Afişez elemetele după tag: sua

Vineri, 14 ianuarie 2022, oficiali ruși au anunțat destructurarea grupului de hackeri REvil, considerat grupul de criminalitate cibernetică cel mai redutabil în materie de atacuri de tip ransomware, la solicitarea SUA.

Ca urmare a unei operaţiuni spectaculoase a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, citat de , relatează AFP şi Reuters. Oficialitățile au adăugat că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese, permiţând confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Membrii grupului ar fi pus la punct „programe nocive” și „organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru cheie a grupului REvil. America de Nord a fost lovită de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar.

La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.

Publicat în Militar

Într-o intervenţie televizată la Rossia-24, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov a declarat că aşa-zisele „înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor '80 că NATO nu se va extinde în Europa de Est nu corespund realităţii.

Afirmațiile şefului Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov survin pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate.

În acest context, Moscova solicită Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS). Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate într-un acord”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, citat de agenţia de presă rusă Regnum.

Mai mult, conform precizărilor sale, la începutul anilor '90 nici nu se discuta despre o extindere a NATO.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO ( 1997), care rămâne în vigoare. În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a adăugat fostul diplomat.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

Publicat în Militar

Conform anunțului făcut de vocile autorizate ale Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), anul trecut, mai mult de jumătate din tranzacțiile globale cu armament (echipamente și servicii) ale primelor 100 de companii de specialitate au fost dominate de firmele americane.

Consolidările principalelor firme de armament din SUA au fost o altă tendință evidențiată de SIPRI în 2018.

„Companiile mari din SUA fuzionează pentru a putea produce noua generație de sisteme de arme și, prin urmare, sunt într-o poziție mai bună pentru a câștiga contracte de la guvernul american”, a spus Aude Fleurant, conducătoarea programului SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Aceeași sursă a precizat că vânzările au crescut împinse de achizițiile publice ale departamentului de apărare din SUA.

Lockheed Martin și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de arme din lume, cu 11% din vânzările globale. SIPRI a declarat că producătorul aeronavei de luptă F-35 a avut vânzări de 47,2 miliarde de dolari.

Alte patru firme din SUA au ocupat primele cinci locuri din top 100, inclusiv Boeing, Northrop Grumman, Raytheon și General Dynamics.

Lista primelor 100 de firme include 43 de companii din SUA, care au reprezentat 59% din vânzările globale de arme, cu vânzări de 246 miliarde de dolari. Aceasta a fost o creștere cu 7,2 la sută față de 2017.

Rușii au contabilizat aproape nouă procente din vânzări

Pe de altă parte, vânzările combinate ale celor 10 firme rusești din top 100 au reprezentat aproape 9% din vânzările globale, în ușoară scădere față de 2017.

Primul producător rus a fost Almaz-Antey, pe locul 9. Compania de stat a înregistrat vânzări de 9,6 miliarde de dolari sau puțin peste un sfert din vânzările companiilor ruse. Almaz-Antey produce sistemul de apărare aeriană S-400.

Tendințele pentru firmele europene au fost mixte, iar vânzările combinate pentru cele 27 de companii europene din top 100 au fost practic neschimbate, la 102 miliarde de dolari.

Firmele britanice au rămas cei mai mari producători de armament din Europa de Vest, cu vânzări de 35,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 5 la sută față de an.

Scăderea generală - inclusiv pentru BAE Systems, a șasea firmă ca mărime din top 100 - a fost parțial datorată întârzierilor programului britanic de achiziții de arme, spune raportul.

Cele șase companii franceze de pe lista de top 100 aveau vânzări combinate în valoare de 23,2 miliarde de dolari, conduse în principal de Dassault, ce face avioane de luptă, în timp ce vânzările totale pentru cele patru firme principale de armament din Germania au scăzut cu 4%.

Totuși, principalul producător german Rheinmetall și-a crescut vânzările cu 4% în urma livrărilor de vehicule blindate către armata germană, a declarat Pieter Wezeman, cercetător principal cu programul SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Din cauza lipsei datelor, companiile chineze nu au fost incluse. Cu toate acestea, SIPRI a estimat că trei firme chineze, inclusiv producătorul de avioane AVIC, ar fi putut fi incluse în primii 10 producători de arme.

Printre cei mai buni 100 de producători de arme cu sediul în afara SUA, Europa și Rusia, șase au avut sediul în Japonia, în timp ce trei au avut sediul în Israel, India și Coreea de Sud.

Vânzările globale de arme au totalizat 420 de miliarde de dolari în 2018, iar vânzările au crescut cu 4,6 la sută de la an la an.

Creat în 1966 de parlamentul suedez, SIPRI urmărește cheltuielile militare și transferurile de arme. Versiunea actuală a bazei de date SIPRI Arms Industry conține date din 2002, inclusiv companii rusești.

Publicat în Militar

Cele patru puteri economice și mondiale - Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Israelul şi Arabia Saudită, acuzate de liderii politici de la Teheran că ar susține protestele din oraşele iraniene, au fost amenințate în mod direct cu riposte semnificative.

„Dacă depăşiţi linia roşie, vă vom distruge. Nu vom lăsa nicio acţiune fără ripostă. Dacă Iranul va decide să riposteze, inamicul nu va mai avea deloc siguranţă”, a afirmat generalul Hossein Salami, comandantul Gardienilor Revoluţiei din Iran, citat de AP.

Afirmațiile comandantului militar au fost făcute în faţa a zeci de mii de susţinători ai Administraţiei de la Teheran.

Demonstraţia de susţinere a fost organizată sub sloganul „Ridicarea poporului din Teheran împotriva protestelor”.

Sute de arestări

Vineri, 22 noiembrie 2019, Gholamhossein Esmaili, purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar iranian, anunța prin intermediul agenţiei de presă IRNA că Gardienii Revoluţiei din Iran au arestat aproximativ 100 de lideri ai mişcării de protest faţă de majorarea preţurilor la carburanţi.

„Aproximativ 100 de lideri ai grupurilor de protest au fost identificaţi şi arestaţi în diverse zone ale ţării de Gardienii Revoluţiei”, a precizat Esmaili.

În total, au fost arestaţi preventiv aproximativ 1.000 de protestatari.

„Orice persoană care generează insecuritate riscă pedepse dure”, a afirmat la rândul său Ebrahimi Raisi, şeful sistemului judiciar iranian.

Șefia blocului comunitar european (UE28) îndemna, joi, 21 noiembrie 2019, autorităţile iraniene să dea dovadă de „cea mai mare reţinere” în contracararea protestelor.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci protestatari, dar organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a prezentat un bilanţ de cel puţin 106 morţi.

Publicat în Militar

În ciuda avertismentelor exprimate de SUA, luni, 25 noiembrie 2019, forțele aeriene ale Turciei efectuează exerciții militare aeriene cu avioanele de luptă F-16 deasupra capitalei Ankara, în vederea testării sistemelor S-400 furnizate de Rusia.

Sistemele S-400 cumpărate de turci au generat tensiuni între Ankara și Washington. Americanii au avertizat că sistemele livrate de Rusia nu sunt compatibile cu NATO și reprezintă o amenințare la adresa avioanelor F-35.

Turcia a anunțat că forțele aeriene vor utiliza avioane F-16 pentru a efectua exerciții la mici și mari altitudini pentru a testa sistemele de apărare aeriană.

Departamentul de Stat american i-a transmis recent Turciei că trebuie să renunțe la sisteme. Afirmațiile au fost făcute în după ce președintele Donald Trump a avut o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Washingtonul a suspendat Ankara din programul F-35 în urma achiziționării sistemelor S-400 de către aceasta.

Publicat în Militar
Joi, 21 Noiembrie 2019 13:25

SUA, reviriment în relația cu Huawei

A fost reluată temporar eliberarea de licențe pentru unele companii americane, în vederea furnizării de bunuri nesensibile către compania chineză Huawei Technologie, a confirmat miercuri, 20 noiembrie 2019, Departamentul de Comerț al SUA.

În a doua jumătate a trimestrului II, 2019, administrația Trump a plasat Huawei pe o listă neagră a companiilor. Se invocau la acea vreme probleme de securitate națională. Cu toate acestea, luni, 18 noiembrie a.c., oficialitățile americane au convenit să extindă, din nou, o licență generală temporară care permite companiilor americane să continue afacerile cu grupul chinez.

Vineri, 15 noiembrie 2019, secretarul pentru Comerţ al Statelor Unite ale Americii, Wilbur Ross, a la televiziunea Fox Business Network că a „primit 290 de solicitări pentru licențe specifice”.

Ridicarea parțială a restricțiilor impuse gigantului telecom a fost un element-cheie în cadrul acordului încheiat în luna iunie între Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, pentru reluarea negocierilor privitoare la comerțul dintre cele două țări.

Decizia a fost criticată de mai mulți senatori americani, atât democrați, cât și republicani, care susțin că Huawei are legături puternice cu agențiile chineze de spionaj. Senatorii sunt îngrijorați că aceste agenții ar putea face uz de distribuirea globală a tehnologiilor Huawei pentru acțiuni de spionaj.

Administraţia Donald Trump impusese limite privind colaborarea Huawei cu firme americane şi a îndemnat ţările aliate să adopte măsuri similare, invocând riscuri asupra siguranţei naţionale. Washingtonul denunţă presupusa apropiere a Huawei de armata chineză, argumentând că fondatorul companiei chineze, miliardarul Ren Zhengfei, un simpatizant al Partidului Comunist, a fost ofiţer de telecomunicaţii în timpul stagiului militar.

sursa: Reuters, Mediafax

credit foto: Nikkei

Publicat în Economic

Retragerea forțelor militare americane, precum și ofensiva turcă din Siria au facilitat regruparea membrilor grupării Stat Islamic (SI), astfel că aceștia ar putea pregăti noi atacuri pe teritoriile statelor occidentale, se arată într-un raport realizat de Pentagon.

În urmă cu mai bine de-o lună, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat retragerea celor 1.000 de soldați americani localizați în nord-estul Siriei pentru menținerea păcii sensibile dintre forțele turce și militanții kurzi sirieni.

Potrivit aprecierilor făcute de Pentagon, demersul liderului de la Casa Albă a deschis drumul ofensivei Ankarei, menită să disperseze gruparea kurdă din apropierea graniței cu Turcia.

Militanții kurzi reprezentau o forță importantă în lupta împotriva SI și în coordonarea închisorilor în care erau ținuți captivi membrii mișcării insurgente de pe teritoriul sirian pe care aceștia îl dețineau în mod autonom.

„Gruparea Stat Islamic a exploatat ofensiva Turciei și retragerea aferentă a trupelor Statelor Unite pentru a-și reconstitui capacitățile și resursele în Siria și pentru a-și consolida abilitatea de a plănui atacuri în străinătate”, a comunicat Inspectorul General al Biroului din cadrul Departamentului pentru Apărare, într-un raport publicat marți.

Conform instituției citate, mișcarea Stat Islamic „este foarte probabil să aibă «timpul și spațiul» pentru a ținti Vestul și pentru a le oferi sprijin celor 19 rețele și ramuri globale”, bazându-se pe o informație emisă de Agenția de informații a Apărării (DIA).

În raport se mai menționează că, într-un orizont de timp mai îndelungat există posibilitatea ca SI „să caute reobținerea controlului asupra unor centre populate din Siria și să-și extindă aprenta la nivel global”.

Dispariția recentă a liderului rețelei, Abu Bakr al-Baghdadi, ucis în cadul unui raid aerian condus de forțele americane pe 26 octombrie, „probabil va afecta foarte puțin abilitatea rețelei Stat Islamic de a se reconstitui”, informează DIA, confrom raportului Pentagonului.

sursa: France24, Mediafax

foto credit: FT

Publicat în Intelligence

O entitate aflată în legătură cu autoritățile guvernamentale ruse ar fi încercat să submineze activitatea comisiei electorale din SUA în timpul cursei pentru Casa Albă din anul 2016, au anunțat recent procurorii nord-americani.

Anumite documente juridice plasează organizația rusă Internet Research Agency în legături cu autoritățile ruse. Entitatea ar fi conspirat „să interfereze cu cel puțin o funcție legitimă a Comisiei Electorale Federale (FEC)”.

Potrivit declarațiilor procurorilor federali, aceștia nu vor adăuga acuzații la cele prezentate în documentele prezentate de Curtea Districtuală pentru Districtul Columbia, în cadrul unui caz disjuns din ancheta privind imixtiunile ruse în alegerile prezidențiale americane din 2016, investigație coordonată de procurorul special Robert Mueller.

„Acuzații nu doar că au conspirat să interfereze cu aplicarea condițiilor de divulgare stabilite prin Actul pentru Campanii Electorale Federale, dar au și conspirat cu atribuția FEC de aplicare a interdicției statutare asupra anumitor cheltuieli realizate de cetățeni străini”, precizează procurorii americani, potrivit documentelor depuse în instanță.

Comisia Electorală Federală (FEC) este o agenție guvernamentală independentă și bipartizană care are drept sarcină să aplice legea privind finanțarea campaniilor electorale.

Procurorul special Mueller a obținut inculparea a 13 indivizi și trei firme ruse, inclusiv a organizației Internet Research Agency, considerată drept o agenție guvernamentală rusă care se ocupă cu răspândirea propagandei. Inculpații sunt acuzați de implicare în campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial american din 2016 în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump și denigrării contracandidatei acestuia, Hillary Clinton.

Totodată, membrii organizației ruse au fost vizați de sancțiuni din partea Washingtonului.

Înainte de scrutinul prezidențial american din 2020, Facebook și Twitter au eliminat conturi pe rețelele de socializare asociate cu organizația rusă.

O anchetă a Senatului SUA a relevat că eforturile propagandistice ruse s-au intensificat după victoria lui Trump în 2016.

„Inexplicabil şi ruşinos”

Pe de altă parte, Hillary Clinton, fostă candidată în alegerile prezidenţiale din SUA, acuza Londra de eșecul publicării raportul Parlamentului asupra presupusului amestec al Rusiei în alegerile din ţările occidentale.

Clinton definea eșecul englezilor drept „inexplicabil şi ruşinos”.

Raportul elaborat de Comitetul de Informaţii şi Securitate (ISC) a primit acordul serviciilor secrete pentru publicare, însă nu şi aprobarea din partea Biroului premierului Boris Jonhson, ceea ce înseamnă că acest raport nu va fi dat publicităţii înainte de alegerile din 12 decembrie.

Regatul Unit a acuzat Federaţia Rusă de amestec şi de încercarea de a influenţa alegerile din Vest. Moscova a negat în repetate rânduri un asemenea amestec, afirmând că Occidentul suferă de isterie anti-Rusia.

ISC a examinat acuzaţiile cu privire la activitatea Rusiei în Regatul Unit, inclusiv în timpul referendumului din 2016 asupra apartenenţei acestei ţări la Uniunea Europeană (UE), când Boris Johnson a condus tabăra pro-Brexit.

Hillary Clinton, care a acuzat Rusia de amestec în alegerile prezidenţiale din 2016 în SUA, pe care le-a pierdut în faţa lui Donald Trump, a spus că britanicii merită să vadă raportul înainte de a se prezenta la urne.

„Trollii din Olgino”

Agenția de Cercetare pe Internet („Internet Research Agency” sau „IRA”), cunoscută în jargonul rusesc de Internet ca „Trollii din Olgino”, este o companie rusească, cu sediul în Sankt Petersburg, care ar lua parte la operațiuni de influențare a mediului online în numele guvernului Rusiei.

Agenția ar fi utilizat conturi false înregistrate pe rețele de socializare importante, forumuri de discuții, situri de ziare online și servicii de găzduire a materialelor video pentru a promova interesele Kremlinului în politica internă rusă, în Ucraina și în Orientul Mijlociu.

Entitatea ar fi încercat să influențeze alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2016, sprijinind candidatul Donald Trump.

Măsura în care guvernul Rusiei a încercat să influențeze opinia publică folosind rețelele de socializare a devenit larg cunoscută după ce un articol BuzzFeed din iunie 2014 a oferit detalii ample despre documentele guvernamentale dezvăluite de crackeri în acel an.

IRA a intrat în atenția presei internaționale în iunie 2015, când s-a arătat că unul dintre sediile sale deținea date provenite din conturile false folosite pentru trolling. Mai apoi, au fost publicate știri despre indivizi care erau plătiți pentru a se ocupa de aceste activități.

sursa: Reuters, Mediafax, Wikipedia
foto credit: voanews.com

Publicat în Intelligence
Marți, 12 Noiembrie 2019 12:29

Conspirație dejucată în Iordania

Potrivit ziarului iordanian de stat Al-Ra’i (Alrai), citat de media internațională, serviciile iordaniene de informaţii au dejucat recent o conspiraţie pentru organizarea unor atacuri teroriste asupra unor diplomaţi din SUA şi Israel şi a unor militari americani de la o bază din sudul ţării.

Mai exact, doi militanţi suspecţi intenţionau să îşi lovească ţintele cu vehicule, apoi să le atace cu arme de foc şi cu cuţite. Ei vor fi judecaţi într-o instanţă iordaniană de securitate.

Militanţi din Statul Islamic şi alte grupări jihadiste au acţionat de mai multă vreme împotriva Regatului Haşemit, aliat al Statelor Unite. De aceea, zeci dintre ei execută pedepse cu închisoarea pe termene lungi.

Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, unul din aliaţii puterilor occidentale împotriva islamiştilor, a avertizat de multe ori despre pericolul reprezentat de grupările radicale.

În ultimii ani au avut loc în Iordania mai multe incidente, însă ţara nu a fost afectată şi de revolte, de conflicte civile sau de mişcări islamiste, cum s-a întâmplat după 2011 în multe regiuni din Orientul Mijlociu.

Anul trecut, autorităţile de la Amman au anunţat că au blocat o conspiraţie a Statului Islamic, care pregătea atacuri asupra mai multor obiective de securitate, centre comerciale şi personalităţi religioase moderate, iar suspecţii au fost arestaţi.

Publicat în Intelligence
Luni, 04 Noiembrie 2019 18:29

Aniversare cu foc și scandări în Teheran

Sărbătorirea a 40 de ani de la ocuparea sediului ambasadei Statelor Unite la Teheran a fost marcată de mii de elevi și de studenți din Iran printr-un marș în capitală și prin incendierea unui steag al SUA.

Mișcările de stradă organizate luni, 4 noiembrie 2019, de autoritățile iraniene, în fața fostului sediu al ambasadei SUA, au fost presărate cu scandări anti-americane, precum „Jos cu Statele Unite”, participanții condamnând politicile „Marei Satane” și utilizând terminologia pe care autortiățile de la Washington o folosesc referindu-se la republica islamistă.

Prin intermediul unui comunicat emis cu ocazia manifestației de aniversare a celor patru decenii, Teheranul a transmis că nu se va îndepărta de politica anti-americană și că va rămâne fidel principiilor de independență, libertate și de Republică Islamistă.

Un steag SUA a fost ars la finalul marșului din capitala iraniană, acțiune promovată prin intermediul televiziunilor locale.

În replică, administraţia Donald Trump a adoptat în aceeași zi sancţiuni împotriva unor oficiali de rang înalt din Iran, vizând inclusiv apropiaţi ai liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Departamentul Trezoreriei al SUA a dat publicității introducerea a nouă oficiali iranieni pe lista sancţiunilor.

Printre oficialii vizaţi se numără Mohammad Bagher, comandantul Gardienilor Revoluţiei, Ebrahim Raisi, şeful sistemului judiciar, şi Ali Akbar Velayati, consilier al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.

O filă de istorie

În noiembrie 1979, studenții iranieni au blocat ambasada SUA din Teheran, în formă de protest față de decizia Washingtonului de a-l primi pe ultimul monarh iarnian, Shah Mohammad Reza Pahlavi, pe teritoriul nord-american. Demersul era menit a oferi tratament medical, după ce acesta a fost demis în Iran. Angajații ambasadei SUA rămâneau pe atunci captivi în interiorul clădirii pentru o perioadă de 444 de zile.

surse: Mediafax, DPA, Times of Israel, Le Figaro

foto credit: South China Morning Post

Publicat în Politic
Pagina 1 din 2
HWP5Red animated arrow down

youtube

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

Afilieri

 LMP2019

smart pol