritățile publice.

Totodată, noile norme vor proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului blocului comunitar împotriva concedierilor, a retrogradărilor în funcție și a altor forme de represalii.

Actul normativ va impune autorităților naționale să informeze în mod corespunzător cetățenii și să formeze funcționarii publici cu privire la modul de tratare a avertizorilor.

„Salut semnalul puternic pe care Consiliul l-a transmis astăzi avertizorilor de integritate. Aceștia sunt persoane curajoase care îndrăznesc să dezvăluie activități ilegale și acționează individual pentru a apăra interesul public de nereguli”, a adăugat la rândul său prim-vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans.

Doi ani pentru transpunerea în legislația națională. Siguranța alimentară, prioritară pentru avertizori

Actul normativ privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii, siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului înconjurător și securitatea nucleară.

Ulterior publicării sale în Jurnalul Oficial, directiva europeană va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data apariției în documentul oficial. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare pentru a transpune directiva în legislația națională.

Decidenții europeni au prevăzut în noul normativ mecanisme clare pentru angajatori. Astfel, toate societățile cu peste 50 de angajați sau cu o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane euro vor trebui să prevadă o procedură internă de tratare a rapoartelor înaintate de avertizorii de integritate.

Noul act legislativ se va aplica, de asemenea, tuturor instituțiilor administrației de stat și regionale, precum și tuturor administrațiilor municipalităților cu peste 10.000 de locuitori.

Mecanismele de protecție care urmează să fie instituite trebuie să includă, printre altele, inclusiv raportarea către publicul larg sau către mass-media, în cazul în care nu se ia nicio măsură adecvată ca urmare a raportării neregulilor prin intermediul altor canale sau în cazul în care interesul public este expus unui pericol iminent sau vădit, respectiv în cazul unui risc de daune ireversibile.

Autoritățile și societățile au obligația de a furniza feedback, răspunzând la rapoartele avertizorilor și luând măsuri în urma acestora în termen de trei luni în cazul în care avertizorul a utilizat canalele interne de raportare.

Demn de menționat în acest context este și aspectul prevenirii riscului de represalii și o protecție eficace, astfel că toate formele de represalii sunt interzise și ar trebui să fie sancționate.

„În cazul în care avertizorul de integritate este victima unor măsuri de represalii, acesta ar trebui să aibă acces la consiliere gratuită și la căi de atac adecvate (de exemplu, măsuri de încetare a hărțuirii la locul de muncă sau de evitare a concedierii). În astfel de cazuri, sarcina probei va fi inversată, persoana sau organizația care face obiectul semnalării trebuind să dovedească faptul că acțiunile sale nu constituie măsuri de represalii împotriva avertizorilor. Avertizorii vor beneficia de protecție inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, în special prin exonerarea de răspundere pentru dezvăluirea informațiilor”, precizează autoritățile de la Bruxelles.

Fără abuzuri. Se are în vedere apărarea interesului public

Directiva protejează actele responsabile de raportare a încălcărilor dreptului UE, care au drept scop real apărarea interesului public. Prin urmare, directiva include garanții menite să descurajeze raportarea răuvoitoare sau abuzivă și să prevină prejudicierea nejustificată a reputației.

„Persoanele care fac obiectul semnalării transmise de un avertizor beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție, de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și de dreptul la apărare”, au adăugat legiuitorii.

În acest moment, protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE este fragmentară și inegală. Numai 10 state membre ale UE asigură, în momentul de față, o protecție deplină pentru avertizori. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.

Directiva CE se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția avertizorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.

În cadrul Concluziilor privind transparența fiscală din 11 octombrie 2016, Consiliul a încurajat CE să analizeze posibilitatea unor viitoare acțiuni la nivelul UE. Organizațiile societății civile și sindicatele au solicitat în mod constant adoptarea unui act legislativ aplicabil la nivelul UE care să protejeze avertizorii ce acționează în interesul public.

Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea avertizorilor, cum ar fi sursele de informații ale jurnaliștilor, în cadrul celui de-al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale, organizat în noiembrie 2016, care a avut drept temă „Pluralismul mediatic și democrația”.

De asemenea, consolidarea protecției avertizorilor de integritate materializează angajamentul Comisiei Europene (CE) de a pune un accent mai puternic pe asigurarea respectării legislației UE, astfel cum se indică în comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.

Legislație națională incompletă

România are, din 2004, un act normativ care reglementează protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, și anume Legea nr. 571/2004. Nu se specifică însă nimic de societățile comerciale, aspect prevăzut în noul document.

Dispoziția reglementează unele măsuri privind protecția persoanelor care au reclamat ori au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităților publice, instituțiilor publice și al altor unități, săvârșite de către persoane cu funcții de conducere sau de execuție din autoritățile, instituțiile publice și din celelalte unități bugetare prevăzute la art. 2.

Potrivit articolului citat, dispozițiile Legii 571 se aplică autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.

De asemenea, actul normativ se aplică și persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice.

Publicat în Politic

Conform unei analize de specialitate pusă la punct de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5.311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 milioane euro anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine în mod etapizat pe parcursul a patru ani.

Vorbim practic de o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66.000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE) care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care de exemplu nu mai are voie să ia animale din Australia începând cu ianuarie pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capable să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai cald decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50% și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată în sfârșit o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede printre altele că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi am lansat petiția prin care toți Parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

Publicat în Agricultura
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol