Marți, 13 Septembrie 2022 11:17

Economia socială, o provocare în România

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială sunt doar două dintre aspectele importante pe care economia socială le poate rezolva și care pot contribui semnificativ la dezvoltarea României. Din păcate, după ce în perioada 2009-2014 țara noastră a fost considerată în regiune unul dintre liderii acestui sector, ultimii ani au fost caracterizați de stagnare și, pe alocuri, chiar de regres. Cel puțin așa demonstrează studiile de profil.

Conform acestor studii, economia socială – iar aici ne referim la asociații, fundații, case de ajutor reciproc sau cooperative și întreprinderi sociale - asigură deja locuri de muncă pentru aproximativ 160.000 de persoane. Sunt cifre care indică faptul că există un important potențial economic și de creare de locuri de muncă neexploatat al economiei sociale”, a precizat Ancuța Vameșu, președintele RISE (Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție).

Potrivit unui recent comunicat de presă al RISE, pentru a putea atrage atenția asupra acestei probleme, Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale de Inserție prin activitatea economică - apărută în 2013 și care militează pentru politici publice favorabile inseriei socio-profesionale a lucrătorilor defavorizați în economia socială -, a organizat Prima Conferință a Întreprinderilor Sociale de Inserție în data de 13 septembrie 2022, cu scopul principal de a identifica cele mai potrivite soluții, ușor de aplicat în această direcție.

Cu alte cuvinte, economia socială are un potențial uriaș în România, fiind în continuare necunoscută unui număr mare de persoane.

Numeroși consumatori doresc să cumpere mai responsabil din punctul de vedere al surselor bunurilor și serviciilor pe care le achiziționează și își doresc să se implice în economia socială, însă nu știu exact cum. Autoritățile publice nu utilizează pe deplin posibilitățile existente pentru a facilita accesul întreprinderilor sociale la achizițiile publice sau la finanțare și nici flexibilitatea oferită de normele actuale ale Uniunii Europene privind ajutoarele de stat”, adaugă președintele RISE.

Drept urmare, din cauză că nu sunt foarte bine înțelese și recunoscute, entitățile din sectorul economiei sociale se confruntă cu dificultăți în dezvoltarea și extinderea activităților lor și, astfel, sunt împiedicate să producă un impact economic și social mai mare. De aceea, au nevoie de sprijin pentru a se dezvolta.

Pentru o întreprinderea socială de inserție care vrea să obțină o marcă socială, trebuie ca, în primul rând, cel puțin 30% din personalul angajat sau membrii cooperatori să facă parte din grupuri vulnerabile. Totodată, este important să lupte prin politicile sale împotriva excluziunii, discriminărilor și șomajului pentru persoanele defavorizate și să asigure inserția profesională și socială.

Economia socială și întreprinderile de inserție sunt teme importante aflate pe agenda Comisiei Europene. Planul de Acțiune al Economiei Sociale, adoptat în 2021, arată cum Uniunea Europeană și Statele Membre ar trebui să susțină acest segment până în 2030. Accesul persoanelor defavorizate la piața muncii este cheia pentru asigurarea incluziunii sociale, a participării economice, a onestității și rezistenței sistemului socioeconomic”, a punctat Nicolas Schmit, Comisar european responsabil pentru locuri de muncă și drepturi sociale, care a fost prezent printr-un mesaj video dedicat conferinței.

Număr redus de angajați în întreprinderile sociale

În prezent, sunt 180 de întreprinderi sociale de inserție care dețin marca socială, iar 152 s-au înființat în 2021 și 2022, în condițiile noului program de finanțare din Fondul Social European ”POCU 2014-2020”. Totuși, numărul total de angajați în cadrul întreprinderilor sociale rămâne redus – 1.682 lucrători, dintre care 420 vulnerabili.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), aproximativ 227,5 mii de persoane erau inactive anul trecut, dintre care cele mai multe în mediul rural, respectiv 152.700. Aceste persoane sunt considerate de INS forța de muncă potențială adițională .

Multe dintre familiile acestor persoane trăiesc din ajutorul social care este insuficient asigurării unui trai decent. De aceea se regăsesc în rândul celor afectați de sărăcie. Încadrarea pe piața muncii este calea cea mai bună de a le asigura ieșirea din sărăcie, independență, siguranță financiară și un sentiment de apartenență. Foștii condamnați, foștii dependenți de droguri, unele persoane aparținând minorităților etnice precum romii, proaspeții imigranți care încă nu vorbesc bine limba – toate aceste categorii reprezintă exemple de grupuri de lucrători defavorizați, supusi riscului excluziunii inclusiv pe piața muncii”, a spus Damien Thiery Directorul Ateliere fărăr Frontiere asociație care face inserție socioprofesională de mai bine de 10 ani în București și Ciocănari Dâmbovița, inițiatoarea RISE rețeaua întreprinderilor de profil.

La rândul său, prezent la eveniment, Adrian Solomon, Președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, Parlamentul României, a declarat: „Rata de ocupare a populației din România este încă mică, există în continuare de mulți ani persoane fără loc de muncă în economia formală, dependenți de asistența socială. Măsurile active de ocupare trebuie să ajute aceste persoane să se integreze pe piața muncii, iar de subvențiile pe loc de muncă trebuie să beneficieze cu precădere lucrătorii cu adevărat dezavantajați, excluși în prezent de pe piața muncii. Achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări trebuie să aibă în vedere și inserția în muncă a persoanelor neîncadrate în prezent pe piața formală a muncii – există locuri de muncă în România și trebuie să ajutăm persoanele vulnerabile să se pregătească pentru a accesa locurile de munca ofertate de angajatori. Comisia de Muncă și Protecție Socială a Camerei Deputaților dorește să sprijine Întreprinderile sociale de inserție să joace acest rol – de a pregăti persoanele excluse și marginalizate să intre cu succes pe piața muncii.”

În multe țări, integrarea lucrătorilor defavorizați în muncă beneficiază de sprijin din partea autorităților, prin subvenții directe pentru acoperirea salariilor lucrătorii defavorizați, contracte rezervate sau clauze sociale de inserție în contractele publice, în beneficiul persoanelor defavorizate, care își doresc un loc de muncă. Statele vest-eurpene au, în general, o politică de inserție în muncă a lucrătorilor defavorizați prin întreprinderi sociale, în timp ce în România inserția este abia la început de drum.

În statele pe care noi le-am studiat, precum Franța Spania și Belgia, există mii de întreprinderi de inserție, ceea ce permite integrarea anuală în muncă a zeci de mii de lucrători. Modelul de business este asociativ sau cooperatist în cele mai multe cazuri”, a conchis președintele RISE.

La eveniment au participat reprezentanții Comisiei Europene, comisiilor parlamentare de profil, ministerelor, agențiilor județene de ocupare a forțelor de muncă, organizațiilor neguvernamentale europene și naționale și întreprinderilor sociale de inserție.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului WISE for Digital Upskilling, realizat de Ateliere Fără Frontiere în parteneriat cu RISE România, ENSIE, Formació i Treball și Brigades Nature, cu sprijinul financiar al Programul Erasmus+ , program al UE pentru Educaţie, Formare, Tineret şi Sport 2021-2027.

 

HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies