Afişez elemetele după tag: ucraina

Ca urmare a insistențelor Kievului, decidenții de la Washington au dat asigurări că vor accelera procedurile de aprobare a transferului de avioane F-16 de către Olanda şi Danemarca. Cu toate acestea livrările nu vor fi urgente, ci ar urma să înceapă peste câteva luni, când se va încheia programul de instruire a piloţilor ucraineni.

Admistraţia Volodimir Zelenski afirmă că aeronavele F-16 vor fi un factor-cheie pentru eficientizarea contraofensivei, care, conform unor oficiali occidentali, stagnează.

Olanda va trimite 42 de avioane de luptă, Danemarca alte 19, potrivit celor spuse de preşedintele ucrainean. Copenhaga îşi propune să trimită primele 6 avioane de vânătoare F-16 spre sfârşitul anului. Cu toate acestea, avioanele vor fi gata să apere cerul ucrainean abia la sfârşitul antrenamentului piloţilor de la Kiev, care a început deja (cum a raportat deja ministrul Apărării Oleksii Reznikov), dar care probabil nu se va încheia înainte de 2024.

Recent, Pentagonul a anunţat că americanii au trimis în Ucraina rachete antiradar. Livrarea nu a fost anunţată în momentul în care a fost făcută. Practic, este prima dată când Departamentul Apărării recunoaşte că a trimis Ucrainei astfel rachete.

Colin Kahl, subsecretarul apărării, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că americanii au trimis „un număr” de rachete, fără a preciza câte sau când au fost trimise în Ucraina. Kahl nu a spus în mod explicit ce tip de rachetă a fost livrată ucrainenilor, conform CNN.

Un oficial din domeniul apărării a declarat pentru CNN că este vorba despre racheta de mare viteză AGM-88 (HARM).

Produse de Raytheon, HARM-urile au o rază de acţiune de peste 50 de kilometri, potrivit Forţelor Aeriene americane. Rachetele pot fi folosite pentru a ţinti sistemele radar antiaeriene ruseşti, cum ar fi S-400, care au făcut foarte dificilă activitatea Forţelor Aeriene ucrainene.

Kahl a declarat că rachetele au fost trimise recent în Ucraina.

„Pe termen scurt, am făcut o mulţime de lucruri pentru a face ca forţa aeriană existentă a Ucrainei să rămână în aer şi să fie mai capabilă", a declarat Kahl.

Ucrainenii nu au recunoscut în mod public că au primit sau folosit HARM-uri. În ultimele zile, au apărut rămăşiţele a ceea ce pare a fi aripa unei rachete HARM care a vizat o poziţie a ruşilor din Ucraina.

Kahl a anunţat rachetele în cadrul unei şedinţe de informare cu privire la cel mai recent pachet de armament al Pentagonului, în valoare de 1 miliard de dolari, destinat Ucrainei. Acesta este cel mai mare pachet de armament american de până acum.

Ucraina a suspendat livrările de petrol rusesc spre trei ţări europene, începând cu data de 4 august 2022, în condiţiile în care pe fondul sancţiunilor occidentale grupul rus Transneft nu a putut efectua o tranzacţie bancară privitoare la drepturile de tranzit datorate Ucrainei.

Într-un comunicat de presă publicat marţi și citat de Reuters, Transneft, compania rusească responsabilă de transportul de hidrocarburi, a explicat că a plătit drepturile de tranzit pentru luna august către operatorul ucrainean Ukrtransnafta în data de 22 iulie, însă banii au fost returnaţi în data de 28 iulie deoarece plata nu a fost procesată. Banca rusească Gazprombank, care a intermediat tranzacţia, a explicat că banii au fost returnaţi din cauza restricţiilor impuse de Uniunea Europeană.

În consecinţă, compania ucraineană UkrTransNafta „a încetat să mai furnizeze servicii de transport de petrol via teritoriul ucrainean, începând cu data de 4 august”, a precizat Transneft.

Este vorba despre livrările de petrol via o ramură sudică a oleoductului Drujba care trece prin Ucraina şi deserveşte trei state europene fără acces la mare, Ungaria, Slovacia şi Cehia. În mod normal, Rusia furnizează aproximativ 250.000 de barili pe zi celor trei state.

În schimb, livrările de petrol rusesc spre Polonia şi Germania, via o altă ramură a oleoductului Drujba care trece prin Belarus, „se derulează în mod normal”, a precizat Transneft.

În pofida ofensivei militare demarate de Rusia în Ucraina la finele lunii februarie, petrolul şi gazele naturale ruseşti continuă să treacă prin Ucraina spre Uniunea Europeană, în condiţiile în care mai multe state membre UE sunt puternic dependente de hidrocarburile ruseşti.

În luna iunie, Uniunea Europeană a adoptat un embargou progresiv cu privire la petrolul rusesc, care prevede în special oprirea importurilor de petrol rusesc prin intermediul navelor în decursul următoarelor şase luni. În schimb, aprovizionarea cu petrol rusesc via oleoductul Drujba au fost autorizate să continue „temporar”, o concesie acordată premierului ungar Viktor Orban, a cărui ţară depinde în proporţie de 65% de petrolul rusesc ieftin.

Semnalele date în ultima perioadă de oficiali ai ONU cu privire la posibilitatea crescândă a unui atac nuclear al Rusiei asupra Ucrainei, demers care ar genera urmări de neimaginat la nivel mondial, are ecouri tangențiale și la București.

În data de 14 mai 2022, secretarul general al ONU, António Guterres, trăgea un serios semnal de alarmă cu privire la posibilitatea unui atac nuclear în Ucraina și declara că „perspectiva unui conflict nuclear, cândva de neconceput, este acum din nou în domeniul posibilității”.

„Escaladarea în continuare a războiului, fie din întâmplare, fie din intenție, amenință întreaga umanitate. Creșterea alertei forțelor nucleare rusești este o evoluție înfiorătoare. Perspectiva unui conflict nuclear, cândva de neconceput, este acum din nou în domeniul posibilității. Securitatea și siguranța instalațiilor nucleare trebuie păstrate”, menționa Guterres nu demult.

Zilele acestea, șeful direcției pentru coordonarea asistenței umanitare de urgență a Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), Ramesh Rajasingham, admitea la rândul său posiblitatea declanșării un conflict nuclear în Ucraina, citat de RIA Novosti și preluat de Then24. Potrivit oficialului ONU, perspectiva anterior de neconceput a unui conflict cu utilizarea armelor nucleare a devenit acum destul de reală.

Pe de altă parte, Pentagonul nu vede niciun motiv pentru ca actualul conflict din Ucraina să devină unul nuclear. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, menționa nu demult că a fost de acord cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov că nu pot exista câștigători într-un război nuclear și că acesta nu ar trebui să fie început.

Chiar dacă Occidentul acționează încă în paradigma situației puțin probabile a declanșării unui conflict nuclear în perioada următoare, autoritățile de la București nu stau cu mâinile în sân.

Exercițiul medical interinstituțional MASCAL 22

Conform precizărilor MApN, acțiunea mai sus amintită s-a desfășurat în perioada 16 și 25 mai, succesiv, în Baza militară 99 Deveselu își în Bazele aeriene 85 „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu”, din Bacău, și 57 Mihail Kogălniceanu.

La activitate, organizată de Comandamentul Forțelor Întrunite al MApN, au participat peste 200 de militari și civili cu circa 40 de mijloace tehnice (ambulanțe simple și pentru victime multiple, autospeciale de stingere a incendiilor, de descarcerare, de prima intervenție și comandă, precum și PIRANHA de tip MEDEVAC) din MApN, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Ministerului Sănătății (MS), precum și militari aliați din bazele militare menționate.

Scenariul exercițiului a fost fictiv și a avut ca scop verificarea și exersarea punerii în aplicare a „Planurilor de intervenție în cazul unei situații cu victime multiple”.

Forțele participante au avut oportunitatea de a se antrena împreună și de a acționa coordonat pentru aplicarea planurilor de intervenție în astfel de situații, precum și de a exersa cooperarea interinstituțională în situația producerii unor incidente cu victime multiple.

„Acest exercițiu, aflat la prima ediție, va putea fi permanentizat, cu frecvență anuală”, anunța MApN prin intermediul unui comunicat de presă. „MASCAL este un eveniment în care numărul, tipul sau severitatea leziunilor victimelor depășesc capacitatea și capabilitățile unei formațiuni medicale. Astfel, declanșarea acestuia nu este determinată de tipul sau amploarea incidentului care a generat victimele, ci de capabilitățile disponibile la nivelul formațiunii medicale.”

Iodura de potasiu în farmacii

Potrivit unui ordin recent al Ministerului Sănătății, în termen de șapte zile de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti predau, pe bază proces verbal de predare-primire, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate către farmaciile din listă.

Fiecare farmacie va primi, odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, toate informaţiile necesare despre condiţiile de administrare a acestuia.

Cantităţile distribuite către farmaciile din listă se stabilesc de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

„Medicul de familie, începând cu prima consultaţie acordată, inclusiv pentru consultaţiile programate, eliberează, ca măsură strict preventivă, prescripţia medicală pentru ridicarea din farmacia comunitară a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate pentru pacient, dacă acesta este eligibil. Pentru pacientul minor aflat în evidenţa proprie, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia, prescripţia medicală pe numele pacientului minor. După eliberarea prescripţiei medicale, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate se ridică din farmaciile din listă”, se arată în ordinul MS.

Farmaciile din listă eliberează medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate în mod gratuit, exclusiv în baza prescripţiei medicale emisă de medicul de familie în formatul original.

Odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, farmaciile pun la dispoziţia pacientului sau a aparţinătorului şi informaţiile privind modul de administrare, conform Fişei informative pentru pacienţi cu privire la acest medicament.

La ridicarea din farmacie, persoanele semnează Acordul pacientului privind administrarea tratamentului cu medicamentul iodură de potasiu. Acordul semnat se păstrează în farmacie împreună cu formularul original al prescripţiei medicale emisă de medicul de familie.

Medicii de familie prescriu o singură dată comprimatele de iodură de potasiu pacienţilor eligibili aflaţi în evidenţa proprie precum şi pacienţilor eligibili care nu au medic de familie, utilizând formularul de reţetă simplă tip PRF. Pentru pacientul minor, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia prescripţia medicală pe numele pacientului minor.

Persoanele care nu au medic de familie, respectiv reprezentanţii legali ai minorilor care nu au medic de familie, se pot prezenta la orice cabinet de medic de familie şi completează declaraţia pe propria răspundere în faţa medicului de familie.

În cazul pierderii prescripţiei medicale, medicul de familie eliberează un duplicat, la solicitarea scrisă a pacientului pe numele căruia a fost eliberată prima prescripţie medicală sau pe numele minorului, după caz, menţionându-se distinct pe formular „DUPLICAT”.

Perioada maximă de stocare a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate în farmaciile din listă este de șase luni de la data recepţiei. La finalul perioadei de șase luni farmaciile din listă predau către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti cantităţile rămase în stoc, precum şi acordurile pacientului privind administrarea tratamentului şi prescripţiile pe baza cărora au eliberat medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, pe baza de proces verbal de predare-primire.

Potrivit ordinului MS, este interzisă orice campanie publicitară care să facă referire la anumite beneficii, recompense şi/sau alte facilităţi legate de distribuirea către populaţie a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate, fiind permise doar afişarea informării asupra activităţii de distribuire către populație a acestui medicament, la loc vizibil în farmacia cu circuit deschis care distribuie, publicarea pe pagina web a Ministerului Sănătății sau publicarea campaniilor de informare desfăşurate de autorităţile publice centrale.

„Amenințarea unui război nuclear nu poate fi exclusă complet”

Pe fondul invaziei rusești în Ucraina și al furnizării de echipamente militare occidentale la Kiev, politicienii au început să vorbească din ce în ce mai mult despre amenințarea războiului nuclear. Astfel, ministrul german de externe, Annalena Berbock, citată de BB-CNTV, a spus că din cauza a ceea ce se întâmplă în Ucraina, amenințarea unui război nuclear nu poate fi exclusă complet. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că amenințarea unui război nuclear este „reală” și inadmisibilitatea sa este poziția de principiu a Rusiei.

În același timp, se aud tot mai multe voci care vorbesc despre imposibilitatea războiului nuclear, deoarece aceasta ar însemna sfârșitul civilizației. După cum a subliniat Igor Vishnevetsky, director adjunct al Departamentului pentru neproliferare și control al armelor din cadrul Ministerului de Externe rus, un conflict nuclear „nu poate fi permis sub nicio circumstanță”.

Conflictul armat din Ucraina continuă să genereze reacții pe întreg mapamondul. O criză globală regretabilă poate apărea în orice moment, motiv pentru care marile puteri ale lumii caută soluții de încetare a ostilităților. Un prim exemplu în acest sens este cel al Chinei.

Joi, 24 februarie 2022, la orele serii, oficialități de la Beijing au insistat asupra necesităţii găsirii unei soluţii diplomatice la atacul Rusiei asupra Ucrainei, solicitând evitarea amplificării războiului.

„Noi încă sperăm că părţile vizate nu vor închide uşa în faţa păcii şi că vor trece la dialog şi consultări, astfel încât criza să nu escaladeze în continuare”, a precizat Hua Chunying, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.

Anterior, voci oficiale ale Ministerului ucrainean al Afacerilor Interne raportau 392 de cazuri de bombardamente din partea forţelor ruse pe teritoriul statului.

„Bătăliile continuă, practic, pe întreg teritoriul din sud-estul şi centrul Ucrainei”, a precizat un purtător de cuvânt, menţionând că şase poduri au fost distruse în regiunile Kiev, Cernihiv, Doneţk şi Herson.

Autorităţile ucrainene declarau mai devreme de intervenția de mai sus că şapte persoane au fost ucise şi 17 rănite într-un atac cu rachete asupra unei zone militare la nord-est de capitala Kiev. Atacul a avut loc în oraşul Brovary. În Brovary se află o bază a forţelor speciale ucrainene. Acesta a fost unul dintre multele atacuri ruseşti efectuate joi în apropierea Kievului.

Turcia condamnă atacul premeditat al Rusiei

Turcia susține fără echivoc integritatea teritorială a Ucrainei şi este „sincer întristată” de invazia Rusiei, a declarat joi preşedintele Tayyip Erdogan, iar trimisul Kievului la Ankara a îndemnat Turcia să închidă strâmtoarea Bosfor pentru navele de război ruseşti.

„Turcia susţine lupta Ucrainei pentru a-şi proteja integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la televiziunea turcă. „Suntem sincer întristaţi de faptul că Rusia şi Ucraina, pe care le considerăm ţări prietene şi cu care avem relaţii politice, economice şi sociale strânse, se află faţă în faţă în acest fel.”

„Ni se pare inacceptabil şi respingem operaţiunea militară lansată în Ucraina de Federaţia Rusă”, anunţa anterior Ministerul turc de Externe printr-o declaraţie care defineşte acţiunea militară de la Moscova drept „o ameninţare gravă la adresa securităţii regiunii noastre şi a lumii” şi îşi exprimă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Erdogan a vorbit la telefon cu Zelenski, ocazie cu care Kievul a cerut Ankarei să interzică trecerea unităţilor ruse prin Dardanele şi Bosfor.

UE continuă să fie dezorganizată la capitolul reacții

Țările blocului comunitar european au păreri împărţite dacă să sancţioneze Rusia eliminând-o din reţeaua globală de plăţi SWIFT. Surse de rang înalt din UE au declarat că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

Executivul rus a făcut o declaraţie legată de situaţia pieţelor financiare din statul condus de Putin, în lumina ameninţărilor cu sancţiuni venite din partea Europei şi a Statelor Unite ale Americii.

Rusia şi-a anunţat disponibilitatea de a lua măsuri pentru a proteja pieţele financiare şi marile companii ruseşti de sancţiuni şi alte ameninţări. Guvernul a declarat că ţara „are suficiente resurse financiare pentru stabilitatea sistemului în faţa sancţiunilor şi ameninţărilor externe”.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi îşi intensifică operaţiunile şi capacitatea în Ucraina şi în ţările vecine, în condiţiile în care oamenii încep să fugă din Ucraina, a declarat joi, într-o declaraţie, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Demilitarizarea Ucrainei

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preciza că scopul operaţiunii militare a Rusiei este demilitarizarea Ucrainei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru poporul rus. Acesta a mai menționat că operaţiunea „va dura atât cât va fi nevoie”. Moscova, conform cuvintelor lui Peskov, este pregătită să discute despre statutul său de neutralitate cu Ucraina şi despre refuzul de a plasa arme pe teritoriul său.

Instalaţiile portuare din Odesa sunt una dintre ţintele declarate ale atacului rusesc. Autorităţile regionale ucrainene au raportat că bombardamentul oraşului a provocat deja 18 morţi. Oraşul a fost ţinta unui atac cu rachete.

NATO întăreşte flancul estic

NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră „o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac. Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia.

„Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei. Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie.

„Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă”, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

„Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

„Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

„Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.

În vederea instruirii forțelor militare pentru utilizarea sistemelor de rachete antiaeriene Stinger de fabricaţie americană, instructori lituanieni au plecat marți, 15 februarie 2022 către Ucraina.

Armamentul a fost furnizat de Lituania în contextul temerilor privind o posibilă invazie rusă, după ce Moscova a comasat în apropiere de frontiera cu Ucraina zeci de mii de soldaţi şi un număr important de echipamente, potrivit France Presse.

„Noi am susţinut deplin, susţinem şi vom continua să sprijinim Ucraina”, a precizat şeful Statului Major al forţelor armate lituaniene, Valdemaras Rupsys, într-un comunicat. „Armele şi tehnologiile nu sunt nimic fără know-how şi competenţele necesare utilizării lor, astfel că ne vom împărtăşi cunoştinţele şi experienţa”.

Lituania a livrat duminică Ucrainei sisteme de rachete Stinger cu rază scurtă de acţiune, Washingtonul aprobând transferul de arme americane Kievului în contextul tensiunilor în creştere.

Instructori din Lituania îi vor pregăti pe omologii lor ucraineni „în cursul următoarelor săptămâni” în ceea ce priveşte utilizarea acestor arme, potrivit armatei lituaniene.

Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, Occidentul manifestă temeri cu privire la izbucnirea unui conflict major în Europa.

Rusia a anunţat marţi retragerea unora dintre unităţile militare concentrate în apropiere de frontiera ucraineană la bazele lor, scriu cei de la AFP.

Paginile web aparținând Ministerului Apărării şi băncilor Privatbank şi Oşadbank au fost vizate de un atac cibernetic, potrivit unui anunț făcut de Centrul ucrainean pentru securitate cibernetică, citat de agenţia rusă de ştiri TASS și preluat de Reuters.

Experți ai Centrului ucrainean de securitate cibernetică susţin că Rusia vecină ar putea fi responsabilă pentru atac. Între timp, Oşadbank a confirmat că e vizată de un atac cibernetic.

Un mesaj de pe pagina de web a Ministerului Apărării din Ucraina informează că site-ul trece prin lucrări de întreţinere.

Luni, 14 februarie 2022, agenția Reuters relata, citând surse occidentale din domeniul securităţii, că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei, precum reţelele de electricitate şi gaz.

Ca urmare a deciziei Parlamentului ucrainean de miercuri, 13 noiembrie 2019, moratoriul privind vânzarea terenurilor agricole ar putea fi eliminat din octombrie 2020, însă doar după ce va fi supus votului pentru a doua oară pentru a intra în vigoare.

În forma actuală, propunerea legislativă stipulează că străinii nu vor putea achiziţiona terenuri arabile până în 2024, chiar dacă zilele trecute preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că acest subiect ar trebui tranşat prin referendum, fără a avansa însă o dată anume.

Votul de miercuri din Rada a generat reacţii amestecate. Sute de protestari care au legătură cu partidele de opoziţie s-au adunat în faţa Parlamentului în timp ce în interiorul legislativului, unii parlamentari au blocat, pentru o scurtă perioadă de timp, podiumul.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a lăudat votul parlamentarilor ucraineni, subliniind că reforma trebuie să se bazeze pe statul de drept, transparenţă şi corectitudine.

2.200 dolari hectarul

Proiectul de act normativ prevede un preţ minim de pornire pentru terenurile agricole, precum şi limite cu privire la suprafeţele de teren ce pot fi acumulate de o singură persoană sau entitate. În acest context, Ministerul Economiei din Ucraina estimează că un hectar de teren arabil ar putea costa 2.200 de dolari, în funcţie de regiune.

Decizia, una care este sprijinită de creditorii internaţionali ai Ucrainei, riscă totuși să declanşeze o reacţie politică negativă.

Potrivit vocilor autorizate ale Guvernului de la Kiev, măsura în cauză ar putea aduce un plus de 2-3% la creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al Ucrainei în primul an de la adoptare.

Susţinătorii eliminării moratoriului susţin că astfel vor fi deblocate oportunităţi semnificative pentru investiţii în agricultură într-o ţară care este deja unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Pe de altă parte, criticii avertizează că astfel oligarhii locali sau străinii vor putea să acumuleze suprafeţe mari de terenuri, pentru că vor putea să îi devanseze pe ucrainenii săraci la achiziţionarea de loturi.

Ucraina este a 44-a cea mai mare ţară din lume, dar în clasamentul ţărilor cu cele mai mari suprafeţe de terenuri arabile ocupă locul nouă cu o suprafaţă de 32,5 milioane hectare.

În acest moment, terenurile agricole din Ucraina sunt disponibile doar spre închiriere, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Conform calculelor Băncii Mondiale, deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 1,5 puncte procentuale timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace de pe bătrânul continent.

sursa: Reuters, Agerpres

În contextul confirmării unor cazuri de difterie în anumite regiuni din Ucraina aflate la graniţa de nord a României, Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Suceava a transmis recomandări medicilor de familie şi unităţilor sanitare privind diagnosticarea corectă a pacienţilor, anunța șefa instituţiei, Liliana Grădinariu, luni 11 noiembrie 2019.

În ceea ce privește atenţionarea de călătorie emisă de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) față de existenţa unor cazuri de difterie în țara vecină, DSPJ Suceava fusese informată de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNCSBT) încă din 1 noiembrie 2019.

Potrivit spuselor oficialului DSPJ Suceava, în condiţiile în care acoperirea vaccinală pentru difterie, tetanos şi tuse convulsivă raportată de judeţele de la graniţa cu Ucraina este suboptimală, au fost transmise recomandări tuturor medicilor de familie şi unităţilor sanitare cu privire la necesitatea acordării unei atenţii deosebite diagnosticării corecte a tuturor cazurilor de angină cu simptomatologie sugestivă, inclusiv prin investigaţii de laborator.

CNCSBT a recomandat îmbunătăţirea acoperirii vaccinale prin mobilizarea tuturor medicilor de familie în vederea recuperării restanţierilor, copii şi adolescenţi, nevaccinaţi sau vaccinaţi incomplet.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății a solicitat Companiei UNIFARM să demareze, de urgenţă, prin procedură de nevoi speciale, o achiziţie de ser antidifteric pentru asigurarea profilaxiei specifice în situaţia apariţiei unor cazuri de îmbolnăvire.

De asemenea, instituția guvernamentală a cerut INSP să distribuie prin direcţiile de sănătate publică tuturor medicilor de familie şi unităţilor sanitare din judeţe definiţia de caz pentru difterie, precum şi obligaţia de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP judeţean, care va raporta cazul la INSP - CNSCBT şi va demara ancheta epidemiologică.

MS a mai cerut direcţiilor de sănătate publică să evalueze de urgenţă situaţia acoperirii vaccinale pentru difterie, astfel încât să fie identificate zonele cu o mai slabă acoperire pentru a interveni cu acţiuni de recuperare la vaccinare a copiilor.

În acest context epidemiologic, la nivel naţional şi judeţean nu s-au mai înregistrat cazuri de difterie din anii 1980.

Difteria este o boală contagioasă, cu evoluţie gravă, dar perfect controlabilă prin dozele de vaccin administrate corect în primii ani de viaţă.